1, 2. So ‘lașe buchia’ cherel iech phuro?

 DACĂ san deja slujitoro cai ajutil le phuren, daștil-pe că tu deja cheres but andal buchia cai manghen-pe ieche phurestar. Ciaiolas tuche te cheres „iech lași buchi” andi congregația sar phuro? (1 Tim. 3:1)

² So buchia cherel iech phuro de congregație? Vo si iech lașio exemplo andi predicarea, cherel phares buchi caște lel sama po satimos spiritualo le phralengo, sicavel hai zuriarel i congregația prin so phenel hai prin so cherel. Daisaras te dichas amare iachența sostar i Biblia phenel anda le phure cai cheren phares buchi anda amende că sile ‘manușa sar daruri’. (Ef. 4:8)

3. So trebul te cherel iech phral caște arăsăl te slujil sar phuro? (1 Timotei 3:1-7; Tit 1:5-9)

³ Sar daștis te arăsăs te slujis sar phuro andi congregația? Iech phral ci trebul te jianel numai te cherel chichiva buchia caște arăsăl phuro andi congregația, sar cana rodel pesche iech than buchiaco. Butivar, cana jias te araches tuche iech than buchiaco, trebul te jianes te cheres so manghel tutar codo caste va avela te cheres buchi. Tha, caște arăsăs te slujis sar phuro andi congregația, trebul te cheres mai but sar te phenes i vestea lași hai te sicaves mișto averen. Trebul te cheres le buchia cai manghen-pe le phurendar, cadea sar si scriime ando 1 Timotei 3:1-7 hai Tit 1:5-9. (Citisar.) Mai dur, va avela te dichas le buchia cai trebul te cherel-len iech phral caște arăsăl phuro: 1) te avel prinjiando sar iech manuș lașio codolendar andai congregația hai vi codolendar avreal i congregația, 2) te lel sama mișto pesca familiatar hai 3) te camel te cherel mai but anda le phrala.

 TE AVES PRINJIANDO SAR IECH MANUȘ LAȘIO

4. So însemnol ‘te aves bidoșaco’?

⁴ Caște arăsăs iech phuro, trebul ‘te aves bidoșaco’. Cadaia însemnol că trebul te avel tut iech lașio anav andi congregația anda codoia că phiraves tut sar trebul hai chanicas na-i les sostar te doșarel tut. Mai but, trebul ‘te aves prinjiando sar iech lașio manuș codolendar de avreal’. Codola cai na-i le andai congregația daștinas te den duma nasul anda chio pachiamos, tha ci trebulas te avel-len sostar te den duma nasul anda sar phiraves tut sau te phenen că san iech manuș hohamno. (Dan. 6:4, 5) Cadea că, puș tut: „Som prinjiando sar iech manuș lașio codolendar andai congregația, hai vi codolendar avreal i congregația?”.

5. Sar daștis te sicaves că ‘iubis o lașimos’?

⁵ Cana ‘iubis o lașimos’, va avela te rodes so si lașio ande le coaver hai va avela te phenes lenghe chichi de drago sile tuche anda lenghe șucar calități. Sa cadea, va avela te bucuris tut cana cheres lașe buchia anda aver, chiar te cheres mai but anda lende sar ajucărel-pe tutar. (1 Tes. 2:8.) Sostar si importanto te iubin o lașimos le phure? Anda codoia că, cadea, va avena fericime cana den pengo timpo te len sama te aven sasteveste spiritualo le phrala hai le pheia andai congregația. (1 Pet. 5:1-3) Cu sea cadala, i bucuria cai silen cana ajutin averen si but mai bari sar oriso phari buchi cai trebul te cheren-la. (Fap. 20:35)

