Huti le conținutoste

Huti le cuprinsoste

ARTICOLO STUDIOSCHE 9

GHILI 75 „Ita-ma! Bișial-ma!”

San gata te des chi viața le Iehovasche?

San gata te des chi viața le Iehovasche?

„Sar daștiv te pochinav parpale le Iehovas anda sea o miștimos cai cărdea-les manghe?” (Ps. 116:12)

ANDA SO DAS DUMA

Cado articolo daștil te ajutil tut te bariares iech amalimos chidino le Iehovasa hai, cadea, te cames anda sea o ilo te des chi viața lesche hai te boles tut.

1, 2. So trebul te cheres angla te boles tut?

 ANDEL palutne panji bărșa, mai but sar iech miliono manușa bolde-pe sar Martori le Iehovasche. But mașcar lende sichile o ciacimos de cana sas-le țâne, cadea sar o Timotei. (2 Tim. 3:14, 15) Chichiva prinjiande o ciacimos cana sas-le bare, hai aver, cana sas-le phure. Sar exemplo, iech jiuvli cai sichilea andai Biblia le Martorența le Iehovasche boldea-pe cana sas-la 97 bărșa.

2 Dacă sichios andai Biblia sau barilean ande iech familia Martorenghi, cames te boles tut? Cadaia si iech buchi zurales șucar. Tha, angla te cheres cadaia, trebul te des chi viața le Iehovasche. Mai dur, va avela te diches so însemnol cadai buchi. Sa cadea, va avela te hachiares sostar ci trebul te daras te des chi viața le Iehovasche hai te boles tut cana san gata te cheres cadaia.

SO ÎNSEMNOL TE DES CHI VIAȚA LE IEHOVASCHE?

3. Den exemplea manușenghe cai dine penghi viața le Iehovasche andel purane ghiesa.

3 Andi Biblia, te des chi viața le Iehovasche însemnol te aves șiuto de iech rig anda iech buchi sfânto. Le israeliți sas-le o poporo alosardo le Devlestar te avel lesco. Tha chichiva jene mașcar lende dine penghi viața lesche ande iech modo specialo. Sar exemplo, o Aaron phiravelas „o semno sfânto cai sicavelas că dea peschi viața le Devlesche”, adică iech plăcuța sumnacuni cai strălucilas, șiuti po turbano chiar anglal po cicat. I plăcuța sumnacuni sicavelas că o Aaron sas-lo șiuto de iech rig, sau alosardo, caște slujil anda iech buchi specialo sar baro rașai le Israelosco. (Lev. 8:9) Vi le nazirei dine penghi viața le Iehovasche ande iech modo specialo. I duma „nazireo”, cai avel anda i duma ebraico nazír, însemnol „șiuto de iech rig” sau „dino le Devlesche”. Le nazirei trebunas te încăren sea le buchia cai phenelas-len i Legea mozaico anda lende. (Num. 6:2-8)

4. a) So buchi arăsăl specialo anda tute cana des chi viața le Iehovasche? b) So însemnol „te na mai trais anda tute”? (Dich vi i imaginea.)

4 Cana des chi viața le Iehovasche, alosares te aves discipolo le Isusosco hai te cheres anda i voința le Devleschi i mai importanto buchi anda chi viața. So mai însemnol cadaia? O Isus phendea: „Dacă varecon camel te avel pala mande, te na mai trail anda peste”. (Mat. 16:24) Cana des chi viața le Iehovasche ci mai trais anda tute. Cadaia însemnol te phenes „nici” orisavea buchiache cai ci ciaiol le Devles. (2 Cor. 5:14, 15) Sar exemplo, trebul te duriares „le buchia le masesche”, sar avelas i imoralitatea sexualo. (Gal. 5:19-21; 1 Cor. 6:18) Va așiavena tut cadal buchia te aves fericime? Nici, anda codoia că iubis le Iehovas hai pachias anda sea o ilo că so phenel tuche vo si ande chio miștimos. (Ps. 119:97; Is. 48:17, 18) Iech phral po anav Nicholas phendea: „Si importanto sar diches so manghel tutar o Iehova: sar le gratii catar iech phandaimos cai așaven tut te cheres so cames, sau sar le gratii catar iech cușca leiența cai ferin tut catar iech baro pericolo”.

