1. So miștimata si amen anda codoia că sam le manușa le Iehovasche?

 SI IECH baro miștimos te avas le manușa le Iehovasche ande cadal cale ghiesa ande save traisaras. I viața ande cadai lumea si sea mai phari, tha o Iehova del amen phrala hai pheia pa sea i phuv cai ajutin amen. (Ps. 133:1) Vo sicavel amen vi so trebul te cheras caște avel amen iech familia bucurime. (Ef. 5:33–6:1) Mai but, vo del amen o goghiaverimos cai trebul amenghe caște avel amen pacea ando ilo, chiar cana nachas prin pharimata.

2. So trebul te cheras hai sostar?

² Cu sea cadala, trebul te das vi mai dur sea amari zor caște așias zurale ando pachiamos. Sostar? Poiechdata, so phenen sau so cheren le coaver daștil te duchavel amen. Aver data, amare covlimata daștin te peraven amen, vi mai but cana cheras sa codol greșeli mai butivar. Ande cado articolo, va avela te dichas sar daisaras te așias zurale ando pachiamos 1) cana iech phral holiarel amen, 2) cana amaro rrom sau rromni duchavel amen hai 3) cana sam perade anda amare greșeli. Anda fiesavo pharimos, va avela te dichas so daisaras te sichioas catar iech manuș andai Biblia.

AȘ VI MAI DUR ZURALO ANDO PACHIAMOS, CHIAR CANA IECH PHRAL HOLIAREL TUT

3. Prin so pharimos daștinas te nachen chichiva manușa le Iehovasche?

³ O pharimos. Chichiva phrala daștinas te holiarel amen prin pengo phiraimos. Aver daștinas te na sicaven amenghe lașimos sau te cheren amenghe vareso nasul cai duchavel amen.  Chiar vi le phure de congregație daștin te cheren greșeli. Cadal pharimata daștin te cheren chichivan te na mai pachian ciaces că cadala si le Devlesche manușa. Ando than te slujin mai dur le Devlesche „iech pașa aver” le phralența hai le pheianța, von duriaren-pe codolendar cai duchade-len sau chiar arăsăn te na mai jian ca le întruniri. (Țef. 3:9) Tha si goghiaver te cheras cadaia? Va avela te sichioas catar iech manuș andai Biblia cai nachlea prin sa codo pharimos.

4. Prin so pharimata nachlea o Pavel?

⁴ O exemplo andai Biblia. O Pavel jianglea că lesche phrala hai pheia sile imperfecți. Sar exemplo, chichiva andai congregația anda Ierusalimo ci pachiaie că vo sas-lo iech discipolo. (Fap. 9:26) Pala codoia, chichiva manușa phende buchia nasul anda leste caște cheren averen te na mai pachian-pe ande leste. (2 Cor. 10:10) O Pavel dichlea vi sar iech phuro de congregație cărdea iech alosarimos nasul, cai daștilas te peravel averengo pachiamos. (Gal. 2:11, 12) Mai but, o Marcu, iech phral savesa cherelas buchi anda o Iehova, duchadea lesco ilo zurales but. (Fap. 15:37, 38) Cadal pharimata daisardeias te cheren le Pavelos te duriarel-pe le phralendar. Tha ando than te cherel cadaia, vo dichlea vi mai dur le phralen hai le pheian lașe iachența hai cărdea sea so daisardea andi buchi le Iehovaschi. So ajutisardea-les?

5. So ajutisardea le Pavelos te așel pașa pesche phrala? (Coloseni 3:13, 14) (Dich vi le imagini.)

⁵ O Pavel iubilas pesche phralen hai pheian. Anda codoia, vo alosardea te dichel le lașe buchia cai sas ande lende, ando than te dichel lenghe covlimata. Sa cadea, i iubirea ajutisardea le Pavelos te cherel vi vo so scriisardea ando lil caring le coloseni. (Citisar Coloseni 3:13, 14.) Te dichas sar cărdea-les i iubirea te phiravel-pe caring o Marcu. Chiar cana o Marcu mechlea-les corcoro ando dintuno drom sar misionaro, vo ci așilea holiardo pe leste. Cana scriisardea iech lil pherdo iubirea caring le coloseni, vo așardea le Marcos hai phendea că si iech cuci phral hai „iech ajutorii cai zuriarel”. (Col. 4:10, 11) Cana sas-lo phandado andi Roma, o Pavel camlea but ca o Marcu te avel leste caște ajutil-les. (2 Tim. 4:11) Si ciaces, o Pavel iertisardea pesche phralen hai așilea pașa lende. So daisaras te sichioas lestar?

