1. So însemnol te așias lucido? (2 Timotei 4:5)

 CANA nachas prin situații cai holiaren-ame, amari loialitatea caring o Iehova hai caring leschi organizația daștil te avel zumadi. Sar daisaras te nachas părdal cadal pharimata? Trebul te așias lucido, uștiade hai zurale ando pachiamos. (Citisar 2 Timotei 4:5.) Te așias lucido însemnol te na holiaras-ame, te gândisaras ujes hai te das amari zor te dichas le buchia cadea sar dichel-le o Iehova. Cana cheras cadea, amare sentimentea ci va controlina amari goghi.

2. So va dichaia ande cado articolo?

² Ando articolo cai nachlea, dichleam trin pharimata prin save daisaras te nachas, cai aven avreal i congregația. Ande cado articolo, va avela te dichas trin situații cai aven de andral i congregația hai cai daștinas te zumaven amari loialitatea caring o Iehova. Cadala sile: 1) cana pachias că iech phral sau iech phei andai congregația phiradea-pe nasul amența, 2) cana sam ortosarde hai 3) cana si amenghe pharo te las-ame pala le paruimata andai organizația. Sar daisaras te așias lucido hai te încăras amari loialitatea caring o Iehova hai caring leschi organizația cana nachas prin cadal pharimata?

3. So daștil te avel ande amaro ilo dacă simțosaras că iech phral sau iech phei phiradea-pe nasul amența?

³ Simțosardean vroiechdata că iech phral phiradea-pe nasul tusa, daștil-pe chiar varecon cai siles autoritatea andi congregația? Daștil-pe, că o phral ci camlea te duchavel-tu. (Rom. 3:23; Iac. 3:2) Cu sea cadala, lesco phiraimos holiardea-tu. Daștil-pe că i situația holiardea-tu cadea de zurales, că nici na daisardean te soves. Mai but daștil-pe că arăslean te pușes-tu: „Dacă iech phral daștil te phiravel-pe cadea, si cadaia i organizația  le Devleschi?”. Exacto cadea camel o Satan te gândis. (2 Cor. 2:11) Dacă ci încăras parpale cadal gânduri nasul, daisaras te arăsas te duriaras-ame catar o Iehova hai leschi organizația. Cadea că, dacă sam duchade anda codoia că simțosaras că iech phral sau iech phei phiradea-pe nasul amența, so daisaras te cheras caște așias lucido hai te na aven amen gânduri nasul?

4. Sar așilea o Iosif lucido cana le coaver phiradea-pe nasul leia hai so sichioas lestar? (Geneza 50:19-21)

⁴ Na încăr holi ande chio ilo. Cana sas-lo tărno șiavo, o Iosif nachlea prin bare pharimata. Lesche phrala phirade-pe zurales nasul leia anda codoia că urânas-les. Chichiva anda lende chiar camle te mudaren-les. (Gen. 37:4, 18-22) Ji la urmă, von bichinde-les sar sclavo. Cadea că, o Iosif nachlea prin mai but zumaimata cai încărde cam 13 bărșa. O Iosif daisardeas te pușel-pe dacă o Iehova iubilas-les sau dacă mechlea-les corcoro ande cadal phare situații. Tha vo ci mechlea ca lesco ilo te pherel-pe holiaia. Vo așilea lucido hai ci holiardea-pe. Cana sas-les i ocazia te risarel parpale o nasulimos pesche phralenghe, vo na numai că încărdea-pe parpale te cherel cadai buchi, tha vi sicadea lenghe iubirea hai iertisardea-le. (Gen. 45:4, 5) O Iosif phiradea-pe cadea, anda codoia că sas-les iech lași gândirea. Ando than te gândil-pe ca lesche pharimata, vo alosardea te dichel părdal cadala: o scopo le Iehovasco. (Citisar Geneza 50:19-21.) Catar o Iosif sichioas că, atunci cana aver phiraven-pe nasul amența, ci trebul te holiaras-ame po Iehova hai nici te pușias-ame dacă mechlea-ame. Si zurales importanto te gândisaras-ame sar ajutil-ame vo te nachas părdal cado pharimos. Mai but, cana simțosaras-ame duchade averendar, te das amari zor te pachiaras lenghe imperfecțiuni iubireaia. (1 Pet. 4:8)

