1. So camen le dada anda penghe șiave?

 CUCI dada, amen jianas că tumen camen anda sea o ilo te ajutin tumare șiaven te prinjianen hai te iubin le Iehovas. Tha o Del ci daștil te avel dichlo. Cadea că, sar daștin te ajutin tumare șiaven te pachian ando Del hai te pașion lestar? (Iac. 4:8)

2. Sar daștin le dada te sicaven penghe șiaven anda sar silo o Iehova?

² Iech buchi importanto prin savi daștin te ajutin tumare șiaven te pașion le Iehovastar si te sichion andai Biblia lența. (2 Tim. 3:14-17) Cu sea cadala, i Biblia mai sicavel aver buchi prin savi von daștin te sichion anda o Del. Ando lil Proverbe, iech dad phenel pesche șiavesche te na bâstrel niciechdata le șucar calități le Iehovasche, cai sile sicade andi creația. (Prov. 3:19-21) Mai dur, va avela te dichas sar daștin le dada te folosin i creația caște ajutin penghe șiaven te prinjianen mai mișto le Iehovas.

3. Sar daștin le dada te ajutin penghe șiaven te prinjianen mai mișto le Iehovas?

³ I Biblia phenel anda o Del că „lesche calități nedichle . . . dichion-pe claro de cana si cărdi i lumea, anda codoia că sile hachiarde andal buchia cărde”. (Rom. 1:20) Dada, siguro placial tumen te beșen avri andi natura tumare șiavența! Folosin cado timpo caște ajutin-le te dichen sar le șucar buchia cai cărdea-le o Iehova sicaven sar silo vo ciaces. Caște jianen sar te cheren cadaia, le dada daștin te sichion but buchia catar o Isus.

4. Sar folosisardea o Isus i creația caște sicavel pesche discipolen? (Luca 12:24, 27-30)

⁴ Te dichas sar folosisardea o Isus i creația caște sicavel averen. Iech data, vo phendea pesche discipolenghe te dichen  caring le corbi hai le crini. (Citisar Luca 12:24, 27-30.) O Isus daisardeas te del duma anda orisavo animalo sau planta, tha vo alosardea te del duma anda iech ciricli hai iech lulughi cai lesche discipoli prinjianenas-le mișto. Le discipoli daștinas te dichen sar le corbi nachenas opral lenghe șăre hai sar le lulughia pherenas le plaia. Daștil-pe că o Isus sicavelas caring le ciriclia sau caring le lulughia ando timpo so delas duma pesche discipolența. Tha, te dichas so cărdea o Isus pala codoia. Vo sicadea pesche discipolen iech baro sicaimos anda chichi de lașio si lengo Dad cerisco hai sode but buchia dea-le vo. Cadaia sicavel că o Iehova va dela pesche slujitoren loialo so te han hai so te len pe pende, cadea sar cherel le ciricleanța hai le lulughianța pa o plain.

5. So buchia andai creația daștin te folosin le dada caște sicaven penghe șiaven anda o Iehova?

⁵ Dada, sar daștin te len tumen pala o Isus cana sicaven tumare șiaven? Daștin te den duma tumare șiaveia anda iech animalo sau lulughi cai placial tumen o mai but. Cana cheren cadaia, na bâstrăn te phenen so sicaven cadala anda o Iehova. Pala codoia daștin te pușen le șiaves savo animalo sau lulughi placial-les o mai but. Dacă den duma anda iech buchi andai creația cai astarel leschi atenția, daștil-pe că va camela te așunel tumen vi mai but cana sicaven-les anda o Iehova.

