IECH evreo po anav Mardoheu sas iech jeno cai siles iech rolo importanto andi relatarea anda o lil Estera. Vo slujilas ca i bar le regeschi anda Persia. Cadaia sas co începuto le secolosco panji a.a.e., „andel ghiesa le regesche Ahașveroș”, anda savo pachial-pe că sas o Xerxes I. O Mardoheu așadea iech plano prin savo o rege sas pașă te avel mudardo. Caște sicavel peschi recunoștința, o rege cărdea te avel sicadi iech bari pachiv caring o Mardoheu angla sea le manușa. Mai târzio, pala so o Haman mulea, cai sas iech dușmano anda o Mardoheu hai le coaver iudei, o rege alosardea ca o Mardoheu te avel prim-ministro. Cadai poziția dea-les o zuralimos te del iech decreto caște salvil catar o merimos le evreien anda o Imperio Persano. (Est. 1:1; 2:5, 21-23; 8:1, 2; 9:16)

Co începuto le secolosco 20, chichiva istorici phende că o lil Estera si numai iech paramici hai că o Mardoheu ci traisardea ciaces niciechdata. Cu sea cadala, ando bărș 1941, le arheologi arachle dovezi cai sicaven că i relatarea bibico anda o Mardoheu si iech buchi ciaci. Anda soste si i duma?

Le manușa goghiaver cai rodine, arachle iech texto cuneiformo persano ande savo arachel-pe o anav Marduka (andi rromani șib, Mardoheu). Cado sas iech administratoro, daștil-pe contabilo, andi Susa. O Arthur Ungnad, specialisto andi istoria orientalo, phendea că cado texto sas, cana arachlea-pe, „o corcoro documento avreal i Biblia cai del duma anda o Mardoheu”.

De atunci, le erudiți traducisarde aver mii textea cuneiforme persano, mașcar save si le tăblițe catar o Persepolis, arachle po than cai sas mai anglal i trezoreria, pașa le ziduri le forosche. Cadala si anda o timpo le regesche Xerxes I. Von sile scriime andi șib elamito hai ande lende si chichiva anava anda o lil Estera. a

Chichiva tăblițe catar o Persepolis sicaven o anav Marduka, iech murș cai slujisardea sar scribo co palato andai Susa ando timpo cana raisardea o Xerxes I. Iech andal tăblițe sicaven că o Marduka sas traducătorii. Cadai buchi sili sicadi vi andi Biblia anda o Mardoheu. Vo sas-lo iech demnitarii ca i bar le regeschi Ahașveroș (Xerxes I) hai jianelas cam dui șiba. Vo beșelas, butivar, co udar le regesco. (Est. 2:19, 21; 3:3) Cadaia sas iech bari construcția, cai cherenas penghi buchi le demnitari catar i bar.

Mașcar o Marduka, anda savo del-pe duma pe le țăblițe catar o Persepolis, hai o Mardoheu, andai Biblia, si bare asemănări. Von traisarde ande sa codo timpo hai ande sa codo than hai slujisarde ande bare poziții co palato. Sea cadal asemănări sicaven că so arachlea-pe prin i arheologia fal-pe că cherel referirea co Mardoheu, o personajo anda o lil Estera.