5. So ajutisardea le phrales Miqueas te așel lucido cana pachiaia că aver phirade-pe nasul leia?

⁵ Te dichas mai dur o exemplo ieche phuresco de congregație andai America de Sud, po anav Miqueas b. Vo anel pesche andi goghi că, iechdata, simțosardea că chichiva phrala cai sas-len responsabilități andi organizația phirade-pe bilașimasco caring leste. O Miqueas phenel: „Ci somas niciechdata cadea de stresome. Somas darado. Ci daisardem te sovav hai ruiemas anda codoia că pachiaiem că ci daștiv te paruvav chanceia i situația”. Cu sea cadala, o Miqueas așilea lucido hai dea peschi zor te încărel parpale pesche sentimentea. Manghlea-pe butivar le Iehovasche te del-les spirito sfânto hai zuralimos caște daștil te nachel părdal cado pharimos. So sichioas catar cado phral? Cana simțosaras că le coaver phiraven-pe nasul amența, si zurales importanto te na holiaras-ame hai te na mechas-ame îngărde catar le sentimentea nasul. Anda codoia că, daștil-pe că ci prinjianas sea le buchia cai îngărde ieche jenes te del duma sau te phiravel-pe ande iech anumime felo, o mai mișto si te pâtras amaro ilo angla o Iehova hai te mangas-les te ajutil-ame te dichas le buchia cadea sar dichel-le vo. Cadaia daștil te ajutil-ame te dichas că daștil-pe că o phral ci camlea te duchavel-ame hai te nachas părdal o nasulimos cai sas amenghe cărdo. (Prov. 19:11) Te na bâstras că o Iehova prinjianel mișto amari situația hai va dela-ame o zuralimos cai trebul amenghe. (2 Cron. 16:9; Ecl. 5:8)

6. Sostar si importanto te hachiaras că o Iehova ortosarel-ame anda codoia că iubil-ame? (Evrei 12:5, 6, 11)

⁶ Cana o Iehova ortosarel-ame, cadaia daștil te anel amenghe iech bari duch ando ilo. Tha, dacă încăras amari goghi numai  ca chichi de duchade sam, daisaras te arăsas te pachias că samas ortosarde prea zurales hai pe neciacimaste. Cadaia daștilas te na mechel-ame te hachiaras vareso zurales importanto, că o Iehova ortosarel-ame anda codoia că iubil-ame. (Citisar Evrei 12:5, 6, 11.) Dacă mechas-ame îngărde catar amaro ilo, das le Satanos i ocazia te folosil-pe catar amare sentimentea nasul. Vo camel te na acceptisaras că sam ortosarde hai vi mai nasul, te duriaras-ame catar o Iehova hai catar i congregația. Tha so daisaras te cheras caște așias lucido cana sam ortosarde?

7. a) Cadea sar dichas vi andi imaginea, sar folosisardea o Iehova le Petros pala so mechlea-pe ortosardo? b) So daisaras te sichioas catar o Petru?

⁷ Mech-tu ortosardo hai cher le paruimata cai trebun. O Isus ortosardea le Petros angla aver apostoli hai na numai iechdata. (Mar. 8:33; Luca 22:31-34) Chiar cana cadaia cărdea le Petros te avel lesche lajiav, vo așilea loialo le Isusosche. Vo mechlea-pe ortosardo hai sichilea anda pesche greșeli. Cadea că, o Iehova pochindea le Petros anda leschi loialitatea hai dea-les te cherel bare buchia andi congregația. (Ioan 21:15-17; Fap. 10:24-33; 1 Pet. 1:1) So sichioas catar o Petru? Cana sam ortosarde cheras mișto vi amenghe, hai vi le coaverenghe cana ando than te încăras amari goghi ca i lajiav cai simțosaras-la, mechas-ame ortosarde hai cheras le paruimata cai trebun. Cadea, o Iehova daștil te folosil-ame vi mai mișto hai arăsas te avas jene mai lașe andi congregația anda amare phrala.

8, 9. So cărdea mai anglal o Bernardo cana sas-lo ortosardo tha so ajutisardea-les te paruvel o modo sar gândilas?

⁸ Te dichas prin so nachlea iech phral anda Mozambic, po anav Bernardo. Vo hasardea pesco privilegio sar phuro. So cărdea vo mai anglal? Vo phenel: „Holiardem-ma anda codoia că ci placiaia-ma sar somas ortosardo”. Vo gândilas-pe ca sar avenas te dichen-les acana le coaver phrala andai congregația. O Bernardo phenel: „Trebuisarde manghe chichiva șiona te daștiv te astarav te dichav le buchia cadea sar trebul hai te pachiav-ma pale ando Iehova hai ande leschi organizația”. So ajutisardea-les te paruvel peschi atitudinea?