6. So însemnol ‘te primis anda ilo averen’? (Evrei 13:2, 16; dich vi le imagini.)

⁶ Sicaves că ‘primis anda ilo averen tute chăre’ atunci cana cheres lașimos averenghe, chiar vi codolenghe cai na-i le che lașe amala. (1 Pet. 4:9) Andal manușa sar cadala phenel-pe ande iech lil: „O udar lenghe chăresco, hai vi le ilesco, trebul te avel pâtărdo anda codola cai ci prinjianen-len”. Cadea că, daștis te pușes tut: „Som prinjiando sar iech manuș cai sicavel lașimos codolenghe cai aven ande mânri congregația?”. (Citisar Evrei 13:2, 16.) Iech manuș cai primil anda ilo averen sicavel lașimos caring sea codola cai aven andi congregația, sar avelas codolenghe cai silen pharimata le lovența, codolenghe cai aven te încăren iech cuvântarea sau codolenghe cai cheren phares buchi caște zuriaren le phralen hai pheian, sar avelas o phral cai vizitil le congregații. (Gen. 18:2-8; Prov. 3:27; Luca 14:13, 14; Fap. 16:15; Rom. 12:13)

7. Sar sicavel iech phuro că ‘ci iubil le love’?

 ⁷ „Nici te na iubil le love.” Cadaia însemnol că le love hai le barvalimata ci sile le mai importanto buchia ande chi viața. Chiar cana san cioro sau barvalo, rodes te șios po iechto than ande chi viața o Regato le Devlesco. (Mat. 6:33) Des anda chio timpo, chio zuralimos hai le buchia cai si tut caște slujis le Iehovasche, te les sama chia familiatar hai te cheres mai but andal phrala andai congregația. (Mat. 6:24; 1 Ioan 2:15-17) Cadea că, trebul te pușes tut: „Sar dichav la love? Arăsăn manghe le buchia cai si man, sau camav mai but? Țârdel man mânro ilo te cherav mai but love sau te avel man mai but barvalimata?”. (1 Tim. 6:6, 17-19)

8. Sar daștis te sicaves că ‘încăres tut parpale ande sea’?

⁸ Cana ‘încăres tut parpale ande sea’, jianes cana te na jias mai dur sau cana te așiaves tut ande sea-l buchia ande chi viața. Sar avelas, ci va avela te has sau te pies prea but, ci va avela te hureaves tut sau te cheres che bala caște țârdes i atenția averenghi hai va avela te alosares mișto so va avela te cheres ande chio timpo libero. Ci va avela te trais sar le manușa cai ci slujin le Iehovasche. (Luca 21:34; Iac. 4:4) Ci va avela te holiares tut, chiar vi cana aver phiraven-pe nasul tusa. Mai but, ‘ci san iech machiardo’ hai ci san prinjiando că pies but pimos. Puș tut: „Sicavav prin sar phiravav man că som iech manuș cai încărel-pe parpale ande sea?”.

9. So trebul te cheres caște ‘gândis mișto’ hai ‘te lașiares che buchia te aven cadea sar trebun’?

⁹ Cana ‘gândis mișto’, diches le buchia pala sar phenel-pe andi Biblia. Gândis tut but ca le sfaturi cai si ande late hai, cadea, hachiares mișto le buchia hai alosares goghiaver. Ci sighiares tut te cheres alosarimata bi te jianes sar așen le buchia ciaces. (Prov. 18:13) Cadea, va avela te cheres lașe alosarimata hai cadaia va sicavela că hachiardean sar gândil o Iehova. ‘Te lașiares che buchia te aven cadea sar trebun’ însemnol te șios che buchia ca lengo than hai vi te arăsăs cana trebul ando than cai trebul. Le coaver pachian-pe ande tute hai jianen că les tut pala le îndrumări. Cadal buchia va ajutina tut te aves prinjiando sar iech lașio manuș. Mai dur, va avela te dichas so phenel i Biblia că trebul te cherel iech phuro caște lel sama mișto pesca familiatar.

LE SAMA MIȘTO CHIA FAMILIATAR ANDE SEA-L BUCHIA

10. Sar daștil iech rrom ‘te lel sama mișto pesca familiatar’?

¹⁰ Dacă si tut rromni hai cames te arăsăs phuro, trebul vi chi familia te avel prinjiandi sar iech lași familia. Sar phenel-pe andi Biblia, trebul te aves „iech manuș cai lel sama mișto pesca familiatar”. Trebul te aves prinjiando sar iech lașio șăro la familiaco, cai cherel mișto peschi buchi sar rrom hai dad hai cai silo iubitorii. Ajutis chia familia te slujil le Devlesche, adică te jian ca fiesavi întrunirea hai te cheren sea so daștin caște phenen i vestea lași. Sostar trebul iech phuro te cherel cadal buchia? O apostolo Pavel phendea: „Cana varecon ci jianel te lel sama pesca familiatar, sar va jianela te lel sama la congregațiatar le Devleschi?”. (1 Tim. 3:5)

11, 12. Sostar si importanto sar phiraven-pe le șiave ieche phralesche cai camel te arăsăl phuro andi congregația? (Dich vi i imaginea.)

