1. Sostar si amen nevoia te prinjianas le Devles hai sar daștil te cherel-ame cadaia ciaces fericime?

 I CIACI fericirea ci si numai iech sentimento cai tachiarel amaro ilo anda țâra timpo hai, pala codoia, nachel. Cado daștil te încărel sea i viața. Sar? O Isus phendea ande peschi Predica pa o plain: „Fericime sile codola cai jianen ande pengo ilo că silen nevoia te prinjianen le Devles”. (Mat. 5:3) O Isus jianglea că o manuș sas-lo cărdo cadea te camel te prinjianel codoles cai cărdea-les hai te anel lesche închinare. Hai, anda codoia că o Iehova si ‘o fericime Del’, codola cai slujin lesche daștin te aven vi von fericime. (1 Tim. 1:11)

2, 3. a) Cadea sar phendea o Isus, so aver manușa daștin te aven fericime? b) So va dichaia ande cado articolo?

² Daisaras te avas fericime numai atunci cana ande amari viața ci si amen pharimata? Nici. Andi Predica pa o plain, o Isus phendea chichiva dume savende ci ajucărdeamas-ame. Vo phendea că daștin te aven fericime chiar vi „codola cai lengo ilo silo duchado”. Cadalengo ilo daștil te avel phagărdo anda lenghe păcatea cai cărde-les sau anda le bare pharimata prin save nachen. O Isus phendea sa cadai buchi vi anda „codola cai sile persecutime anda o ortomos” hai anda codola cai sile prasade anda codoia că si lesche discipoli. (Mat. 5:4, 10, 11) Tha sar daisaras te avas ciaces fericime ande cadal situații?

³ O Isus sicadea-ame că, caște avas fericime, ci trebun te jian sea le buchia mișto ande amari viața, tha sam ciaces fericime cana zuriaras amaro amalimos le Devleia hai pașioas mai but lestar. (Iac. 4:8) Sar daisaras te cheras cadaia? Ande cado articolo, va avela te dichas trin pași cai îngăren-ame ca i ciaci fericirea.

4. Savo si o iechto paso cai trebul te cheras-les caște avas ciaces fericime? (Psalmo 1:1-3)

⁴ PASO 1: Caște avas ciaces fericime, trebul te citisaras hai te sichioas mai but buchia anda o Cuvânto le Devlesco. O Isus phendea că i Biblia si sar o haben. Vi le manușa hai vi le animalea trebun te han haben caște daștin te așen jiuvinde. Tha numai le manușen silen ando ilo i dorința te camen te prinjianen mai mișto le Devles hai te citin i Biblia. Anda codoia, o Isus phendea: „O manuș te na trail numai manreia, tha vi orisave cuvântoia cai înclel anda o mui le Iehovasco”. (Mat. 4:4) Cadea că, ci trebulas te mechas te nachel niciech ghies bi te citisaras anda o cuci Cuvânto le Devlesco, i Biblia. O psalmisto phendea: „Fericime si o manuș cai . . . arachel peschi plăcerea andi legea le Iehovaschi hai ghies hai riat citil vociaia tele anda leschi legea”. (Citisar Psalmo 1:1-3.)

5, 6. a) So sichioas andai Biblia? b) Sar daștil te ajutil-ame i citirea andai Biblia?

⁵ O Iehova, sar iech Dad iubitorii, phendea amenghe ande pesco Cuvânto sar daștil te avel-ame iech viața fericime. Vo sicadea amenghe savo si o scopo amara viațaco, sar daisaras te pașioas lestar hai sar daștin te aven iertime amare păcatea. Sa cadea, vo phenel amenghe so șucar viitorii ajucărel-ame. (Ier. 29:11) Cadal ciacimata cai arachas-le pala so studiisaras i Biblia pheren amaro ilo bucuriatar.