Sar diches so manghel tutar o Iehova: sar le gratii catar iech phandaimos cai așaven tut te cheres so cames, sau sar le gratii catar iech cușca leiența cai ferin tut catar iech baro pericolo? (Dich o paragrafo 4)


5. a) Sar des chi viața le Iehovasche? b) So diferența si mașcar o manglimos prin savo des chi viața le Iehovasche hai o bolimos? (Dich vi le imagini.)

5 Tha sar des chi viața le Iehovasche? Cheres cadaia prin iech manglimos ande savo phenes le Iehovasche că va avela te anes închinarea numai lesche hai te șios leschi voința sea o timpo po iechto than ande chi viața. Atunci, promitis le Iehovasche că va avela te iubis-les vi mai dur „sea che ilesa, sea che sufletosa, sea chia goghiasa hai sea che zuralimasa”. (Mar. 12:30) Cana des chi viața le Iehovasche prin iech manglimos, cadaia si vareso cai si numai mașcar tute hai o Iehova. Tha o bolimos si vareso cai cheres angla mai but manușa hai cadea sicaves savorenghe că dean chi viața le Iehovasche. Te des chi viața le Iehovasche si iech solaharimos sfânto, cadea că o Del ajucărel-pe te încăres-les. Si ciaces, vi tu cames anda sea o ilo cadai buchi. (Ecl. 5:4, 5)

Des chi viața le Iehovasche prin iech manglimos ande savo phenes lesche că va avela te anes închinarea numai lesche hai te șios leschi voința sea o timpo po iechto than (Dich o paragrafo 5)


SOSTAR CAMES TE DES CHI VIAȚA LA IEHOVASCHE?

6. Sostar camel iech manuș te del peschi viața le Iehovasche?

6 Cames te des chi viața le Iehovasche anda codoia că iubis-les. Cadai iubirea na-i numai iech sentimento. Voi avel anda iech „prinjianimos exacto” hai iech „hachiarimos spiritualo”. (Col. 1:9) Le buchia cai sichilean-len anda o Iehova ajutisarde tut te bariares iech iubirea zurali caring leste. Cana sichilean andai Biblia, cadaia cărdea tut te pachias 1) că o Iehova silo iech jeno ciacio, 2) că i Biblia avel le Devlestar hai 3) că o Del folosil-pe catar peschi organizația caște pherel pesco scopo.

7. So trebul te cheres anglal te des chi viața le Iehovasche?

7 Codola cai camen te den penghi viața le Iehovasche, angla te cheren cadaia, trebun te prinjianen le bare sicaimata andai Biblia hai te len-pe pala lende. Mai but, de fiesavi data cana daștin, den duma le manușența anda pengo pachiamos. (Mat. 28:19, 20) Anda codoia că lenghi iubirea anda o Iehova si sea mai zurali, von camen te anen închinarea numai lesche. Si cadal dumes ciace vi anda tute? Cana iubis anda sea o ilo le Iehovas, ci va avela te des chi viața lesche hai te boles tut numai anda chio dad sau chi dei sau anda o manuș cai sichilea tusa andai Biblia. Sa cadea, ci va avela te cheres cadala pași anda codoia că sea che amala bolde-pe.

8. So phanglimos si mașcar te diches cuci sea so cărdea o Iehova anda tute hai te des chi viața lesche? (Psalmo 116:12-14)

8 Alosares te des chi viața le Iehovasche vi anda codoia că diches cuci sea so cărdea o Iehova anda tute. (Citisar Psalmo 116:12-14.) I Biblia phenel că „orisavi buchi lași hai orisavo daro perfecto” aven le Iehovastar. (Iac. 1:17) Gândisar tut so bari buchi cărdea o Iehova anda tute! Dea pesche cuci Șiaves, le Isusos, te merel anda amende. Anda codoia că sanas chindo parpale anda o păcato prin i răscumpărarea, daștis te aves lesco amal hai te trais anda sea o timpo. (1 Ioan 4:9, 10, 19) Cana des chi viața le Devlesche, sicaves că anda tute si cuci i bari iubirea cai vo sicadea-la tuche hai sea le miștimata cai del-len tuche vo. (Deut. 16:17; 2 Cor. 5:15) Ando lil Bucurisar-tu viațatar anda sea o timpo!, co puncto 4 catar i lecția 46 del-pe duma anda sea so cărdea o Iehova anda amende. Code arachel-pe vi o materialo video Te das le Iehovasche le daruri cai si amen.

