ARTICOLO STUDIOSCHE 46
GHILI 49 Te bucurisaras o ilo le Iehovasco!
Phralale, den tumari zor te arăsăn slujitori cai ajutin le phuren?
„Si mai but fericirea te des sar te primis.” (FAP. 20:35)
ANDA SO DAS DUMA
Cado articolo zuriarel le phralen te camen hai te pregătin-pe caște arăsăn slujitori cai ajutin le phuren.
1. Sar dichlea o Pavel le slujitoren cai ajutin le phuren?
LE SLUJITORI cai ajutin le phuren cheren iech phari buchi andi congregația. Jianas că vi andel iacha le apostolosche Pavel cadal phrala sas-le zurales cuci. Cathar jianas cadaia? Cana bișialdea iech lil caring i congregația anda Filipi, o Pavel bișaldea salutări na numai le phurenghe de congregație, tha vi le slujitorenghe cai ajutin le phuren. (Filip. 1:1)
2. So si ando ilo le phralesco Luis cana gândil-pe ca i buchi cai cherel-la sar slujitoro cai ajutil le phuren?
2 Tărne sau phure, but phrala bucurin-pe te cheren buchi andi congregația sar slujitori cai ajutin le phuren. Sar avelas, o Devan sas-lo alosardo te cherel cadai buchi cana sas-les 18 bărșa. Iech aver phral, cai bușiol Luis, arăslea te avel slujitoro cai ajutil le phuren cana sas-les mai but sar 50 bărșa. Vo pâtărdea pesco ilo hai phendea: „Som zurales bucurime te slujiv mânre phralenghe hai pheianghe andi congregația! Von sicade manghe but iubirea hai acana daștiv vi me te sicavav lenghe mânri iubirea”. But slujitori cai ajutin le phuren simțon sa cadea.
3. Anda so va avela te das duma?
3 Dacă san iech phral boldo, daștis te des chi zor te arăsăs iech slujitoro cai ajutil le phuren? So daștil te ajutil tut te cames cadaia? Hai so trebul te cheres caște arăsăs iech slujitoro cai ajutil le phuren? Ande cado articolo, va avela te das duma anda cadal buchia. Tha, mai anglal, te dichas so cherel iech slujitoro cai ajutil le phuren.
SO CHEREL IECH SLUJITORO CAI AJUTIL LE PHUREN
4. So cherel iech slujitoro cai ajutil le phuren? (Dich vi le imagini.)
4 Iech slujitoro cai ajutil le phuren si iech phral alosardo le spiritostar sfânto. Cadal phrala ajutin le phuren te cheren but buchia importanto andi congregația. Chichiva slujitori len sama ca le coaver phralen te avel-len teritorii hai publicații anda i predicarea. Aver ajutin cana lașiarel-pe sau cherel-pe ujimos ca i sala le Regatoschi. Sa cadea, chichiva slujin sar manușa de ordine hai așen co audio-video cana încăren-pe le întruniri. So cheren von ajutil te jian mișto le buchia andi congregația. Tha i mai importanto buchi si ca iech slujitoro cai ajutil le phuren te iubil le Iehovas hai te trail pala sar camel Vo. Sa cadea, iech slujitoro trebul te iubil le phralen hai le pheian. (Mat. 22:37-39) Sar daștil iech phral boldo te arăsăl iech slujitoro cai ajutil le phuren?
Le slujitori cai ajutin le phuren len-pe pala o Isus cana cheren buchia caște slujin le phralenghe (Dich o paragrafo 4)
5. So trebul te cherel iech phral cai camel te arăsăl iech slujitoro cai ajutil le phuren?
5 I Biblia phenel amenghe sar trebul te avel iech phral cai camel te arăsăl iech slujitoro cai ajutil le phuren. (1 Tim. 3:8-10, 12, 13) Dacă cames vi tu te arăsăs iech slujitoro, rode te hachiares cadal buchia cai manghel-len i Biblia hai de chi zor te cheres-len. Tha, mai anglal, trebul te pușes tut sostar cames te cheres cadai buchi.