6, 7. Sar daisaras te sicavas iubirea caring amare phrala, chiar cana greșisaren amenghe? (1 Ioan 4:7)

⁶ O sicaimos. O Iehova camel te sicavas mai dur iubirea caring amare phrala hai pheia. (Citisar 1 Ioan 4:7.) Cana varecon phiravel-pe  nasul amența, trebul te hachiaras că vo ci camlea te duchavel amen hai că del sea peschi zor te lel-pe pala so phenel lesche o Iehova te cherel. Daștil-pe că vo cărdea cadai buchi bi te del peschi sama. (Prov. 12:18) O Iehova iubil pesche manușen loialo, chiar cana greșin poiechdata. Vo ci duriarel-pe amendar cana greșisaras hai „ci va încărela holi veșnico”. (Ps. 103:9) Cadea că, si zurales importanto te las amen pala amaro Dad andal ceruri hai te iertisaras anda sea o ilo. (Ef. 4:32–5:1)

⁷ Te na bâstras că o sfârșito pașiol hai trebul te așias chidine pașa amare phrala hai pheia. Daisaras te ajucăras amen ca le manușa te așen amenghe contra sea mai but, hai chiar chichiva anda amende te avas phandade anda amaro pachiamos. Cadea că, va avela amen nevoia amare phralendar hai pheiandar mai but sar oricana. (Prov. 17:17) Te dichas prin so nachlea o Josep a, iech phuro andai Spania. Vo hai aver phrala sas-le phandade ande iech than anda codoia că ci camle te hamisaren-pe ande le buchia politico. O Josep phenel: „Ando phandaimos, beșleam savore ande iech than, cadea că sas ușoro te holiaras amen iech averes. Tha trebulas te nachas părdal amare greșeli hai te iertisaras amen anda sea o ilo. Cadaia ajutisardea amen te așias chidine hai te las sama iech averestar. Pașa amende sas manușa cai ci slujisarde le Iehovasche. Iech data, sas man iech accidento hai dem man dab co vast, cadea că iech timpo ci mai daisardem te cherav chanci lesa. Tha iech anda le phrala haladea mânre hureaimata hai ajutisardea man vi avere buchianța. Dichlem mânre iachența i iubirea le phralenghi cana sas man i mai bari nevoia latar”. Cadea că, si amen sostar te lașiaras le nehachiarimata cai si mașcar amende hai amare phrala!

AȘ VI MAI DUR ZURALO ANDO PACHIAMOS, CHIAR CANA CHIO RROM SAU CHI RROMNI DUCHAVEL TUT

8. Prin so pharimos nachen codola cai sile căsătorime?

⁸ O pharimos. Mașcar orisavo rrom hai rromni si pharimata. I Biblia sicavel că codolen cai căsătorin-pe „va avela-len pharimata”. (1 Cor. 7:28) Sostar? I căsătoria si cărdi anda dui manușa imperfecți, cai sile diferime hai ci ciaiol-len sa codol buchia. Daștil-pe că von barile diferime. Mai but, pala i căsătoria, von daștin te dichen buchia ande pengo phiraimos cai mai anglal ci dichle-len. Sea cadala daștin te anen mai but nehachiarimata. Cana aven pharimata, ando than te dichen fiesavo peschi greșeala, von alosaren te doșaren-pe iech averes, hai cadaia cherel mai baro o pharimos. Daștilas te nachel prin lenghi goghi te mechen-pe hai chiar te arăsăn te șinen o solaharimos la căsătoriaco. Tha si cado o mai lașio alosarimos? b Te dichas so daisaras te sichioas catar iech jiuvli cai așilea loialo le Iehovasche, chiar cana laco rrom cărdea phari lachi viața.

9. Prin so pharimos nachlea i Abigail?

⁹ O exemplo andai Biblia. I Abigail sas i rromni le Nabaloschi, iech murș anda savo i Biblia phenel că „sas-lo jiungalo hai phiravelas-pe nasul”. (1 Sam. 25:3) Te gândisaras amen so phari viața îngărelas i Abigail pașa leste. Daisardeas i Abigail te mechel-pe pesche rromestar? Da. O David – cai avelas te arăsăl o rege le Israelosco – camlea te mudarel lache rromes anda codoia că prasadea les hai vi lesche manușen. (1 Sam. 25:9-13) I Abigail  daisardeas te nașel hai te mechel le Davidos te cherel so șiutea pesche andi goghi. Tha voi dea peschi zor te feril pesche rromes hai cărdea le Davidos te na mudarel-les. (1 Sam. 25:23-27) Sostar cărdea voi cadaia?

