1, 2. Sostar ci trebulas te aves perado dacă ci san încă pregătime anda o bolimos? (Dich i imaginea pa i coperta.)

 DACĂ cames te boles-tu, cadaia si zurales șucar. Pachias că san gata te cheres cadai buchi? Dacă da, de duma le phurența hai dacă vi von pachian că san pregătime, na încăr-tu parpale te boles-tu chichi mai sigo. Va avela-tu iech șucar viața hai pherdi bucuria ando servicio le Iehovasco.

² Tha, sas tuche phendo că mai trebul te barios spiritualo angla so te boles-tu? Sau diches vi tu că mai trebul te cheres chichiva paruimata? Dacă si cadea, na av perado! Daștis te arăsăs te cheres cado baro paso, indiferento că san tărno sau phuro.

3. So camlea te jianel o etiopiano hai so pușimos vazdel-pe?

³ Citisar Fapte 8:36, 38. Iech baro manuș cai cherelas buchi ca i thagarni anda Etiopia pușlea le Filipos o evanghelizatoro: „So ci mechel-ma te avav boldo?”. Anda cadal dumes hachiaras că o etiopiano camlea te bolel-pe. Tha sas-lo vo ciaces pregătime anda o bolimos?

4. Sar sicadea o etiopiano că camelas te prinjianel mai but buchia?

⁴ O etiopiano „avilea co Ierusalimo caște anel închinarea”. (Fap. 8:27) Cadea că, vo trebulas te avel iech prozelito cai lea-pe pala i religia le evreienghi. Siguro, vo sichilea anda o Iehova andal Scripturi ebraico. Cu sea cadala, vo camelas te prinjianel mai but buchia anda o Del. Te anas amenghe andi goghi so cherelas o etiopiano cana o Filip arachlea-les po drom. Vo citilas atento anda le lila scriime catar o profeto Isaia. (Fap. 8:28) Cadala sas ciacimata mai phare hachiarimasco. Anda cado baro manuș ci arăslea numai te sichiol chichiva ciacimata de bază, tha vo camelas te prinjianel mai but buchia.

5. Sar cărdea o etiopiano le buchianța cai sichilea-le?

 ⁵ O etipiano sas iech baro manuș cai „cherelas buchi anda i Candace, i thagardi andai Etiopia hai tela savesco vast sas laco barvalimos.” (Fap. 8:27) Les sas-les but buchia te cherel. Cu sea cadala, vo cărdea pesche timpo te anel închinarea le Iehovasche. Vo ci pachiaia că arăsălas numai te prinjianel o ciacimos, tha vi camlea te cherel so sichilea. Vo sas-lo dispuso te avel anda Etiopia ji co templo anda Ierusalimo caște anel închinarea le Iehovasche. Cado sas iech lungo hai cuci drom. Tha, o eunuco cărdea sea so daisardea caște anel închinarea le Iehovasche.

6, 7. Sar bariardea o etiopiano peschi iubirea anda o Iehova?

⁶ O etiopiano sichilea catar o Filip chichiva bare ciacimata. Mașcar cadala sas că o Isus si o Mesia. (Fap. 8:34, 35) Cado baro manuș sas-lo zurales bucurime te așunel so cărdea o Isus anda leste. So alosardea vo te cherel pala cadaia? Vo daisardeas te așel numai iech prozelito mișto dichlo. Tha, ando than te cherel cadaia, leschi iubirea anda o Iehova hai anda lesco Șiavo barilea. Cadea că vo alosardea te bolel-pe, caște arăsăl iech discipolo le Isusosco. Cana o Filip dichlea că cado manuș sas-lo pregătime anda cado baro paso, boldea-les.

⁷ Dacă les-tu pala o exemplo le manușesco etiopiano, vi tu daștis te aves pregătime anda o bolimos. Va avela te phenes sar vo: „So ci mechel-ma te avav boldo?”. Mai dur, va avela te dichas sar daștis te les-tu pala o exemplo le manușesco etiopiano, cai: sichilea mai dur, cărdea so sichilea, hai bariardea sea mai but peschi iubirea anda o Del.

