Ando timpo so i buchi andai predicarea cherelas-pe sea mai but, sas nevoia vi catar mai but publicații bazome pi Biblia. Le reviste cherenas-pe co Betelo anda Brooklyn, tha i tipărirea le lilenghi cai sas-len coperți zurale sas cărdi catar le tipografii avreal o Betelo. Iech data, i compania saveaia cărdeamas buchi ci mai tipărisardea le lila chichiva șiona, cadea că le phralen ci sas-len lila andai predicarea. O phral Rutherford pușlea atunci le phrales cai sas o supraveghetoro catar i tipografia anda Betelo, o Robert Martin, dacă ci daștinas te tipărin von corcore le lila.

O phral Martin phendea: „Sas iech ideea zurales lași, hai cadaia însemnolas că trebulas te pâtras iech ateliero cai te cheras le lila”. Le phrala line andi chiria iech clădirea ando Brooklyn, pi strada Concord 18, hai arachle vi o echipamento cai trebulas-le.

Tha cadai buchi ci placiaia savoren. O președinte catar iech compania cai cherelas mai anglal amare lila gălea te dichel i nevi tipografia. Vo phendea: „Ita că si tumen o mai lașio echipamento tha chonic catar ci jianel te cherel buchi leia. Pa șiov șiona, sea cadala va arăsăna purano sastrî”.

O phral Martin mai phendea: „So phendea cado manuș falas logico, tha vo ci prinjianelas le Raies, cai ajutisardea-ame sea o timpo”. Le phrales Martin sas-les ciacimos. Na pala but timpo, i nevi legătoria cherelas 2000 lila po ghies.

Pașa i tipărirea le lilenghi cai sas-len coperți zurale, le slujitori le Iehovasche astarde te folosisaren iech nevi metoda caște den mai dur i vestea lași: o radiovo. Ando pala-mismeri le ghiesesco de curche, 26 februaria 1922, o phral Rutherford încărdea i iechto cuvântarea co radio, cai bușiolas: „Milioanea manușa cai train acana ci va merena niciechdata”. I cuvântarea sas-li șiuti co posto de radio KOG anda Los Angeles, California.

 O programo sas-lo așundo catar cam 25 000 manușa. Chichiva anda lende bișialde lila caște sicaven penghi aprecierea. Mașcar cadala sas vi o Willard Ashford, anda Santa Ana, California. Vo mulțumisardea le phralesche Rutherford anda i „șucar hai interesanto” cuvântarea. Hai mai phendea: „Dacă ci încărdeanas i cuvântarea co radio, trine manușența nasfale cai ci daștin te înclen anda o chăr, ci daisardeamas te așunas-tu, chiar cana avileanas te încăres-la pașă amendar”.

Andel curche cai avile, sas șiute vi aver programea co radio. Ji co sfârșito le bărșesco, andi revista O Turno de veghe phenelas-pe că „cam 300 000 manușa așunde o mesajo andai vestea lași prin o radio”.

Cadal lașe rezultatea cărde le Studențen andi Biblie te cheren penghe iech stația radio pe iech than anda Staten Island, cai sas pașă catar o Betelo anda Brooklyn. Andel bărșa cai avile, le Studenți andi Biblia folosisarde zurales but o posto WBBR caște den mai dur o mesajo anda o Regato.

Ando număro anda 15 iunia 1922 anda O Turno de veghe phenelas-pe că, andi perioada 5-13 septembria 1922, avelas te încărel-pe iech întrunirea generalo ca Cedar Point, Ohio. Ando timpo so le phrala pașionas catar o than cai încărelas-pe o congreso, lengo ilo pherelas-pe bucuriatar.

Andi cuvântarea cai pâtărdea o programo, o phral Rutherford phendea: „Pachiav anda sea o ilo că o Rai va binecuvântila cado congreso, cai va avela iech mărturia cadea sar ci mai sas mai anglal pe sea i phuv”. Le phrala cai încărde teme sicade mai butivar chichi de importanto si i lucrarea de predicare.

Pala codoia, paraștune, 8 septembria, cam 8 000 manușa pherde i sala hai ajucărenas i cuvântarea le phraleschi Rutherford. Von ajucărenas ca o phral Rutherford te phenel lenghe so însemnonas le litere „ADV”, tipărime pe lenghe invitații. But jene dichle iech baro sulo anda pohtan chidino opral i scena. O Arthur Claus avilea co congreso anda Tulsa, Oklahoma (SUA) hai arachlea pesche iech lașio than catar daștilas te așunel  mișto, cadaia sas mai pharo ande codo timpo, anda codoia că ci folosinas-pe microfoanea sau boxe.