10. So cărdea la Abigaila te așel pașa pesco rrom?

¹⁰ I Abigail iubilas anda sea o ilo le Iehovas hai sicavelas pachiv caring i căsătoria. Voi jianelas mișto so phendea o Del cana dea la Eva sar rromni le Adamosche. (Gen. 2:24) Sa cadea, i Abigail hachiardea că andel iacha le Iehovasche i căsătoria si sfânto. Anda codoia că camlea te așunel le Devlestar, voi cărdea sea so daisardea caște salvil codolen anda pesco chăr, hai vi pesche rromes. I Abigail cărdea sigo vareso caște așiavel le Davidos te na mudarel lache rromes. Sa cadea, voi manglea pesche iertarea anda vareso cai ci cărdea. Jianas ciaces că cadai jiuvli lași hai tromani sas zurales cuci andel iacha le Iehovasche! So daștin te sichion le rroma hai le rromnia catar i Abigail?

11. a) So ajucărel o Iehova catar iech rrom hai iech rromni? (Efeseni 5:33) b) So sichioas catar so cărdea i Carmen caște așel ande iech than pesche rromesa? (Dich vi le imagini.)

¹¹ O sicaimos. O Iehova ajucărel ca o rrom hai i rromni te așen ande iech than, chiar cana iech anda lende cherel le buchia mai phare anda ocoaver. O ilo le Iehovasco bariol cana dichel că le dui den penghi zor te lașiaren penghe nehachiarimata hai sicaven penghe lașimos, iubirea hai pachiv. (Citisar Efeseni 5:33.) Te dichas prin so nachlea i Carmen. Pala șiov bărșa de cana lea-pe pesche rromesa, astardea te sichiol andai Biblia le Martorența le Iehovasche hai, mai târzio, boldea-pe. Voi phenel: „Cadaia ci ciailea mânre rromes. Vo sas-lo zurales holiardo că demas mai but timpo le Iehovasche. Delas duma jiungales manța hai daravelas man sea o timpo că va mechela man”. Cu sea cadala, i Carmen ci mechlea pesche rromes. Voi dea peschi zor 50 bărșa te sicavel lesche iubirea hai pachiv. I phei mai phenel: „Ando timpo, sichilem te hachiarav mai mișto mânre rromes hai te dav duma lesa mai șucar. Cărdem sea so daisardem caște așiav ande iech than mânre rromesa, anda codoia că jianav că andel iacha le Iehovasche cado phanglimos si sfânto. Ci mechlem niciechdata mânre rromes anda codoia că iubisarav anda sea o ilo le Iehovas.” c Dacă vi mașcar tute hai chio rrom sau rromni aven pharimata, daștis te pachias ciaces că o Iehova va avela pașa tute hai va ajutila tut te așes zuralo ando pachiamos.

 AȘ VI MAI DUR ZURALO ANDO PACHIAMOS, CHIAR CANA LE GREȘELI CAI CHERES-LEN PERAVEN TUT

12. Prin so pharimos daisaras te nachas cana cheras iech baro păcato?

¹² O pharimos. Daisaras te avas zurales perade pala so cărdeam iech baro păcato. Cado daștil te cherel amaro ilo te avel „phagărdo hai nichiardo”. (Ps. 51:17) Iech phral po anav Daniel nachlea prin cadaia. Vo cărdea buchi phares but bărșa caște avel iech slujitoro auxiliaro. Cu sea cadala, vo arăslea te cherel iech baro păcato. Vo phenel: „Cana hachiardem chichi de but holiardem le Iehovas, mânri conștiința doșarelas man zurales sar cana iech baro barr așelas pe mânro șăro. Șiordem but asfa hai manglem man le Iehovasche. Pachiaiem că o Del ci va mai așunela man niciechdata, anda codoia că duchadem-les”. Pala so cărdeam iech baro păcato, amaro ilo daștilas te avel cadea de duchado că arăsas te pachias că o Iehova mechlea amen hai că ci mai si amen sostar te slujisaras lesche. (Ps. 38:4) Dacă vi tu naches prin cadaia, gândisar tut ca iech manuș andai Biblia cai așilea zuralo ando pachiamos hai ci mechlea le Iehovas, chiar cana cărdea iech baro păcato.