8. Cadea sar phenel-pe ando Ioan 17:3, so trebul te cheres?

⁸ Citisar Ioan 17:3. Daștil-pe că cadal dumes le Isusosche ajutisarde vi tut te alosares te studiis i Biblia. Tha, na-i cadea că sa cadal dumes zuriaren-tu te sichios vi mai dur? Sar te na. Ci va avela te arăsăs niciechdata te prinjianes cu sea le Iehovas. (Ecl. 3:11) Va avela te sichios vi mai dur anda leste anda sea o timpo. Chichi mai but chio prinjianimos va bariola, cadichi mai but va avela te pașios lestar. (Ps. 73:28)

9. So trebul te cheres pala so sichilean le sicaimata de bază andai Biblia?

⁹ Cana astardeam te studiisaras, mai anglal sichileam le ciacimata de bază. O apostolo Pavel phendea că cadala sile „le buchia de bază”. Vo ci camlea te phenel că „le sicaimata de bază” ci sile importanto. Mai but, vo phendea anda lende să sile sar o thud cai ajutil le țâne șiavorre te barion. (Evr. 5:12; 6:1) Cu sea cadala, vo zuriardea le creștinen te na așen ca le  sicaimata de bază, tha te roden te prinjianen mai mișto le buchia mai phare hachiarimasco anda o Cuvânto le Devlesco. Cames vi tu anda sea o ilo te hachiares sea mai mișto le sicaimata phare andai Biblia? Cames vi tu te bariares chio pachiamos hai te sichios vi mai dur anda o Iehova hai anda so va cherela vo?

10. Sostar si pharo anda chichiva manușa te sichion mai but?

¹⁰ Tha, bute jenenghe anda amende si amenghe pharo te sichioas. Anda tute sar si? Cana sanas ca i școala, sichilean mișto te scriis hai te citis? Dichlean o fapto te sichios sar iech lași buchi cai andea tuche bucuria? Sau arăslean te pachias că si prea pharo anda tute te sichios? Dacă da, ci san o corcoro. O Iehova daștil te ajutil-tu. Vo si o mai lașio Sicaitorii, hai sea le buchia cai vo cherel-le sile perfecto.

11. Sar sicavel o Iehova că si o „Baro Sicaitorii”?

¹¹ O Iehova phendea anda peste că si „chio Baro Sicaitorii”. (Is. 30:20, 21) Vo si iech sicaitorii lașio, răbdătorii, cai hachiarel-ame. O Del rodel so si lașio ande codola cai sicavel-le. (Ps. 130:3) Vo ci ajucărel niciechdata amendar mai but sar daisaras te cheras. Mai but, te na bâstras că vo si codo cai cărdea amari goghi, cai si iech șucar daro. (Ps. 139:14) O Iehova cărdea-ame te camas te prinjianas sea mai but buchia. Amaro Del camel te sichioas anda sea o timpo hai cadaia te anel amenghe bucuria. Cadea că, si goghiaver ca încă de acanara ‘te camas sea mai but’ te sichioas le ciacimata andai Biblia. (1 Pet. 2:2) Șiu tuche obiectivea savende daștis te arăsăs hai cher tuche iech lașio programo anda i citirea hai o studio la Bibliachi ande fiesavo ghies. (Ios. 1:8) Le ajutoroia le Iehovasco va avela te araches sea mai but bucuria cana citis hai sichios mai but buchia anda leste.

12. Sostar trebul te rodas te prinjianas sea mai but buchia anda i viața le Isusoschi?

¹² Cher tuche mai butivar timpo caște gândis-tu ca i viața le Isusoschi hai ca so cărdea vo cana sas-lo pi phuv. Si zurales importanto te las-ame pala o Isus caște daisaras te slujisaras le Iehovasche, vi mai but ande cadal timpuri phare. (1 Pet. 2:21) O Isus phendea pesche discipolenghe că va nachena prin pharimata. (Luca 14:27, 28) Tha, vo pachialas că lesche ciace continuatori avenas te așen zurale ando pachiamos, cadea sar cărdea vo. (Ioan 16:33) Rode te prinjianes mai but buchia anda i viața le Isusoschi hai șiu tuche obiectivea cai va ajutina-tu te les-tu pala leste ande fiesavo ghies.