6. So daisaras te sichioas catar i dei le phraleschi Christopher?

⁶ Le dada ci trebun te hasaren pengo timpo caște roden te prinjianen sea le buchia anda iech animalo sau anda iech lulughi angla te den duma penghe șiavența andai creația. Nici o Isus ci dea prea but detalii anda so han le corbi hai nici anda sar barion le crini. Si ciaces, poiechdata daștil te avel șucar te dichen ande iech than tumare șiaveia mai but detalii anda iech buchi cai cărdea-la o Iehova. Tha, butivar arăsăl te șion numai iech pușimos simplo sau te phenen vareso harnes cai daștil te ajutil-les te hachiarel so camen te sicaven-les. Iech phral po anav Christopher anel ande peschi goghi: „Cana somas șiavorro, mânri dei ajutisardea-ame prin dumes simplo te dichas cuci i natura. Sar exemplo, cana samas pașa le plaina, voi phenelas amenghe: «Dichen so șucar hai bare si cadal plaina! Na-i cadea că si amen iech Del zurales lașio?». Sau, cana samas pașa i marea, voi phenelas amenghe: «Dichen chichi de zurale si cadal valuri? Na-i cadea că o Del silo zuralo?»”. O Christopher phenel: „Cadal dumes simplo cai arăsle ande amaro ilo, cărde-ame te gândisaras-ame mai but ca i creația le Iehovaschi”.

7. Sar daștin te ajutin tumare șiaven te gândin-pe ca i creația?

⁷ Cana tumare șiave mai barion, daștin te sicaven-le te gândin-pe mai but ca i creația hai cadea te arăsăn te prinjianen sea mai mișto le Iehovas. Sar exemplo, pala so den duma anda iech buchi cai cărdea-la o Del, daștin te pușen tumare șiaven: „So sicavel-tu cadaia anda o Iehova?”. Va avena zurales bucurime cana va așunena so șucar buchia va phenena tumenghe. (Mat. 21:16)

8. Sar daștinas le dada israelito te sicaven penghe șiaven cana phirenas „po drom”?

⁸ Andel puraimata, le dada israelito trebunas te sicaven penghe șiaven le porunci le Iehovasche vi cana phirenas „po drom”. (Deut. 11:19) Pe le droma anda o Israelo, daștinas te aven arachle diferime animalea, ciriclea hai lulughia. Cana le familii israelito phirenas po droma, le dada daștinas te den duma penghe șiavența anda le buchia cai cărdea-le o Iehova.  Vi aghies, le dada daștin te cheren sa cadea caște sicaven penghe șiaven anda o Iehova. Te dichas chichiva exemplea.

9. So daștin te sichion le dada catar i Punitha hai catar i Katia?

⁹ Iech dei po anav Punitha, cai beșel ande iech baro foro anda India, phenel: „Cana jias te dichas amare neamuren cai beșen ando gav, folosisaras cadal ocazii caște ajutisaras amare șiaven te sichion mai but buchia anda i șucar creația le Iehovaschi. Mânre șiave dichen mai cuci i creația cana sile dur catar o baro foro”. Dada, tumare șiave daștil-pe că ci va bâstrăna niciechdata o timpo cana beșlean lența ande iech șucar than. I Katia, iech phei anda Moldova, phenel: „Vi aghies, avel manghe andi goghi o timpo cana somas șeiorri hai găleamas mânre dadența po gav. Mulțumisarav mânre dadenghe că sicade-ma de cana somas țânorri te dichav atento le buchia cai cărdea-le o Iehova hai te hachiarav so sicaven cadala anda leste”.

10. So daștin te cheren le dada dacă si lenghe pharo te îngăren penghe șiaven avri anda o foro? (Dich o chenarii: „ Ajutorii andal dada”.)

¹⁰ Tha, so daștin te cheren dacă na-i sar te îngăren tumare șiaven avri anda o foro caște aven andi natura? O Amol, cai beșel andi India, phenel: „Ando than cai beșas, le dada trebun te cheren phares buchi caște len sama pe penghe familii hai si zurales cuci te jian ande iech than gavesco. Tha, daștin te dichen i creația le Iehovaschi hai te den duma anda sar silo vo, vi cana san ande iech țâno parco sau cana san opre pe iech terasa”. Dacă dichen atento pașa tumaro chăr, daștil-pe că va avela te arachen but buchia andai creația cai daștin te sicaven-le tumare șiavenghe. (Ps. 104:24) Daștil-pe că va dichena ciriclea, insectea, lulughia hai but aver buchia. I Karina, andai Germania, phenel: „Mânra deia placian-la but le lulughia. Anda codoia, cana somas țâni, voi sicavelas manghe but feluri lulughia ori chichivar găleamas  te phiras amenghe”. Dada, tumen daștin te folosin but materialea video hai publicații anda i creația cai sas cărde catar amari organizația, caște sicaven tumare șiaven. Indiferento cai beșen, daștin te ajutin tumare șiaven te dichen le buchia cai cărdea-le o Del. Mai dur, va dichaia chichiva anda le calități le Iehovasche anda save daștin te den duma tumare șiavența.