13. So păcato cărdea o Petru hai so îngărdea-les te cherel cadaia?

¹³ O exemplo andai Biblia. Angla so te merel o Isus, o apostolo Petru cărdea mai but greșeli cai îngărde-les te cherel iech baro păcato. Mai anglal, vo sicadea că pachialas-pe prea but ande peste hai dea-pe baro că vo ci va mechela le Isusos, chiar cana le coaver apostoli avenas te mechen-les. (Mar. 14:27-29) Pala codoia, andi bar Ghetsimani, o Petru ci așundea le Isusostar cana vo phendea lesche mai butivar te așel uștiado. (Mar. 14:32, 37-41) Mai târzio, cana mai but manușa avile te len le Isusos caște phandaven-les, o Petru mechlea-les. (Mar. 14:50) Ji la urmă, vo phendea trin-var că ci prinjianel le Isusos hai chiar solahardea cadaia. (Mar. 14:66-71) So cărdea o Petru cana dea peschi sama so baro păcato cărdea? Vo astardea te șiorel cărche asfa hai i doș halea lesco ilo. (Mar. 14:72) Te gândisaras amen so bari duch avilea po Petru cana, pala țâra timpo, lesco cuci amal, o Isus, sas-lo mudardo. Ande codo momento vo simțosardea-pe lașio chancesche!

14. So ajutisardea le Petros te na mechel-pe? (Dich vi i imaginea.)

¹⁴ So ajutisardea le Petros te așel vi mai dur zuralo ando pachiamos hai te na mechel-pe? Ando than te beșel corcoro, o Petru gălea ca  pesche phrala ando pachiamos cai vazdine-les hai beșle pașa leste. (Luca 24:33) Sa cadea, cana o Isus sas-lo uștiado andal mule, vo sicadea-pe le Petrosche caște zuriarel-les. (Luca 24:34; 1 Cor. 15:5) Mai târzio, ando than te doșarel le Petros anda lesche greșeli, o Isus phendea pesche lașe amalesche că avelas te del-les bare buchia te cherel. (Ioan 21:15-17) O Petru jianelas că so cărdea sas iech baro păcato, tha vo ci mechlea-pe anda codoia că pachialas anda sea o ilo că o Isus ci mechlea-les. Hai lesche phrala ando pachiamos ajutisarde-les vi mai dur. So daisaras te sichioas lestar?

15. So camel o Iehova te pachias anda sea o ilo? (Psalmo 86:5; Romani 8:38, 39) (Dich vi i imaginea.)

¹⁵ O sicaimos. O Iehova camel te pachias ciaces că vo iubil amen hai că silo gata te iertil amen. (Citisar Psalmo 86:5; Romani 8:38, 39.) Cana cheras iech păcato si normalo, hai chiar mișto, ca amari conștiința te doșarel amen. Cu sea cadala, te na peras ando athaimos te pachias că o Iehova ci mai iubil amen hai că ci va iertila amen. Te mangas sigo ajutorii. O Daniel, anda savo deam duma mai anglal, phenel: „Arăslem te păcătuiv anda codoia că pachiaiem man prea but ande mande”. Vo hachiardea că trebulas te del duma le phurența. O Daniel mai phenel: „Von ajutisarde man te dichav so but iubil man o Iehova. Le phure ci mechle man hai ajutisarde man te hachiarav că nici o Iehova ci mechlea man corcoro”. Vi amen pachias anda sea o ilo că o Iehova iubil amen hai că va iertila amen dacă fal amen ciaces nasul, dacă rodas averengo ajutorii hai dacă das sea amari zor te na mai cheras pale codol greșeli. (1 Ioan 1:8, 9) Dacă pachias ciaces cadaia, ci va avela te mechas le Iehovas, chiar cana greșisaras.

16. Sostar cames anda sea o ilo te slujis vi mai dur le Iehovasche?

¹⁶ O Iehova dichel zurales cuci i phari buchi cai cheras-la caște slujisaras lesche vi mai dur ande cadal phare ghiesa. Le ajutorosa le Iehovasco, daisaras te așias vi mai dur zurale ando pachiamos hai te na mechas amen, chiar cana sam perade. Daisaras te iubisaras hai te iertisaras vi mai dur amare phralen, chiar cana holiaren amen. Sa cadea, sicavas le Devlesche că iubisaras-les hai că si amen pachiv caring i căsătoria, cana das amari zor te lașiaras le nehachiarimata cai daștin te aven mașcar amende sar rrom hai rromni. Hai cana cheras iech păcato, te rodas o ajutorii le Iehovasco, te primisaras leschi iubirea hai iertarea hai te slujisaras lesche vi mai dur. Daisaras te pachias ciaces că amaro Dad cerisco va dela amen but miștimata dacă ‘ci mechas amen hai cheras so si mișto’. (Gal. 6:9)