Le phrala catar o Betelo cărde buchi mai but sar iech bărș caște vazden i stația radio WBBR anda Staten Island, o foro New York. Pala so ujarde o than, von vazdine iech baro chăr anda codola cai cherenas buchi cothe, hai iech clădirea anda echipamente. Pala so terminisarde te vazden-len, von astarde te lașiaren le buchia caște daștin te predichin prin o radiouo. Tha len sas-len vi chichiva pharimata.

Le phrala hachiarde că te șion i bari antena sas mai pharo sar pachianas. I antena sas uci de 91 metri hai trebulas șiuti mașcar dui stâlpi caștune cai sas-len 61 metri. Cana zumade te vazden-la i iechto data, ci daisarde. Tha le phrala pachianas-pe ando Iehova hai, ji la urmă, daisarde. O Calvin Prosser, cai cărdea buchi cothe, phendea: „Dacă daisardemas te vazdas-la i iechto data, avelas te maras amen po dumo iech averes hai te phenas: «So lașe sam!»”. Tha, le phrala așarde numai le Iehovas anda so cărdeam cothe. Cu sea cadala, mai avile vi aver pharimata.

O radiouo sas co începuto, hai te araches le buchia cai trebunas tuche anda iech radiouo sas pharo. Cadea că, le phrala arachle anda iech than pașa lende iech transmițătoro purano, cai sas-les 500 wați. Pala codoia, ando than te chinen iech microfono lașio, von folosisarde o microfono catar iech telefono. Ande iech riat ando șion februaria, von camle te dichen sar jial o radiouo cai cărde-les. Tha so avelas te șion te așunel-pe po radiouo? Von ghilabade chichiva anda amare ghilea. O Ernest Lowe asal cana anel pesche amintea că, cana ghilabenas, primisardea iech telefono  catar o Judecătoro Rutherford b. Vo sas-lo ando Brooklyn, ca 25 kilometri, hai așundea-len.

„Așaven codo bașaimos”, phendea asando o phral Rutherford. „Ghilaben sar niște pisici.” Lajiavune, le phrala așade o transmițătoro, tha von jianenas că, ji la urmă, va avela te cheren i transmisiunea.

Ando 24 februaria 1924, cana sas cărdi i dintuni transmisiunea po radiouo, o phral Rutherford phendea că o radiouo va avela folosime „caște cherel-pe i buchi cai dine-la lenghe o Isus Cristos te cheren-la”. Cana mai dea duma, vo phendea că i stația radio sas-li cărdi „caște ajutil le manușen te hachiaren la Bibliasa ande save ghiesa trainas von, chiar cana len sas-len aver pachiamos sau aver religia”.

I dintuni transmisiunea sas zurales lași. Ande le 33 bărșa cai avile, amare phrala folosisarde i stația caște cheren te așunen-pe amare programea prin radiouo.

Ande iulia 1924, le Studenți andi Biblia încărde iech congreso ando Columbus, Ohio. Cadale congresoste avile phrala anda sea i lumea. Von așunde cuvântări andel șiba arabo, englezo, francezo, germano, greaco, italiano, lituaniano, maghiaro, polonezo, ruso, le șiba andai Scandinavia hai ucrainiano. Chichiva părți anda o congreso sas-le așunde vi po radio. Sa cadea, le phrala cărde te avel scriime po iech articolo anda o congreso ando ziaro cai avelas ande fiesavo ghies, anda Ohio State Journal.

Joine, 24 iulia, mai but sar 5 000 phrala hai pheia găle andi predicarea. Von dine cam 30 000 lila hai astarde te sichion mii manușența andai Biblia. Ando Turno de veghe phenelas-pe că cado ghies sas „o mai șucar anda o congreso”.