13. So trebulas te manghes le Iehovas hai sostar?

¹³ Tha ci arăsăl numai o fapto te avel-tu prinjianimos. O prinjianimos si cuci anda tute dacă ajutil-tu te sichios mai but buchia anda o Iehova, hai te bariares calități, sar avelas o pachiamos hai i iubirea anda leste. (1 Cor. 8:1-3) Ando timpo so sichios mai but buchia anda o Iehova, mang-les te ajutil-tu te bariares chio pachiamos. (Luca 17:5) Vo camel anda sea o ilo te ajutil-tu. O ciacio pachiamos, bazome po prinjianimos exacto le Devlesco, va ajutila-tu te barios spiritualo. (Iac. 2:26)

14. Sar sicadea o apostolo Petru că si zurales importanto te cheras so sichioas? (Dich vi i imaginea.)

¹⁴ O apostolo Petru sicadea că si zurales importanto ca le discipoli le Cristososche te cheren vi mai dur so sichion. Vo dea duma anda o exemplo le Noesco. O Iehova phendea le Noesche că avelas te chosel pa i phuv le manușen nasul anda lesco timpo, prin iech potopo. Tha, ca o Noe hai leschi familia te așen andi viața ci arăsălas numai o fapto că jianenas că avelas iech potopo. Te încăras andi  goghi că o Petru dea duma anda o timpo de angla o potopo prin le dumes cana „sas vazdini i arca”. (1 Pet. 3:20) O Noe hai leschi familia cărde cadea sar phendea lenghe o Del hai vazdine iech bari arca. (Evr. 11:7) Pala codoia, o Petru cherel iech phanglimos mașcar so cărdea o Noe hai mașcar o bolimos, cana scriisardea: „O bolimos cai si sar cadai buchi, salvil acana vi tumen”. (1 Pet. 3:21) Ande iech anumime senso, daisaras te phenas că si iech phanglimos mașcar so cheres caște pregătis-tu anda o bolimos hai so cărdea o Noe hai leschi familia andel bărșa cana vazdine i arca. Mai dur, va dichaia chichiva buchia cai trebul te cheres-le caște daștis te boles-tu.

15. So si i ciaci căința?

¹⁵ Mașcar le dintune buchia cai trebul te cheres-le si codoia te căis-tu anda sea o ilo. (Fap. 2:37, 38) I ciaci căința anel le ciace paruimata. Mechlean le buchia cai ci placian le Iehovas, sar si i imoralitatea, te țârdes thuvali hai te des duma melales? (1 Cor. 6:9, 10; 2 Cor. 7:1; Ef. 4:29) Dacă mai trebul te cheres paruimata, na mech-tu. Mang codoles casa studiis i Biblia sau le phuren de congregație te ajutin-tu hai te sicaven tuche so te cheres. Dacă san tărno hai beșes che dadența, mang lengo ajutorii caște daștis te meches iech obiceio nasul, cai daștil te așavel-tu te boles-tu.

16. So trebul te cheras caște avel amen iech lașio programo andal buchia spiritualo?

¹⁶ Si importanto te avel tut iech lașio programo andal buchia spiritualo. Mașcar cadala si te jias ca le întruniri creștino hai te des răspunsuri cana san code. (Evr. 10:24, 25) Cana san pregătime te jias andi predicarea, lașiar chio programo caște daștis te cheres vi cadaia. Chichi mai but va avela te jias andi predicarea, cadichi mai but va avela te placial-tu. (2 Tim. 4:5) Dacă san tărno hai beșes che dadența, șiu tuche le pușimata: „Trebul ca mânre dada te anen manghe andi goghi te jiav ca le întruniri hai andi predicarea? Sau cherav cadal buchia anda codoia că camav me?”. Cana cadala buchia aven tutar hai cames te cheres-le anda sea o ilo, sicaves chio pachiamos, chi iubirea hai chi recunoștința anda o Iehova Del. Chio „phiraimos sfânto” si iech șucar daro cai tu daștis te des-les le Iehovasche. (2 Pet. 3:11; Evr. 13:15) Le buchia cai amen  das-le le Iehovasche anda sea o ilo, bi te phenel amenghe varecon, sile zurales cuci ande lesche iacha. (Dich vi o verseto anda 2 Corinteni 9:7.) Sam bucurime te das le Iehovas sea so si amen mai lașio.

17, 18. So daștil te ajutil-tu te barios spiritualo ji co bolimos hai sostar? (Proverbe 3:3-6)

¹⁷ Cana pașios sea mai but le bolimastar, va avela te naches vi prin pharimata. Chichiva manușa daștin te prasan-tu anda chio nevo pachiamos hai chiar te așen tuche contra. (2 Tim. 3:12) Daștil-pe că des sea chi zor te na mai cheres iech buchi cai jianes că si nasul, tha, poiechdata, des chi sama că arăsăs te cheres-la pale. Sau daștil-pe că san holiardo sau hasares chi răbdarea, anda codoia că pachias că ci va avela te arăsăs niciechdata te boles-tu. So daștil te ajutil-tu te na meches-tu? I iubirea anda o Iehova.