⁶ Cadea sar jianas, i Biblia si vi pherdi sfaturi lașe anda i viața de fiesavo ghies. Cana las-ame pala cadal sfaturi, daisaras te avas fericime. Oricana simțosaras-ame perade catar le pharimata la viațache, trebul te das amari zor te citisaras vi mai but anda o Cuvânto le Devlesco  hai te gândisaras-ame ca so citisardeam. O Isus phendea: „Fericime sile codola cai așunen o Cuvânto le Devlesco hai respectin-les!”. (Luca 11:28)

7. Sar daisaras te țârdas chichi mai but miștimata cana citisaras anda o Cuvânto le Devlesco?

⁷ Cana citisares o Cuvânto le Devlesco, cher tuche timpo vi te gândis-tu ca so citisardean. Te dichas iech ilustrarea cai sicavel sostar si cadea de importanto cadai buchi. Te phenas că varecon cherel o haben cai placial-tu o mai but. Tha, anda codoia că sighiares sau că chi goghi si ande aver than, numai nachaves o haben, bi te bucuris-tu ciaces lestar. Pala so halean, des chi sama că avileas mai mișto dacă haleanas mai locăs, caște daștis te simțosares o lașio gusto le habenesco. Daștil te întâmplol-pe cadaia vi cana citisaras andai Biblia. Citisardean vroiechdata cadea de sigo i Biblia, că ci hachiardean ciaces so citisardean hai ci bucurisardean-tu? Dacă da, cher tuche timpo caște daștis te bucuris-tu cana citisares anda o Cuvânto le Devlesco. Folosisar chi imaginația caște diches le scene hai te așunes so phenen le personajea. Pala codoia, gândisar-tu ca so citisardean. Cana cheres cadaia, va aveia mai fericime.

8. Sar cherel „o sclavo fidelo hai prevăzătorii” i buchi cai sas lesche dini? (Dich vi i nota de subsol.)

⁸ O Isus șiutea le ‘sclavos fidelo hai prevăzătorii’ caște del-ame haben spiritualo co timpo potrivime, cadea că daisaras te has zurales mișto spiritualo. * (Mat. 24:45) Sea cado haben bazol-pe po Cuvânto le Devlesco. (1 Tes. 2:13) Prin leste, arăsas te prinjianas o modo sar gândil o Iehova, cadea sar si amenghe sicado andi Biblia. Anda codoia, amen citisaras le revistea O Turno de veghe hai Ușten!, hai vi le articolea pa jw.org. Sa cadea, pregătisaras-ame anda fiesavi întrunirea la congregațiachi hai dichas ande fiesavo șion i emisiunea pa JW Broadcasting^®. Pala so has ca i meseli le Iehovaschi, daisaras te cheras o duito paso caring i ciaci fericirea.

9. Savo si o duito paso cai trebul te cheras-les caște avas ciaces fericime?

⁹ PASO 2: Caște avas ciaces fericime, trebul te traisaras amari viața pala le norme le Iehovasche. O psalmisto scriisardea: „Fericime si codo cai daral le Iehovastar, cai phirel pe Lesche droma!”. (Ps. 128:1) Cana daras le Iehovastar, sicavas lesche iech pachiv cadea de bari, că încăras-ame parpale te cheras vareso cai daștilas te avel nasul ande lesche iacha. (Prov. 16:6) Cadea că, amen cheras sea so daisaras caște încăras le norme le Devlesche anda so si mișto hai so si nasul, cai vo sicadea-le amenghe andi Biblia. (2 Cor. 7:1) Dacă va avela te cheras so si cuci andel iacha le Iehovasche hai va avela te duriaras amendar le buchia cai urâl-le, va avaia fericime. (Ps. 37:27; 97:10; Rom. 12:9)

10. Cadea sar sicavel-pe ando Romani 12:2, so trebul te cheras?

¹⁰ Citisar Romani 12:2. Ci arăsăl ca iech manuș te jianel că le Iehovas siles o drepto te phenel so si mișto hai so si nasul anda leste, vo trebul vi te alosarel te încărel ca le norme le Devlesche. Sar exemplo, iech manuș daștilas te jianel că le autorități daștin te manghen le manușendar te na nachen părdal iech anumime viteza pi autostrada. Tha daștil-pe că vo ci camel te încărel-le. Cadea că, tradel i mașina mai sigo sar trebulas. Sa cadea, o phiraimos cai si amen sicavel că, anda amende, o fapto te încăras ca le norme le Iehovasche si o mai lașio modo viațaco. (Prov. 12:28) Vi o David pachiaia zurales cado ciacimos hai, anda codoia, phendea anda o Iehova: „Cheres manghe prinjiandi i rig la viațachi. Cai san tu si bari bucuria, ca chiri ciaci si fericirea veșnico”. (Ps. 16:11)

11, 12. a) Ca so trebul te las sama cana sam duchade sau perade? b) Sar daștin te ajutin-ame le cuvintea anda Filipeni 4:8 cana alosaras sar te nachavas amaro timpo?