11. So daștin te cheren le dada caște ajutin penghe șiaven te dichen i iubirea le Iehovaschi?

¹¹ Caște ajutin tumare șiaven te hachiaren i iubirea le Iehovaschi, daștin te sicaven lenghe sar len sama but animalea pe penghe pui. (Mat. 23:37) Sa cadea, daștin te sicaven lenghe chichi de but buchia cărdea o Iehova ca amen te bucurisaras-ame viațatar. I Karina, anda savi deam duma mai anglal, phenel: „Ori chichivar găleamas te phiras amenghe, mânri dei zuriarelas-ma te așiav po than hai te dichav sar fiesavi lulughi na-i sar i coaver hai sar laco șucarimos sicavel i iubirea le Iehovaschi. Vi acana, pala mai but bărșa, dichav atento le lulughia, lenghi forma hai culoarea hai dav mânri sama chichi de but feluri lulughia cărdea o Del. De fiesavi data cana dichav-le, avel manghe andi goghi chichi de but iubil-ame o Iehova”.

12. Sar daștin te ajutin le dada penghe șiaven te hachiaren o goghiaverimos le Devlesco? (Psalmo 139:14) (Dich vi i imaginea.)

¹² Ajutisaren tumare șiaven te hachiaren o goghiaverimos le Devlesco. O Iehova silo but mai goghiaver sar amen. (Rom. 11:33) Sar exemplo, daștin te den duma lența anda sar vazdel-pe o pai caște cherel le nori hai sar, pala codoia, cadala phiraven ușoro o pai anda iech than ande aver. (Iov 38:36, 37) Daștinas te den duma vi anda chichi de șucar sas cărdo o corpo le manușesco. (Citisar Psalmo 139:14.) Te dichas sar cărdea cadaia iech dad po anav Vladimir. Vo phenel: „Ande iech ghies, amaro șiavorro pelea tele pa i bicicleta hai dea-pe dab. Pala chichiva ghiesa, i phugni sastiardea-pe. Mânri rromni hai me phendeam lesche că o Iehova cărdea amaro corpo caște sastiarel-pe corcoro. Ajutisardeam-les te hachiarel că niciech buchi cărdi le manușendar ci daștil te cherel cadaia. Sar exemplo, niciech mașina ci lașiarel-pe corcori pala iech accidento. Cadai experiența ajutisardea amare șiaves  te hachiarel chichi de baro si o goghiaverimos le Iehovasco”.

13. Sar daștin le dada te ajutin penghe șiaven te hachiaren o zuralimos le Iehovasco? (Isaia 40:26)

¹³ O Iehova acharel-ame te dichas o cerii hai te gândisaras-ame ca lesco baro zuralimos cai încărel opre sea le cerhaia. (Citisar Isaia 40:26.) Daștin te zuriaren tumare șiaven te vazden penghe iacha caring o cerii hai te gândin-pe ca so dichen. Iech phei anda Taiwan, po anav Tingting, anel peschi andi goghi iech buchi de cana sas-li țâni. Voi phenel: „Iech data, me hai mânri dei găleam ande iech excursia hai suteam andi țărha. Cadea, daisardeam te dichas o cerii pherdo cerhaia anda codoia că samas dur catar le lumini anda o foro. Ande codo timpo, le colegi catar i școala zumavenas-ma te cherav so si nasul hai pușlem-ma dacă avelas te așiav loialo le Iehovasche. Mânri dei zuriardea-ma te gândiv-ma ca o zuralimos saveia o Del cărdea sea le cerhaia hai phendea manghe te na bâstrav că vo daștil te folosil cado zuralimos caște ajutil vi man te nachav părdal orisavo zumaimos. Pala codoi excursia ande savi dichlem i creația, camlem vi mai but te prinjanav sea mai mișto le Iehovas hai somas mai hotărâme te așiav lesche loialo”.