¹⁸ Chi iubirea anda o Iehova si i mai șucar calitatea cai si tut. (Citisar Proverbe 3:3-6.) Chi zurali iubirea anda o Del daștil te ajutil-tu te naches părdal orisavo pharimos cai daștil te avel ande chi viața. I Biblia del duma butivar anda i iubirea loialo cai sicavel-la o Iehova caring pesche slujitori. I iubirea loialo le Iehovaschi cherel-les te na mechel niciechdata pesche slujitoren hai ca lesco ilo te marel sea o timpo anda lende. (Ps. 100:5) Anda codoia că san cărdo pala o chipo le Devlesco, vi tu daștis te sicaves cadai iubirea. (Gen. 1:26) Sar?

19. Sar daștis te sicaves mai but recunoștința anda so cărdea o Iehova anda tute? (Galateni 2:20)

¹⁹ Mai anglal, de chi zor te sicaves recunoștința. (1 Tes. 5:18) Si mișto te pușes-tu ande fiesavo ghies: „Sar sicadea o Iehova peschi iubirea caring mande?”. Pala codoia, na bâstăr te mulțumisares le Iehovasche andel manglimata anda sea le lașe buchia cai cărdea-le anda tute. Dich ande sea cadala i iubirea le Iehovaschi caring tute. Vi o apostolo Pavel hachiardea cadai buchi anda o Iehova. (Citisar Galateni 2:20.) Șiu tuche o pușimos: „Camav te sicavav mânri iubirea caring o Del, cadea sar sicadea-la vo caring mande?”. I iubirea anda o Iehova si iech zuralimos cai va ajutila-tu te așes loialo andel zumaimata hai te na meches-tu cana naches prin pharimata. Cadaia va ajutila-tu te încăres chio programo andal buchia spiritualo hai te sicaves chi iubirea anda chio Dad cerisco ande fiesavo ghies.

20. So trebul te cheres caște des chi viața le Iehovasche hai sostar si importanto cadaia?

 ²⁰ Ando timpo, i iubirea anda o Iehova va cherela-tu te des chi viața lesche prin iech manglimos specialo. Na bâstăr că cana cheres cadaia va avela tut i mai șucar speranța: te aves le Devlesco anda sea o timpo. Cana des chi viața le Iehovasche, solahares că va avela te slujis lesche indiferento prin so va avela te naches. Cado solaharimos ci trebul neviardo niciechdata. Si ciaces, cana des chi viața le Iehovasche cheres iech baro paso. Tha gândisar-tu: Andi viața va trebula te alosares butivar, poiechdata va avela te cheres lașe alosarimata, tha, cheres i mai lași buchi cana alosares te des chi viața le Iehovasche! (Ps. 50:14) O Satan va rodela te covliarel chi iubirea anda o Iehova, hai te cherel-tu te na mai așes lesche loialo. Na mech-les niciechdata te cherel cadaia! (Iov 27:5) Chi iubirea zurali anda o Iehova va ajutila-tu te încăres o solaharimos cai cărdean-les cana dean chi viața le Iehovasche, hai te pașios sea mai but che Dadestar cerisco.

21. Sostar daisaras te phenas că o bolimos ci si o sfârșito, tha si iech nevo începuto?

²¹ Pala so phendean le Iehovasche ando manglimos că cames te des chi viața lesche, phen le phurenghe anda chi congregația că cames te boles-tu. Na bâstăr că o bolimos ci si o sfârșito, tha si iech nevo începuto ande chi viața, ande savo astares te slujis le Iehovasche anda sea o timpo. Cadea că cher sea so daștis caște zuriares chi iubirea anda chio Dad acana. Ca chi iubirea anda o Iehova te bariol ande fiesavo ghies șiu tuche lașe obiectivea. Dacă cheres cadea, va avela te aves pregătime anda o bolimos. O ghies le bolimasco va avela anda tute iech ghies zurales șucar! Tha cado si numai o începuto. Camas ca chi iubirea anda o Iehova hai anda lesco Șiavo te bariol vi mai dur anda sea o timpo!