SAN PREGĂTIME TE DES CHI VIAȚA LE IEHOVASCHE HAI TE BOLES TUT?

9. Sostar daștilas te simțol-pe varecon spidime te bolel-pe?

9 Pachias că ci san pregătime te des chi viața le Iehovasche hai te boles tut? Daștil-pe că mai trebul te cheres chichiva paruimata caște les tut pala so phenel tuche o Iehova sau si tut nevoia de mai but timpo caște zuriares chio pachiamos. (Col. 2:6, 7) Na sea le manușa cai sichion andai Biblia bariaren sa codoi iubirea anda o Iehova hai na sea le tărne sile gata te den penghi viața le Iehovasche hai te bolen-pe ca sa codol bărșa. De chi zor te hachiares so paruimata mai trebul te cheres hai na av perado anda codoia că ci cheres le buchia sar le coaver. (Gal. 6:4, 5)

10. So daștis te cheres dacă pachias că ci san pregătime te des chi viața le Iehovasche hai te boles tut? (Dich vi o chenarii „ Anda codola cai barile ando ciacimos”.)

10 Chiar cana daștil-pe că ci san pregătime te des chi viața le Iehovasche, na mech tut. Mang le Iehovas te ajutil tut te cheres le paruimata cai trebun. (Filip. 2:13; 3:16) Daștis te pachias anda sea o ilo că vo va așunela che manglimata hai va ajutila tut. (1 Ioan 5:14)

SOSTAR DARAN CHICHIVA TE DEN PENGHI VIAȚA LE IEHOVASCHE HAI TE BOLEN-PE?

11. Sar ajutil amen o Iehova te așias zurale ando pachiamos?

11 Chiar cana chichiva jene sile gata te bolen-pe, daștil-pe că daran te cheren cadai buchi. Daștil-pe că von pușen-pe: „Dacă va avela te cherav iech baro păcato hai te avav șiudino avri andai congregația?”. Dacă vi tu daras, pachia anda sea o ilo că o Iehova va ajutila tut te trais chi viața ‘ande iech modo demno lestar caște aves cuci ande lesche iacha cu sea’. (Col. 1:10) O Iehova ajutisardea bute manușen te așen zurale ando pachiamos. Cadea că, daștis te pachias ciaces că va dela vi tut o zuralimos te cheres cadaia. (1 Cor. 10:13) Anda codoia, si țâra Martori cai sile șiudine avri andai congregația. O Iehova lel sama ca lesche manușa te așen zurale ando pachiamos.

12. So daștil te ajutil amen te na arăsas te cheras iech baro păcato?

12 Anda codoia că savore sam imperfecți, poiechdata avel amenghe te cheras buchia nasul. (Iac. 1:14) Tha te cheres vareso nasul si iech alosarimos – chio alosarimos. Ji la urmă, tu san codo cai alosarel sar te trais chi viața. Dacă poiechdata chio ilo athavel tut te cheres buchia nasul, daștis te sichios te încăres tut parpale catar cadal camnimata, chiar cana chichiva manușa ci pachian că si tut o zuralimos te așes lenghe contra. So daștil te ajutil tut? Mang tut le Iehovasche mai butivar. Cher tuche timpo ande fiesavo ghies te sichios anda o Lil le Devlesco. Jia ca fiesavi întrunirea. De duma le manușența anda chio pachiamos. Dacă cheres cadal buchia sea o timpo, va avela tut o zuralimos te așes loialo le Iehovasche hai te încăres chio solaharimos. Hai na bâstăr niciechdata că o Iehova silo sea o timpo pașa tute! (Gal. 5:16)

13. So sichioas catar o Iosif?

13 Cana si amen iech athaimos, va avela amenghe mai ușoro te așias zurale ando pachiamos dacă jianas de mai anglal so va avela te cheras. Andi Biblia, del-pe duma anda mai but manușa le Iehovasche, save chiar cana sas-le imperfecți jiangle so te cheren caște așen zurale ando pachiamos. Sar exemplo, i rromni le Potifaroschi camlea te cherel mai butivar le Iosifos te sovel lasa, tha vo gândisardea-pe de mai anglal so te cherel. Cadea că vo ci camlea te cherel cadaia hai phendea: „Sar daștiv te cherav iech nasul cadea de baro hai te păcătuisarav contra o Del?”. (Gen. 39:8-10) O Iosif jianglea so trebulas te cherel angla te avel o athaimos. Cadea că, sas lesche mai ușoro te na mechel-pe.