 ¹¹ Cana sam duchade sau perade, daștil-pe că simțosaras că trebul te cheras vareso caște na mai așel amari goghi ca amare pharimata. Cadai buchi si normalo, tha trebul te las sama te na cheras vareso cai o Iehova urâl. (Ef. 5:10-12, 15-17)

¹² Ande lesco lil caring le filipeni, o apostolo Pavel zuriardea le creștinen te roden mai dur le buchia cai sile „orta, uje, meritin iubime … [hai] lașe”. (Citisar Filipeni 4:8.) Chiar cana ande cado contexto o Pavel ci dea duma andai destinderea, lesche cuvintea daștin te ajutin-ame te alosaras goghiaia o modo sar nachavas amaro timpo. Daisaras te cheras cadaia: te șioas ando than le cuvântosco „buchia”, le cuvintea „ghilea”, „filmea”, „lila” sau „jocuri video”. Cado exercițio daștil te ajutil-ame te dichas so divertismentea sile lașe andel iacha le Iehovasche hai save nici. Savore camas te traisaras amari viața pala le bare norme le Iehovasche. (Ps. 119:1-3) Cadea, daștil te avel-ame iech conștiința uji hai daisaras te cheras o paso cai avel po drom caring i ciaci fericirea. (Fap. 23:1)

13. Savo si o trinto paso cai trebul te cheras-les caște avas ciaces fericime? (Ioan 4:23, 24)

¹³ PASO 3: De chi zor ca i închinarea co Iehova te avel po iechto than ande chi viața. Anda codoia că vo cărdea-ame, o Iehova meritil te anas lesche închinarea anda sea o ilo. (Rev. 4:11; 14:6, 7) Cadea că, i mai importanto buchi cai trebulas te avel anda amende si te anas lesche închinarea cadea sar camel vo, „spiritoia hai ciacimaia”. (Citisar Ioan 4:23, 24.) Amen camas ca o spirito sfânto le Devlesco te cherel buchi ande amende, ca amari închinarea te avel pala le ciacimata scriime ando Cuvânto le Devlesco. I închinarea andini le Iehovasche trebul te așel po iechto than, chiar dacă daștil-pe că traisaras ande iech them cai amari buchi sili așadi sau ci daisaras te predichisaras libero. Aghies, mai but sar 100 phrala hai pheia sile phandade anda codoia că sile Martori le Iehovasche. * Vi ande cadai situația, von ci hasarde penghi bucuria hai cheren sea so daștin caște manghen-pe le Iehovasche, te bariaren pengo prinjianimos hai te den duma vi averența anda amaro Del hai lesco Regato. Cana sam prasade sau persecutime, daisaras te avas fericime anda codoia că jianas că o Iehova silo pașa amende hai că vo va pochinela-ame parpale anda so cheras anda leste. (Iac. 1:12; 1 Pet. 4:14)

14. Prin so nachlea iech tărno phral anda Tadjikistan hai sostar?

¹⁴ Chichiva phrala hai pheia nachle prin bare pharimata, tha von daisarde te aven ciaces fericime anda codoia că von cărde le trin pași anda save deam duma ji acana. Te dichas prin so nachlea iech tărno de 19 bărșa po anav Jovidon Bobojonov, anda Tadjikistan, cai ci camlea te jial andi armata. Ca 4 octombria 2019, vo sas-lo lino zuralimaia anda pesco chăr, sas-lo încărdo phandado anda mai but șiona hai phirade-pe leia sar ieche manușeia nasul. Cado baro neciacimos cai sas lesche cărdo arăslea te avel prinjiando ande mai but thema. Le manușa andai armata zumade prin marimos te cheren-les te șiol iech solaharimos hai te lel pe peste i uniforma militaro. Pala codoia, iech instanța arachlea-les doșalo hai sas-lo bișaldo ande iech lagăro andai buchi, cai așilea ji cana o președinte le themesco arachlea-les nedoșalo hai phendea te avel mechlo avri. Ande sa cado pharo timpo, o Jovidon încărdea zurales ca pesco pachiamos,  tha sas-lo vi fericime. Sar? Vo lea sama sea o timpo te avel zuralo spiritualo.