¹¹ Cana san dad, che șiave cai na-i len 18 bărșa trebun ‘te așunen tutar hai te phiraven-pe șucar averența’. Trebul te sicaves-len sar te cheren cadaia pherdo iubirea. Ciaces, ci trebul te hachiaras că von ci trebun te asan niciechdata. Cadea sar aver șiavorre, von va asana, va chelena-pe hai va ghilabena. Tha, anda codoia că sicadean-len mișto, von va așunena, va phiravena-pe șucar le coaverența hai va dichiola-pe că bariardean-len mișto. Sa cadea, trebul te cheres sea so daștis caște ajutis che șiavorren te bariaren iech amalimos le Iehovasa, te train pala sar  camel vo, te arăsăn te den penghi viața le Iehovasche hai te bolen-pe.

¹² „Lesche șiave te slujin le Devlesche, te na aven doșarde anda buchia nasul hai te na vazden-pe contra averenghe”. Cana iech șiavo cai slujil le Devlesche beșel ande iech than pesche dadesa hai arăsăl te avel doșalo anda iech baro păcato, sar va avela prinjiando lesco dad? Dacă lesco dad ci lea sama mișto lestar sar șăro la familiaco hai ci sicadea sar trebul pesche șiaven, daștil-pe că vo ci va mai daștila te arăsăl iech phuro andi congregația. (Dich O Turno de veghe anda 15 octombria 1996, p. 21, par. 6, 7.)

LE SAMA MIȘTO LA CONGREGAȚIATAR

13. Sar daștis te sicaves că ‘meches tutar’ hai că ci san „șăralo”?

¹³ Le phrala cai sicaven calități creștino sile ujo sumnacai andai congregația. Iech murș cai „mechel pestar” rodel mai anglal i pacea. Sa cadea, iech manuș cai mechel pestar așunel le coaveren hai camel te hachiarel sar dichen vi von le buchia. Sar exemplo, cana le mai but anda le phure camen te alosaren vareso anda i congregația hai si pala sar phenel i Biblia, va avela te alosares vi tu sa codoi buchi, sau va avela te cames te cheren-pe ande aver felo le buchia? Te na aves „șăralo” însemnol te na cames sea o timpo te cheren-pe le buchia numai sar tu cames. Jianes că trebul te așunes vi sar phenen le coaver te cheren-pe le buchia. (Gen. 13:8, 9; Prov. 15:22) Nici ‘na has tut averența’ hai nici ‘na astares tut sigo holiatar’. Cadaia însemnol că ci phiraves tut nasul averența hai nici na has tut lența, tha san lașio hai des duma lența șucar. San iech manuș la paceaco, anda codoia va avela te cames te rodes i pacea, chiar vi cana aver phiraven-pe nasul tusa. (Iac. 3:17, 18) Cana des duma lașimasa averența, daștis te covliares lengo ilo, chiar cana ci ciaiol-len ande soste pachias. (Jud. 8:1-3; Prov. 20:3; 25:15; Mat. 5:23, 24)

14. So însemnol „te na avel . . . boldo de țâra timpo” hai te avel „loialo”?

¹⁴ Iech phral cai camel te slujil sar phuro andi congregația ci trebul te avel „boldo de țâra timpo”. Chiar cana ci trebul te aves boldo de but bărșa, trebul tuche timpo caște bariares chio amalimos le Iehovasa hai te sichios te folosis i Biblia caște cheres alosarimata lașe. Angla te aves alosardo te slujis sar phuro, trebul te sicaves, sar o Isus, că san umilo hai cames te ajucăres le Iehovas te del tut te cheres orisavi buchi  caște ajutis i congregația. (Mat. 20:23; Filip. 2:5-8) Daștis te sicaves că san „loialo” cana așes pașă le Iehovastar, așunes lestar hai dacă les tut pala le îndrumări cai aven prin leschi organizația. (1 Tim. 4:15)