Caște aven siguri că o programo ci va avela așiado, o președinte cărdea o anunțo că chonic ci va mai avela mechlo te jial andre pala so o phral Rutherford avelas te astarel i cuvântarea. Co ceaso 9:30, o phral Rutherford astardea peschi tema prin le cuvintea le Isusosche anda Matei 4:17: „O Regato le cerurengo pașilea!”. Cana dea duma anda o modo sar avenas le manușa te așunen anda cado Regato, vo phendea: „Chiar o Isus phendea că ando timpo lesca prezențaco vo avelas te avel angla iech secerișo spiritualo. Prin pesco poporo, o Isus avelas te chidel peste le manușen le ileia lașio hai loialo”.

O phral Claus anelas ande peschi goghi: „Savorenghe iacha hai cana sas-le atento te așunen sea so phenelas-pe!”. Tha, bi te ajucărel-pe, o phral Claus astardea te simțosarel-pe nasul. Chiar cana ci camelas te înclel andai sala, anda codoia că jianelas că dacă jial avri ci mai daștilas te avel parpale, vo trebuisardea te cherel-la.

Pala chichiva minutea, astardea te simțosarel-pe mai mișto. Vo anelas ande peschi goghi că, ando timpo so jialas parpale caring i sala, așunde-pe bare aplauze. Vo camelas zurales te jianel so întâmplolas-pe. Cadea că gândisardem-ma te jiav opre po acoperișo, numai caște așunav mai dur codoi șucar cuvântarea. O phral Claus, cai atunci sas iech tărno de 23 bărșa, arachlea iech modo te jial opre pi clădirea, ca iech ucimos mai baro de 4 metri. Le luminatoarea sas-le pâtărde hai, pala so pașilea lendar, dea peschi sama că othar daștilas te așunel zurales mișto o programo.

Tha o Arthur ci sas-lo corcoro. Vi chichiva anda lesche amala sas-le po acoperișo. Iech anda lende, Frank Johnson, avilea leste hai pușlea-les: „Si tut iech țâni șuri tute?”.

„Da, si man”, phendea o Arthur.

 „Tu san o răspunso ca amare manglimata”, phendea lesche o Frank. „Diches codo baro sulo anda pohtan? Si iech bannero, phanglo catar cadala carfina. Așun atento co Judecătorii. * Cana phenel: «Trebun te vestin, vestin», șin cadal ștar șăle”.

Cadea că o Arthur – ande iech than pesche amalența – ajucărenas o semnalo, la țânea șuria ando vast. Pala țâra timpo, o phral Rutherford arăslea ca o mai importanto momento anda leschi tema. Le ileia cai thabolas bucuriatar hai pherdo emoția, vo phendea zurales: „Aven martori loialo hai ciace anda o Rai. Angle co marimos, ji cana o Babilono va așela pustio. Vestin o mesajo peste sea. I lumea trebul te jianel că o Iehova si o Del hai că o Isus Cristos si o Rege le regengo hai o Rai le raiengo. Cado si o mai baro ghies anda sea le ghiesa. Ita, o Rege rail! Tumen san codola cai cheren lesche reclama! Cadea că vestin, vestin, vestin o Rege hai lesco Regato!”.

O Arthur hai le coaver phrala anen ande penghi goghi că șinde le șăle, hai o bannero mechlea-pe tele locăs. Le cuvintea scriime pe leste – „Vestin o Rege hai o Regato” – sicavenas so însemnas le litere „ADV” (cadaia si i forma harni le cuvântoschi andai engleza „advertise”, traducime prin „vestin”).

O congreso anda Cedar Point ajutisardea le phralen te den penghi zor te cheren mai but i lucrarea de predicare le Regatoschi, hai codola cai camenas te cheren mai but ajutisarde ca i buchi. Iech colportoro (prinjiando aghies sar pioniero) anda Oklahoma (SUA) scriisardea: „O teritorio cai cărdeam predicarea sas iech than miniero, hai le manușa sas-le zurales ciore”. Vo phendea că but manușa cai așunenas o mesajo anda i revista Epoca de Aur „astarenas te roven” cadea că vo phendea: „Si iech ciaci binecuvântarea te anas lenghe mângâierea!”.

Cadal Studenți andi Biblia jiangle ande pengo ilo chichi de importanto sas le cuvintea cai phendea-le o Isus anda Luca 10:2: „O secerișo si baro, tha codola cai cheren buchi si țâra”. Ando timpo so codo bărș nachelas, von sas-le sea mai hotărâme te vestin o mesajo anda o Regato ande orisavo than.