14. Sar daștin le dada te folosin i creația caște ajutin penghe șiaven te hachiaren că o Iehova si iech Del fericime?

¹⁴ Le buchia cai cărdea-le o Iehova sicaven că vo si iech Del fericime hai că vi vo asal. Le manușa sicade dichle că le mai but animalea chelen-pe, vi chiar le ciriclea hai le mașe. (Iov 40:20) Asaie vroiechdata tumare șiave cana dichle iech animalo cai chelelas-pe? Daștil-pe că von dichle sar iech țânorri mâța nașelas pala iech thav sau niște jucălorre cai chelenas-pe. Cana tumare șiave va asana cana va mai dichena iech animalo cai chelel-pe, anen lenghe andi goghi că slujisaras ieche Devlesche fericime. (1 Tim. 1:11)

15. Sar daștin le dada te ajutin penghe șiaven te pâtren-pe hai te jianen so si ande lengo ilo hai goghi? (Proverbe 20:5) (Dich vi i imaginea.)

¹⁵ Poiechdata, anda le dada daștil te avel pharo te cheren penghe șiaven te den duma  anda le pharimata prin save nachen. Ande cadai situația, sar daștin te zuriaren le dada penghe șiaven te phenen so silen andi goghi? (Citisar Proverbe 20:5.) Anda chichiva, si mai ușoro te cheren cadaia cana sile ande iech than penghe șiavența andi natura. Sostar? Anda codoia că ci si cadea de but buchia cai daștin te țârden lenghi atenția. Iech dad anda Taiwan, po anav Masahiko, phenel vi aver motivo: „Cana beșas ande iech than amare șiavența andi natura, hai phiras amenghe po plain sau ca i marea, von simțon-pe zurales mișto. Code, dichleam că si amenghe mai ușoro te cheras-le te pâtren-pe hai te jianas so si ande lenghe goghi hai ilo”. I Katia, anda savi deam duma mai anglal, phenel: „Pala i școala, mânri dei îngărelas-ma ande iech șucar parco. Code, simțosardem-ma mai liniștime hai sas manghe mai ușoro te phenav lache so mai cărdem ca i școala hai so daravelas-ma”.

16. Sar daștin le familii te simțon-pe mișto cana beșen ande iech than andi natura?

¹⁶ Cana le familii beșen ande iech than andi natura, simțon-pe sea mai mișto, prinjanen-pe hai zuriaren-pe iech averes. I Biblia phenel că „si iech timpo caște asas” hai „iech timpo caște huteas [bucuriatar].” (Ecl. 3:1, 4, n.s.) O Iehova cărdea but șucar thana pi phuv ande save daisaras te cheras buchia cai cheren-ame fericime. But familii beșen ande iech than andi natura, ando gav, co plain sau ca i marea. Le șiaven placial-le te nașen hai te chelen-pe ando parco, te dichen le animalea sau te naion ande iech len, iech laco sau andi marea. Si amen but șucar ocazii te bucurisaras-ame catar i natura hai catar le șucar buchia cai cărdea-le o Iehova!

17. Sostar trebul le dada te ajutin penghe șiaven te dichen cuci i creația le Devleschi?

¹⁷ Andi lumea nevi, le dada hai le șiave va daștina te bucurin-pe cu sea catar so cărdea o Iehova. Atunci ci va mai avena amenghe sostar te daras catar le animalea hai nici le animalea ci va mai darana amendar. (Is. 11:6-9) Va avela amen sea o timpo caște bucurisaras-ame catar i creația le Iehovaschi. (Ps. 22:26) Tha le dada ci trebun te ajucăren ji atunci caște ajutin penghe șiaven te dichen cuci i creația. Cana folosin i creația caște sicaven tumare șiaven anda o Iehova, daștil-pe că vi von va phenena sar o rege David: „O, Iehova, ci si buchia cadea sar chire”. (Ps. 86:8)