15. Trebul iech phuro te încărel le mai șucar cuvântări? Explichin.

¹⁵ Ando lil le Devlesco sicavel-pe mișto că iech phuro trebul „te jianel te sicavel averen”. Hachiaras de cathar că trebul te încărel le mai șucar cuvântări? Na. But phure goghiaver ci jianen te încăren le mai șucar cuvântări. Cu sea cadala, sicaven șucar averen andai Biblia hai zuriaren le phralen cana dichen-pe lența caște len sama pe lengo sastimos spiritualo. (Dich vi 1 Corinteni 12:28, 29 hai Efeseni 4:11.) Orisar, trebul te cheres mai dur buchi caște sicaves averen mai mișto. Sar daștis te cheres cadaia?

16. Sar daștis te arăses iech sicaitorii mai lașio? (Dich vi i imaginea.)

¹⁶ „Te lel-pe mișto pala o cuvânto demno pachiamasco.” Caște aves iech sicaitoro lașio, le sama te les tut pala o lil le Devlesco cana sicaves averen sau cana des sfaturi. De chi zor te sichios but andai Biblia hai anda amare lila. (Prov. 15:28; 16:23.) Cana cheres cadaia, dich sar amare lila sicaven sar trebul te hachiaras iech verseto. Hai cadea, va avela te jianes anda caste si lașio hai sar daștil te ajutil-les. Cana sicaves, de chi zor te arăsăs co ilo codolengo cai așunen tut. Cadea, von va avena zuriarde te cheren so sichion. Caște aves iech sicaitoro mai lașio, puș le phuren cai jianen te cheren cadai buchi sar daștis te sicaves mai mișto hai cher so phenen tuche von. (1 Tim. 5:17) Sa cadea, le phure trebun ‘te jianen te zuriaren’ codolen andai congregația. Tha, poiechdata, von trebun te den-len sfaturi sau chiar ‘te ortosaren-len’. Orisar așenas le buchia, von trebun te sicaven lașimos. Dacă phiraves tut șucar hai pherdo iubirea hai les tut pala o lil le Devlesco cana sicaves, va avela te arăsăs iech lașio sicaitorii anda codoia că les tut pala O Mai Baro Sicaitorii, o Isus. (Mat. 11:28-30; 2 Tim. 2:24)

 DE CHI ZOR MAI DUR TE ARĂSĂS IECH PHURO

17. a) So daștil te ajutil le slujitoren te den penghi zor mai dur te arăsăn phure de congregație? b) So ci trebul te bâstren le phure cana dichen dacă iech phral daștil te slujil sar phuro? (Dich o chenarii „ Na ajucăren ieche phralestar te avel perfecto cana dichen dacă daștil te slujil sar phuro”.)

¹⁷ Pala so dichen so buchia manghen-pe ieche phurestar, chichiva slujitori cai ajutin le phuren daștinas te pachian că von ci va daștina te cheren codol buchia niciechdata. Tha an tuche amintea că nici o Iehova, hai nici leschi organizația ci ajucăren tutar te cheres cadal buchia sar iech manuș perfecto. (1 Pet. 2:21) Mai but, o spirito zuralo le Iehovasco va ajutila tut te cheres codol buchia. (Filip. 2:13) Dacă si vroiech calitatea cai cames te bariares-la, mang o ajutorii le Iehovasco. Sichio mai but ande codoi calitatea hai puș ieche phures andai congregația so daștis te cheres mai mișto.

18. So sile zuriarde te cheren sea le slujitori cai ajutin le phuren?

¹⁸ Savore, chiar vi codola cai acana slujin sar phure, trebul te bariaras le calități cai dichleam-len ande cado articolo. (Filip. 3:16) San iech slujitoro cai ajutil le phuren? Zuriaras tut te gândis tut sar daștis te cheres mai but anda che phrala. Mang le Iehovas te sicavel tut caște daștis te cheres mai but andi congregația. (Is. 64:8) O Iehova te binecuvântil tut anda i phari buchi cai cheres-la caște arăsăs iech phuro andi congregația!