SOSTAR CAMES TE ARĂSĂS IECH SLUJITORO CAI AJUTIL LE PHUREN?
6. So trebulas te cherel ieche phrales te camel te slujil mai but pesche phralenghe hai pheianghe? (Matei 20:28; dich vi i imaginea.)
6 Gândisar tut co Isus, amaro mai baro exemplo. Sea so cărdea vo sas anda codoia că iubisardea pesche Dades hai le manușen. Cadai iubirea ajutisardea-les te cherel phares buchi anda le coaver hai te slujil lenghe pherdo umilința. (Citisar Matei 20:28; Ioan 13:5, 14, 15) Dacă vi tut cherel tut i iubirea te cames te slujis mai but averenghe, atunci o Iehova va avela pașa tute hai va ajutila tut te arăsăs iech slujitoro cai ajutil le phuren. (1 Cor. 16:14; 1 Pet. 5:5)
Prin so cărdea o Isus, sicadea pesche apostolenghe că si mai mișto te slujin le phralenghe pherde umilința sar te roden iech baro than andi congregația. (Dich o paragrafo 6)
7. Sostar si nasul anda iech phral te camel te avel dichlo sar iech baro manuș averendar?
7 Andi lumea, le manușa dichen lașe iachența codolen cai cheren oriso caște arăsăn bare manușa. Tha le manușa le Iehovasche ci sile sa cadea. Iech phral cai iubil le coaveren, cadea sar o Isus, ci rodel te avel-les mai but zuralimos opral le coaver phrala hai ci camel te avel dichlo sar iech baro manuș. Tha, so avelas dacă iech manuș cai camel te avel dichlo mai baro sar le coaver arăsălas iech slujitoro cai ajutil le phuren? Daștil-pe că vo ci camelas te cherel chichiva țâne buchia cai trebul te cherel-len caște lel sama le cuci bacreandar le Iehovasche. Vo daștilas te gândil că si prea baro caște cherel le țâne buchia andai congregația. (Ioan 10:12) O Iehova ci va dela-len miștimata codolenghe cai cheren phares buchi anda codoia că camen te arăsăn bare manușa sau sile phuchiarde barimastar. (1 Cor. 10:24, 33; 13:4, 5)
8. So sfato dea o Isus pesche apostolenghe?
8 Chiar vi le Isusosche mai lașe amala camle iech baro than andi congregația. Tha cadaia ci sas mișto. Sar avelas, o Iacov hai o Ioan, dui anda lesche apostoli, mangle le Isusotar iech baro than ande lesco Regato. Tha o Isus ci phendea lenghe că si mișto so camen. Ba mai but, vo phendea le 12 apostolenghe: „Con camel te avel baro mașcar tumende trebul te slujil tumenghe hai oricon camel te avel o iechto mașcar tumende trebul te slujil savorenghe”. (Mar. 10:35-37, 43, 44) Cadea că, le phrala cai camen te arăsăn slujitori cai ajutin le phuren anda codoia că camen te slujin averenghe, na anda codoia că camen iech baro than, va avena iech bari binecuvântarea anda i congregația. (1 Tes. 2:8)
SO DAȘTIL TE AJUTIL TUT TE CAMES TE SLUJIS CHE PHRALENGHE?
9. So daștil te ajutil tut te cames te slujis che phralenghe?
9 Jianas ciaces că iubis le Iehovas hai cames te slujis le phralenghe andai congregația. Cu sea cadala, daștil-pe că ci cames te cheres i buchi cai cherel-la iech slujitoro cai ajutil le phuren. So daștil te ajutil tut te cames te slujis mai but? Gândisar tut chichi de fericime va avela te aves cana cheres buchi anda che phrala hai pheia. O Isus phendea: „Si mai but fericirea te des sar te primis”. (Fap. 20:35) Vo na numai că phendea cadai buchi, tha vi cărdea-la. Vo arachlea i ciaci fericirea cana slujisardea averenghe hai vi daștis tu te araches-la.