15. Sar zuriardea mai dur pesco pachiamos ando Iehova o Jovidon cana sas-lo ando phandaimos?

¹⁵ Cana sas-lo phandado, o Jovidon zuriardea mai dur pesco pachiamos ando Iehova, chiar cana ci sas-les i Biblia sau aver publicații. Sar daisardea te cherel cadai buchi? Le phrala hai le pheia othar anenas lesche pachetea habeneia hai scriinas o texto le ghiesesco pe lende. Cadea, o Jovidon daisardea te citisarel ande fiesavo ghies anda o Cuvânto le Develsco hai te gândil-pe leste. Pala so sas-lo mechlo avri anda o phandaimos, vo dea o sfato cai avel sea codolenghe cai ci nachle încă prin bare zumaimata: „Si zurales importanto te folosisares chichi mai mișto chi libertatea caște bariares chio prinjianimos anda o Iehova hai te citis anda lesco Cuvânto hai amare publicații ande fiesavo ghies”.

16. Ca so buchia încărdea peschi goghi o Jovidon?

¹⁶ Amaro phral încărdea le norme le Iehovasche chiar cana sas-lo phandado. Vo ci gândisardea-pe ca buchia greșime hai, cadea, ci arăslea te avel-les iech phiraimos nasul. Mai but, vo încărdea peschi goghi co Iehova hai ca le buchia cai Vo pachial că sile cuci. O Jovidon dichelas pherdo admirația i șucar creația le Iehovaschi. Ande fiesavi teharin, cana uștelas, așunelas so  șucar ghilabanas le ciriclea. Pi riat vo dichelas caring o șucar șionoto hai le cerhaia. Vo phenel: „Cadal cadouri le Iehovastar ajutisarde-ma te avav bucurime hai zuriarde-ma but”. Cana sam recunoscători le Iehovasche anda sea le buchia fizico hai sicaimata biblico cai del-le amenghe, amaro ilo pherel-pe bucuriatar hai cadaia del-ame o zuralimos te nachas părdal le pharimata.

17. Sar daștin te ajutin le cuvintea anda 1 Petru 1:6, 7 ieche jenes cai nachel prin sa codoi situația prin savi nachlea o Jovidon?

¹⁷ O Jovidon șiutea vi i închinarea ando Iehova po iechto than. Vo jianglea chichi de importanto si te așel loialo le ciace Devlesche. O Isus phendea: „Le Iehovasche, chio Del, te anes închinarea hai numai lesche te anes iech servicio sfânto”. (Luca 4:8) Le ofițeri militaro hai le soldați camle ca o Jovidon te mechel peschi religia. So cărdea vo? Vo cărdea but manglimata ande fiesavo ghies hai ande fiesavi riat hai manglea le Iehovas te ajutil-les te na mechel-pe hai te așel zuralo ando pachiamos. Chiar cana codola manușa phirade-pe cadea de nasul leia, o Jovidon așilea loialo. Cadea că, acana, lesco ilo daștil te avel pherdo bucuria anda codoia că lesco pachiamos sas-lo zumado andel persecuții hai siles iech pachiamos mai zuralo sar mai anglal te avel phandado hai mardo. (Citisar 1 Petru 1:6, 7.)

18. Sar daisaras te încăras amari fericirea?

¹⁸ O Iehova jianel so trebul amenghe caște avas ciaces fericime. Dacă cheras le trin pași cai îngăren-ame ca i ciaci fericirea, daisaras te încăras amari bucuria vi cana nachas prin bare pharimata. Cadea că, vi amen va daisaraia te phenas: „Fericime si o poporo casco Del si o Iehova!”. (Ps. 144:15)