⁹ O Bernardo parudea o modo sar gândilas. Vo phenel: „Cana slujisardem sar phuro, folosisardem butivar o verseto anda Evrei 12:7 caște ajutiv averen te dichen lașe iachența o ortomos cai avel le Iehovastar. Acana pușlem-ma  con trebulas te cherel so phenel-pe ande cado verseto, hai phendem manghe că sea le slujitori le Iehovasche, cadea că vi me”. Pala codoia, o Bernardo cărdea vi aver paruimata caște pachial-pe pale ando Iehova hai ande leschi organizația. Citisardea mai but andai Biblia hai cărdea pesche mai but timpo caște gândil-pe ca so citisardea. Chiar cana încă gândilas-pe ca sar dichenas-les le phrala, vo gălea lența andi predicarea hai lea partea ca le întruniri la congregațiache. Pala iech timpo, o Bernardo sas-lo pale numime phuro. Dacă vi tu sanas ortosardo cadea sar o Bernardo, de chi zor te naches părdal i lajiav, mech-tu ortosardo hai cher le paruimata cai trebun. c (Prov. 8:33; 22:4) Daștis te pachias ciaces că o Iehova va pochinela chi loialitatea caring leste hai caring leschi organizația!

10. So paruimos andi organizarea daștil-pe că zumadea i loialitatea chichiva israelițenghi?

¹⁰ Le paruimata cărde andi organizația daștin te zumaven amari loialitatea. Dacă ci las sama, daisaras chiar te duriaras-ame le Iehovastar. Sar exemplo, te dichas iech paruimos cărdo tela i Legea mozaico, cai parudea chichiva buchia anda unii israeliți. Angla so te avel dini i legea, fiesavo șăro la familiaco cherelas i buchi ieche rașaieschi. Vo vazdelas iech altarii hai anelas pe leste jertfe ando miștimos la familiaco. (Gen. 8:20, 21; 12:7; 26:25; 35:1, 6, 7; Iov 1:5) Tha, cana sas dini i Legea, le șăre la familiache ci mai daștinas te cheren cadai buchi. O Iehova numisardea sar rașaia le murșen anda i familia le Aaronoschi hai cadala trebunas te anen acana le jertfe. Pala so sas cărdo cado paruimos, iech șăro la familiaco cai ci cherelas partea andal șiave le Aaronosche hai cherelas i buchi ieche rașaieschi trebulas te avel mudardo. d (Lev. 17:3-6, 8, 9) Daștil te avel cado paruimos o motivo sostar o Core, o Datan hai o Abiram hai le 250 șăre vazdine-pe contra i autoritatea le Moiseschi hai le Aaronoschi? (Num. 16:1-3) Ci jianas. Orisavo sas o motivo, o Core hai le coaver jene cai vazdine-pe contra ci așile loialo le Iehovasche. So daisaras te cheras amen cana iech paruimos cărdo andi organizația șiol vi amari loialitatea co zumaimos?

11. So sichioas catar le leviți chehatiți?

¹¹ Te susținisaras anda sea o ilo le paruimata andai organizația. Ando timpo so phirenas ando pustio, le chehatiți cherenas iech buchi zurales importanto. De fiesavi data cana le israeliți muchinas penghi tabăra, chichiva chehatiți phiravenas i arca le legământoschi angla sea o poporo. (Num. 3:29, 31; 10:33; Ios. 3:2-4) Iech privilegio ciaces specialo! Cu sea cadala, le buchia parude-pe anda lende cana le israeliți șiute-pe te beșen ando Them Promiso. I arca ci mai trebulas te avel îngărdi anda iech than ande aver. Cadea că, ando timpo le Solomonosco, chichiva andal chehatiți sas-le ghilabaitorea, aver așenas co udara, hai aver sas-le supraveghetori opral le depozitea. (1 Cron. 6:31-33; 26:1, 24) Andi Biblia, ci phenel-pe andal chehatiți că rovarde-pe sau că manghle te cheren aver buchi mai importanto anda codoia că mai anglal sas-len iech baro privilegio. De cathar sichioas că si zurales importanto te susținisaras anda sea o ilo le paruimata cai cheren-pe andi organizația le Iehovaschi, vi mai but codola cai paruven amari viața. Te arachas bucuria ande orsavi buchi cai si amenghe dini  hai te na bâstras că na amare responsabilități andi organizația cheren-ame cuci andel iacha le Iehovasche. Anda o Iehova i mai importanto buchi si te așunas lestar na so privilegio si amen. (1 Sam. 15:22)

12. So sas ando ilo la pheiaco Zaina cana trebuisardea te tiliarel cathar o Betelo?

¹² I Zaina, iech phei anda o Oriento Mijlociu, primisardea iech nevi repartiția hai hasardea iech privilegio cai sas lache zurales cuci. Pala mai but sar 23 bărșa ando servicio co Betelo, primisardea iech nevi repartiția ando teritorio. I Zaina phenel: „Cado paruimos sas iech baro șoco anda mande. Simțosardem că ci som lași chancesche hai pușlemas-ma so cărdem nasul”. Mai nasul sas că, chichiva phrala hai pheia cărde lachi duch vi mai bari cana phende lache: „Dacă avileanas mai lași, ci avileas te phenen tuche te tiliares”. Iech timpo, i Zaina sas-li zurales peradi hai rovelas ande fiesavi riat. Tha voi mai phenel: „Ci hasardem niciechdata mânro pachimoas andi organizația le Iehovaschi sau ande leschi iubirea”. Sar daisardea i Zaina te așel lucido?