10. Sar sicadea o Isus că slujisardea averenghe pherdo bucuria? (Marcu 6:31-34)
10 Te dichas sar sicadea o Isus că sas-lo fericime cana slujisardea averenghe. (Citisar Marcu 6:31-34.) Ande iech ghies, o Isus hai lesche apostoli sas-le zurales chine. Cadea că, von găle ande iech than mai garado caște daștin te beșen liniștime. Tha but manușa arăsle angla lende ande codo than hai ajucărenas te aven sicade le Isusostar. O Isus daștilas te phenel că ci camel te sicavel-len, anda codoia că „ci sas-len nici cana te han”. Sau daștilas te sicavel-len iech sau dui ciacimata hai pala codoia te mechel-len te tiliaren. Tha o Isus „astardea te sicavel-len but buchia”, ji cana „avilea i riat”. (Mar. 6:35) Sostar? Anda codoia că i iubirea zuriardea-les te cherel cadaia. Vo ci cărdea cadai buchi anda codoia că trebulas te cherel-la, tha anda codoia că cărdilea lesche mila lendar. Vo camlea te sicavel-len anda codoia că iubilas-len. Cana slujisardea averenghe, lesco ilo pherdilea bucuriatar.
11. So cărdea o Isus anda le but manușa? (Dich vi le imagini.)
11 Tha sar slujisardea o Isus codole bute manușenghe? Vo na numai sicadea-len bare ciacimata, tha vi cărdea vareso anda lende. O Isus cărdea iech miracolo hai butiardea o haben, pala codoia phendea le discipolenghe te den-les le manușenghe. (Mar. 6:41) Cana cărdea cadaia, sicadea le discipolen te slujin averenghe. Sa cadea, sicadea lenghe chichi de importanto si te cheren mai but buchia caște ajutin averen, cadea sar cheren aghies le slujitori cai ajutin le phuren. Te gândisaras amen chichi de bucurime sas-le le apostoli cana cărde buchi le Isusosa hai dine savoren te han „ji cana ciaile”! (Mar. 6:42) Ciaces, cadaia ci sas i corocori data cana o Isus șiutea mai opral o miștimos averengo sar pesco. Vo cărdea cadaia ande fiesavo ghies cana traisardea pi phuv. (Mat. 4:23; 8:16) O Isus pherdilea bucuriatar cana sicadea averen hai lea sama lendar. Jianas ciaces că vi tu va avela te aves zurales bucurime dacă cames te slujis averenghe sar slujitoro cai ajutil le phuren.
Cana iubis le Iehovas hai cames te slujis averenghe, va avela te cheres oriso caște ajutis che phralen hai pheian (Dich o paragrafo 11) a
12. Sostar ci trebul chonic te gândil-pe că ci daștil te cherel chanci andi congregația?
12 Dacă pachias că ci jianes te cheres bare buchia, na mech tut perado. Pachias ciaces că si tut calități cai daștin te ajutin le phralen andai congregația. So phenel-pe ande 1 Corinteni 12:12-30 daștil te ajutil tut but. Gândisar tut hai mang le Iehovas te diches sar daștin te ajutin tut cadal versetea. So phendea o Pavel daștil te ajutil tut te hachiares că, cadea sar fiesavo manuș le Iehovasco, san sumnacuno anda i congregația hai ci daștil chonic te lel chio than. Dacă acana ci san încă pregătime te aves iech slujitoro cai ajutil le phuren, na mech tut. Ba mai but, cher sea so daștis caște folosil tut o Iehova hai te ajutis che phralen. Daștis te pachias ciaces că le phure va gândina-pe tute hai va dena tut te cheres buchia cai jianes mișto te cheres-len. (Rom. 12:4-8)