14. Sar daisaras te sichioas te nașas catar le athaimata?

14 Sar daștis te așes loialo le Iehovasche, cadea sar o Iosif? Trebul te jianes încă de acanara so trebul te cheres cana avel iech athaimos. Sichio te nașes le buchiandar cai o Iehova urâl-len. De chi zor nici te na gândis tut ca le buchia nasul. (Ps. 97:10; 119:165) Cadea, va avela te jianes mișto so trebul te cheres hai ci va avela te meches tut cana avel vroiech athaimos. Trebul numai te încăres so phendean.

15. Sar daștil varecon te sicavel că ‘rodel anda sea o ilo’ le Iehovas? (Evrei 11:6)

15 Daștil-pe că jianes ande chio ilo că arachlean o ciacimos hai cames te slujis le Iehovasche sea che zuralimasa. Tha vareso încărel tut parpale te des chi viața le Iehovasche hai te boles tut. Dacă si cadea, daștis vi tu te manghes tut sar o rege David, cai phendea: „Rode mișto ande mande, o, Devla, hai prinjiar mânro ilo! Dich mișto sar som hai prinjiar mânre phare gânduri! Dich dacă si ande mande vroiech nasulimos hai încăr man po drom caring i veșnicia!”. (Ps. 139:23, 24) O Iehova pochinel parpale codolen cai „roden-les anda sea o ilo”. Sicaves cadaia cana cheres sea so daștis caște des chi viața le Iehovasche hai te boles tut. (Citisar Evrei 11:6.)

PAȘIO SEA MAI BUT LE IEHOVASTAR

16, 17. Sar țârdel o Iehova peste codolen cai barile ando ciacimos? (Ioan 6:44)

16 O Isus phendea că o Iehova si codo cai țârdel peste le manușen. (Citisar Ioan 6:44.) Gândisar tut so bari buchi si cadaia hai so însemnol anda tute! Cana o Iehova țârdel peste varecas, vo dichel o lașimos anda lesco ilo. Vo dichel-les sar iech „cuci proprietatea”. (Deut. 7:6) Cadea de cuci san vi tu andel iacha le Iehovasche.

17 Tha daștil-pe că san iech tărno cai barilea ando ciacimos hai pachias că slujis le Iehovasche numai anda codoia că chio dad hai chi dei cheren cadaia, na că o Iehova țârdea tut peste. Tha o Iehova ci dichel tut numai sar iech jeno cai cherel partea anda iech grupo. Vo dichel so si ande chio ilo. O Del țârdel amen fiesaves pașa peste, chiar cana barileam sau nici ando ciacimos. Mai but, andi Biblia phenel-pe: „Pașion le Devlestar, hai vo va pașiola tumendar!”. (Iac. 4:8; 1 Cron. 28:9) Cadea sar sicavel-pe ando Iacov 4:8, cana tu san o dintuno cai jial caring o Iehova hai cames te pașios lestar, vi vo va pașiola tutar. (Dich vi 2 Tesaloniceni 2:13.)

18. So va avela te sichios ando articolo cai avel? (Psalmo 40:8)

18 Cana des chi viața le Iehovasche hai boles tut, les tut pala o Isus. Vo dea anda sea o ilo peschi viața le Iehovasche caște cherel leschi voința. (Citisar Psalmo 40:8; Evr. 10:7) Ando articolo cai avel, va avela te sichios so daștil te ajutil tut te slujis le Iehovasche loialo pala o bolimos.

SO PHENENAS?

  • So însemnol te des chi viața le Iehovasche?

  • So phanglimos si mașcar te diches cuci so cărdea o Iehova anda tute hai te des chi viața lesche?

  • So va ajutila tut te na cheres iech baro păcato?

GHILI 38 O Iehova va zuriarela-tu