Paraștune, 25 iulia, sas iech aver bari buchi co congreso. O phral Rutherford citisardea iech declarația cai sicavelas con sile ciaces le rașaia. So phendea sas sar anda iech lil juridico cai doșarelas le bare manușen cai așenas angla i politica, i religia hai o comerțo. O phral phendea că „ci mechenas le manușen te sichion anda le ciacimata le Regatosche le Devlesco, anda sar o Del va binecuvântila le manușen”. Mai but, i declarația sicavelas că cadal manușa așenas pașa i Liga le Națiunenghi hai pachianas anda late, „că o regato le Devlesco  sicavelas pesco zuralimos politico prin cadaia”. Le Studenți andi Biblia trebunas te aven tromane hai te na mechen-pe caște phenen cado mesajo.

Ando Turno de veghe anda codo bărș, phendea-pe harnes so sas ando ilo le phralengo pala o congreso: „I țâni armata le Raieschi cai sas co congreso anda Columbus găle parpale chăre zuriarde ando pachiamos . . . Niciech săgeata iagasa cai avel catar lengo dușmano ci daștil te cherel lenghe nasul. Așen zurale angla orisavo pharimos”. O Leo Claus, cai sas co congreso, anel pesche amintea: „Cana tiliardeam de cothar, camleam anda sea o ilo te phenas vi ando teritorio codo mesajo”.

Ando șion octombria, le Studenți andi Biblia astarde te den milioanea pliantea Le rașaia doșarde, pe savo sas o mesajo phendo le phralestar Rutherford, tipărime pe iech lil. Ando țâno foro Cleveland, Oklahoma, o phral Frank Johnson terminisardea te del le pliantea hai mai sas-les te ajucărel încă 20 minutea ji cana la coaver phrala avenas pala leste la mașinasa. Vo ci daștilas te ajucărel avri anda codoia că le murșa anda o foro sas-le holiarde pe leste anda codoia că predichilas hai rodenas-les. O phral Johnson alosardea te garavel-pe ande iech changheri de pașă. Anda codoia că ci sas chonic andră, o phral șiutea iech plianto andi Biblia le pastoroschi hai pe fiesavo scamin. Pala codoia, sigo gălea avri andai changheri hai, anda codoia că mai sas-les timpo, gălea ande aver dui changherea te cherel sa codoi buchi.

Pala codoia, o Frank sighiardea te arăsăl ando than cai trebulas te avel lino le phralendar. Vo lea sama te na avel dichlo le murșendar cai rodenas-les hai garadea-pe palal iech benzinăria. Cadala nachenas la mașinasa pașa leste, tha ci dichle-les. Chiar pala so găle, arăsle vi le coaver phrala, save predichinas pașă.

Iech phral anel pesche amintea: „Cana încleam anda o foro la mașinasa, nachleam pașa le trin changherea. Angla fiesavi changheri, chidine-pe cam 50 manușa. Chichiva citinas o plianto hai aver sicavenas-les le pastorosche. Înclisteam sar iech bacri mașcar le ruva! Mulțumisardem le Iehovasche că lea sama amendar hai sicadea amen so te cheras caște phenas lesco mesajo bi te astaren amen lesche dușmani”.

Le Studenți andi Biblia anda aver thema sas-le sa cadea de tromane. Sar avelas, anda o nordo la Franțaco, o phral Józef Krett predichisardea le manușenghe cai avenas andai Polonia caște cheren buchi ca iech mina. Vo avelas te încărel i cuvântarea cai bușiolas „O jiuvindimos si pașă”. Cana le phrala hai le pheia acharde codolen cai beșenas ando foro, o rașai de cothar phendea pesche manușenghe te na jian. Tha so phendea, cărdea vi mai but le manușen te camen te jian. Cana sas încărdi i cuvântarea, avile mai but sar 5 000 manușa, chiar vi o rașai. Atunci, o phral Krett achardea le rașaies te del duma anda so pachial, tha o rașai ci camlea. Pala i cuvântarea, o phral Krett dea sea le publicații cai sas-les hai dichlea că le manușa sile trușale pala o ciacimos anda o Lil le Devlesco. (Am. 8:11)

Vi andi Africa, le manușa le Iehovasche sicade but tromai. O phral Claude Brown sas o dintuno Martoro cai phendea i vestea lași andi Coasta de Aur, acana Ghana. I vestea lași arăslea sigo ande sea o them prin le teme cai încărdea-len hai i literatura cai dea-la. Ca iech anda lesche teme sas vi o John Blankson, cai cherelas i școala andal farmaciști. Cana așundea, vo dea sigo peschi sama că codo sas o ciacimos. O John anel pesche amintea: „O ciacimos cărdea man te hutiav bucuriatar.  Phendem le buchia cai așundem-len vi le coaverenghe andai școala andal farmaciști.”