13. So ajutisardea la pheia Zaina te sastiarel pesco ilo duchado?

¹³ I Zaina daisardea te sastiarel pesco ilo duchado. Sar? Voi citisardea articolea anda amare publicații, cai denas duma anda o pharimos prin savo nachelas vi voi. O articolo „Daștis te naches părdal o pharimos te aves perado!”, anda O Turno de veghe anda 1 februaria 2001, ajutisardea-la zurales but. Ando articolo, sicavelas-pe că o scriitoro biblico Marcu daștil-pe că, sas-lo vi vo duchado cana hasardea iech privilegio saveste încărelas but. I Zaina anel ande peschi goghi: „O exemplo cai mechlea-les o Marcu sas o drab cai ajutisardea-ma te sastiarav mânro ilo duchado”. So aver vareso ajutisardea la pheia Zaina? Voi așilea pașa pesche amala. Ci rodea te beșel corcori hai ci rovardea-pe. Hachiardea că i organizația le Iehovaschi lel decizii tela i îndrumarea le spiritoschi sfânto hai că le phrala cai silen autoritatea sas-le ciaces interesime latar, te avel mișto. Sa cadea, hachiardea că i organizația le Devleschi del peschi zor ca i buchi anda o Regato te avel cărdi chichi mai mișto.

14. So paruimos andai organizarea avilea andi viața le phraleschi Vlado hai so ajutisardea-les te încărel conto lestar?

¹⁴ Anda o Vlado iech phuro de congregație de 73 bărșa anda Slovenia, sas zurales pharo cana leschi congregația sas șiuti ande iech than avera  congregațiaia, hai i sala le Regatoschi sas-li phandadi. Vo phenel: „Ci hachiardem sostar trebuisardea te avel phandadi iech sala cadea de șucar. Somas zurales duchado, anda codoia că na de but timpo sas cărdi buchi late caște avel mai lași. Me som tâmplarii hai cărdem iech partea anda i nevi mobila. Mai but, cana i congregația sas reorganizâme cadaia andea vi mai but paruimata mai phare anda amende, le vestitori mai phure”. O Vlado phenel so ajutisardea-les te susținil le îndrumări: „Jianav că atunci cana les-tu pala le paruimata cărde catar i organizația le Iehovaschi si tut sea o timpo miștimata. Cadala pregătin-ame anda le paruimata vi mai bare cai va avena ando viitorii”. Si tuche pharo te încăres conto catar le paruimata cai cheren-pe, că si duma te cheres partea anda aver congregația sau că si duma anda iech nevi repartiția? Daștis te aves siguro că o Iehova hachiarel-tu ciaces! Dacă va avela te susținis le paruimata hai va avela te așes pașa o Iehova hai leschi organizația, va avena tut ciaces miștimata!

15. Sar daisaras te așias lucido cana nachas prin pharimata cai aven andai congregația?

¹⁵ Ando timpo so pașioas sea mai but catar o sfârșito cadale sistemosco, daisaras te ajucăras-ame ca andel congregații te aven situații cai va zumavena amari loialitatea. Anda codoia, si zurales importando te așias lucido. Dacă șimțosares că iech phral phiradea-pe nasul tuia, na mech ca chio ilo te pherel-pe holiaia. Dacă sanas ortosardo, nach părdal i lajiav, mech-tu ortosardo hai cher le paruimata cai trebun. Cana si cărde paruimata andi organizația cai paruven cu sea chi viața, acceptosar-le anda sea o ilo hai așun catar le îndrumări.

16. Sar daștis te încăres chio pachiamos zuralo ando Iehova hai ande leschi organizația?

¹⁶ Cana chi loialitatea sili zumadi, daștis te încăres chio pachiamos zuralo ando Iehova hai ande leschi organizația! Tha, caște cheres cadaia trebul te așes lucido, adică te na holiares-tu, te gândisares ujes hai te diches le buchia cadea sar dichel-le o Iehova. Cher tuche timpo te sichios mai but buchia cathar le personajea biblico cai nachle părdal zumaimata sar codola prin save naches vi tu hai gândisar-tu ca lengo exemplo. Mang le Iehovas te ajutil-tu hai na alosar niciechdata te beșes corcoro dur cathar le phrala andai congregația. Cadea, prin orisavo pharimos va avela te naches, o Satan ci va daștila te duriarel-tu cathar o Iehova hai leschi organizația. (Iac. 4:7)