13. Con mai trebul te cherel le buchia cai manghen-pe catar le slujitori cai ajutin le phuren?
13 Gândisar tut vi sostar mai trebulas te cheres le buchia cai manghen-pe catar iech slujitoro cai ajutil le phuren. Sea-l creștini trebul te cheren codol buchia. Sea le manușa cai slujin le Iehovasche trebul te pașion lestar, te avel-len bucuria cana den averenghe hai te train pala sar camel o Iehova. Cadea că, daștil-pe că deja cheres cadal buchia. Mai dur, te dichas so manghel o Iehova ieche slujitorestar cai ajutil le phuren.
SO TE CHERES CAȘTE ARĂSES IECH SLUJITORO CAI AJUTIL LE PHUREN
14. So trebul te hachiaras prin ‘demno pachiamasco’? (1 Timotei 3:8-10, 12)
14 Te dichas mai dur chichiva buchia cai manghen-pe catar iech slujitoro cai ajutil le phuren ando 1 Timotei 3:8-10, 12. (Citisar.) Iech anda le buchia cai manghen-pe catar iech slujitoro si ‘te avel demno pachiamasco’. Cadai duma daștil te avel traducime vi prin „serioso”, „cai cherel mișto peschi buchi” sau „cai phiravel-pe mișto caște daștil te avel lesche dino respecto”. Ci trebul te hachiaras că iech slujitoro ci trebul te asal sau te cherel phirasa, tha că trebul te cherel mișto i buchi cai sas lesche dini. (Ecl. 3:1, 4) Cana terminis de fiesavi data i buchi cai sas tuche dini hai cheres-la mișto, le phrala hai le pheia andai congregația va daștina te pachian-pe ande tute hai te den tuche pachiv.
15. So trebul te cheres caște ‘na hohaves prin so phenes’ hai ‘te na cheres love hohaimasa’?
15 „Te na hohaven prin so phenen” însemnol te phenes o ciacimos, te aves orta hai pachivalo. Trebul te cheres so phenes hai te na athaves averen. (Prov. 3:32) „Te na camen te cheren love hohaimasa” însemnol te phiraves tut ciacimasa cana cheres love averența hai cana alosares sar te folosis le love. Ci va avela te folosis tut che amalendar sau le phralendar andai congregația caște cheres love.
16. a) So însemnol „te na pien prea but mol”? b) So însemnol ‘iech conștiința uji’?
16 „Te na pien prea but mol” însemnol te na pies prea but pimos, ji cana astares te machios, sau te na aves prinjiando sar iech manuș cai piel but. Te avel tut ‘iech conștiința uji’ însemnol te trais pala sar manghel tutar o Iehova. Si ciaces, ci san perfecto, cu sea cadala, bucuris tut la paceatar cai anel-la tuche o amalimos chidino le Iehovasa.
17. Sar daștil iech phral te sicavel că si demno pachiamasco cana si ‘zumado mai anglal’? (1 Timotei 3:10; dich vi i imaginea.)
17 „Te aven zumade mai anglal” însemnol te cheres mișto i buchi cai sas tuche dini le phurendar. Cana le phure den tuche te cheres iech buchi, cher pala sar phenen tuche von hai vi pala sar phenel i organizația. Dich dacă hachiardean mișto so trebul te cheres hai cana trebul te terminis i buchi. Cana cheres mișto fiesavi buchi cai sas tuche dini te cheres-la, le phrala hai le pheia va dichena hai va avela lenghe drago tutar cana dichen sar barios spiritualo. Cuci phure, len sama te sicaven le tărne phralen andai congregația! (Citisar 1 Timotei 3:10.) Si ande tumari congregația phrala bolde cai sile mașcar 10 sau 14 bărșa, sau chiar mai țâne? Sichion andai Biblia ande fiesavo curco corcore? Den răspunsuri ca le întruniri hai jian te phenen i vestea lași ande fiesavo curco? Dacă cheren cadala, daștin te den lenghe te cheren vareso andi congregația, pala lenghe bărșa hai pala so daștin te cheren. Cadea, le tărne phrala daștin „te aven zumade mai anglal”. Pala codoia, cana va avela-len mașcar 17 hai 19 bărșa, daștil-pe că va avena pregătime te arăsăn slujitori cai ajutin le phuren.