Ande iech ghies, o John gălea ca iech changheri anglicano caște del duma le rașaiesa anda i Trinitatea. O John pachialas ciaces că i Trinitatea ci sas iech sicaimos biblico. Tha o rașai nașadea-les de othar hai dea cingar pe leste: „Tu ci san creștino. San o șiav le Benghesco. Jia de cathar!”.

Cana o John arăslea chăre, scriisardea iech lil le rașaiesche hai achardea-les te del duma angla le manușa caște sicavel sostar pachial andi Trinitatea. Tha o rașai phendea lesche te jial co birouo le mai bare profesorosco andai școala andal farmaciști. Cado pușlea le Johnes dacă si ciaces că scriisardea le rașaiesche iech lil.

„Da, raia, scriisardem lesche”, phendea lesche o John.

O profesoro manglea le Johnos te scriil încă iech lil le rașaiesche, caște manghel pesche iertarea. Dich so scriisardea o John:

„Raia, mânro profesoro phendea manghe te mangav manghe iertarea ande iech lil, hai me som gata te mangav manghe iertarea dacă phenes ciaces că sicaves le manușen hohaimata”.

O profesoro cărdea bare iacha hai pușlea-les: „Blankson, chiar cadaia cames te scriis?”.

„Da, raia. Si sea so daștiv te scriiv.”

„Si te den tut avri andai școala. Pachias că daștis te așes ande cadai școala dacă des duma cadea le rașaiesche cai si ande iech changheri le themeschi?”

„Tha raia, . . . cana tu sicaves amen hai amen ci hachiaras chichiva buchia, na-i cadea că amen pușias tut so ci hachiaras?”

„Ciaces, cadea si.”

„Cadea si vi acana. O rai sicadea amen vareso andai Biblia hai me pușlem-les vareso. Dacă vo ci jianglea te del manghe o răspunso, sostar trebul me te scriiv lesche te mangav manghe iertarea?”

O Blankson ci sas dino avri hai ci mai trebulas te manghel pesche iertarea.

Andai buchi cai cărdea-pe ando bărș 1924, o Turno de veghe phenel: „Cadea sar o David, daisaras te phenas: «Tu va avela te des man zuralimos caște marav man». (Ps. 18:39) Le buchia cai cărde-pe ande cado bărș zuriarde amen but anda codoia că dichleam o vast amare Raiesco . . . Codola bolde . . . phenenas i vestea lași iagasa ande ile”.

Caring o sfârșito le bărșesco, le phrala lașiarde le buchia caște predichin mai but prin o radiouo. Von astarde te vazden iech aver stația radio, pașa o foro Chicago. Cadai stația primisardea o anav „WORD” (cai hachiarel-pe „DUMA”) anda codoia că sas folosime caște predichil-pe i Duma le Devleschi. I stația WORD sas-la iech transimțătoro de 5 000 wați, anda codoia daștilas te cherel te așunel-pe o mesajo anda o Regato ca șăla kilometri, chiar ji ando nordo la Canadaco.

Ando bărș 1925, i lumina spiritualo avelas te bariol zurales but. Le Studenți andi Biblia avenas te hachiaren mai mișto i Revelația, o capitolo 12. Tha cadaia cărdea chichivan te peren catar o ciacimos. Cu sea cadala, but aver phrala hai pheia bucurisarde-pe te hachiaren so buchia cherenas-pe ando cerii hai sar cadaia avelas te paruvel i viața le manușenghi.