Le phure den le bolde phralen so te cheren andi congregația caște „aven zumade mai anglal” (Dich o paragrafo 17)
18. So însemnol ‘te na arachel-pe tuche niciech doș’?
18 „Te na arachel-pe . . . niciech doș” însemnol te na avel chanichas sostar te doșarel tut anda iech baro păcato. Si ciaces, le creștini daștin te aven doșarde bi te cheren chanci nasul. Vi o Isus nachlea prin cadaia. Hai vo phendea că vi codola cai va lena-pe pala leste va nachena prin cadaia. (Ioan 15:20) Tha, dacă les tut pala o Isus hai va avela te phiraves tut cadea sar si mișto, va avela te cheres tuche iech lașio anav andi congregația. (Mat. 11:19)
19. So însemnol ca ieche phrales „te avel-les iech corcori rromni”?
19 „Te avel-les iech corcori rromni.” Cana o Iehova cărdea i iechto căsătoria, vo phendea că cadaia trebul te avel mașcar iech murș hai iech jiuvli, hai fiesavo creștino trebul te așunel le Iehovastar. (Mat. 19:3-9) Iech creștino ci trebul te cherel niciechdata buchia sexualo melale. (Evr. 13:4) Hai mai but, vo trebul te așel anda ilo pașa peschi rromni. Vo ci trebul te cherel gule iacha averea jiuvleache niciechdata. (Iov 31:1)
20. Sar sicavel iech phral că „lel sama mișto . . . pesca familiatar”?
20 „Te lel sama mișto pesche șiavendar hai pesca familiatar.” Dacă san o șăro la familiaco, trebul te cheres mișto chi buchi sar dad hai rrom. Trebul te sichion anda o Iehova sar familia ande fiesavo curco. Jia fiesavesa anda chi familia caște phenen i vestea lași chichi mai but daștin. Ajutisar che șiaven te bariaren pengo amalimos le Iehovasa. (Ef. 6:4) Iech murș cai lel sama mișto pesca familiatar sicavel că daștil te lel sama mișto vi la congregațiatar. (Dich vi 1 Timotei 3:5.)
21. Dacă încă ci san iech slujitoro cai ajutil le phuren, so daștis te cheres?
21 Phrala, dacă încă ci san iech slujitoro cai ajutil le phuren, mangas tut but te citis mișto cado articolo hai te des duma le Iehovasa ando manglimos anda cadai buchi. Rode te hachiares mișto so manghel-pe catar iech slujitoro cai ajutil le phuren hai de chi zor te cheres cadal buchia. Gândisar tut chichi de but iubis le Iehovas hai che phralen. Bariar i iubirea cai si tut caring lende hai gândisar tut sostar cames te slujis lenghe. (1 Pet. 4:8, 10) De chi zor te arăsăs iech slujitoro cai ajutil le phuren hai va avela te diches so bari bucuria si cana daștis te slujis che phralenghe hai pheianghe andai congregația. O Iehova te del tut but miștimata anda i phari buchi cai cheres-la caște arăsăs iech slujitoro cai ajutil le phuren! (Filip. 2:13)
GHILI 17 „Camav!”
a SO DICHAS ANDEL IMAGINI: Pi stângo rig, o Isus slujil umilo pesche discipolenghe; pi ciaci rig, iech slujitoro cai ajutil le phuren vazdel ieche phrales cai si mai phuro andel bărșa.
