1. So si ando ilo le Iehovasco cana dichel caring pesche manușa?

 SO SI ando ilo le Iehovasco cana dichel caring pesche manușa pa i phuv? Vo dichel vi cana sam bucurime sau duchade. (Ps. 37:18) Sode fericime si o Iehova cana dichel că cheras sea so daisaras caște slujisaras lesche, chiar cana si amen but pharimata po ilo! Mai but, vo abia ajucărel te așel pașa amende hai te zuriarel amen.

2. Sar lel sama o Iehova codolendar le ilesa duchado hai sar daisaras te țârdas miștimata anda lesco ajutorii?

² Ando Psalmo 147:3 phenel-pe anda codola le ilesa duchado că o Iehova „pachiarel lenghe șinimata”. Cado verseto sicavel sar o Iehova lel sama iubireasa codolendar cai silen pharimata po ilo. Tha so trebul te cheras caște dichas sar o Iehova lel sama amendar? Te gândisaras amen: iech medico lașio daștil te ajutil ieche manușes cai siles iech șinimos cai duchavel-les, tha, caște avel sastiardo, o manuș trebul te cherel so phenel lesche o doctoro. Sa cadea, varecon le ilesa duchado trebul te așunel le Iehovastar caște avel sastiardo lesco ilo. Mai dur, va avela te dichas chichiva sfaturi cai o Iehova del-len ande pesco lil codolenghe le ilesa duchado. Sa cadea, va avela te dichas sar daisaras te las amen pala cadal sfaturi cai sile pherde iubirea.

O IEHOVA SICAVEL AMENGHE CĂ SAM CUCI ANDA LESTE

3. Sostar pachian chichiva că ci sile lașe chancesche?

³ Traisaras ande iech lumea cai ci arachel-pe iubirea. Anda codoia, but manușa arăsle te pachian că na-i le lașe chancesche. Vi i Helen a pachiaia sa codoi buchi. Voi phenel: „Barilem ande iech familia cai ci cărdea man te simțov man iubime. Mânro dad sas jiungalo hai phenelas manghe ande fiesavo ghies că ci som lași chancesche”. Daștil-pe că, vi tusa phiradea-pe varecon zurales  nasul, prasadea tut sau cărdea tut te pachias că ci san lașio chancesche. Dacă si cadea, daștilas te avel tuche pharo te pachias că chiar duchal varecas tutar.

4. So phenel amenghe o Iehova ando Psalmo 34:18?

⁴ Chiar dacă aver duchade chio ilo, daștis te pachias că san cuci andel iacha le Iehovasche hai vo iubil tut. Vo „silo pașa codola cai lengo ilo silo duchado”. (Citisar Psalmo 34:18.) Cana san ‘perado’, an tuche amintea că o Iehova dichlea lașe buchia ande chio ilo hai că vo țârdea tut peste. (Ioan 6:44) Vo si gata te ajutil tut anda codoia că san lesche drago.

5. So daisaras te sichioas anda sar phiravelas-pe o Isus le manușența cai le coaver ci denas chanci pe lende?

⁵ Caște hachiaras mai mișto so si ando ilo le Iehovasco, trebul te dichas so cărdea o Isus cana sas pi phuv. Vo phiradea-pe pherdo lașimos codolența cai le manușa ci denas chanci pe lende hai pâtărdea pesco ilo caring lende. (Mat. 9:9-12) Ande iech ghies, iech jiuvli zurales nasfali șiutea o vast po hureaimos le Isusosco anda codoia că camlea te sastiarel-pe. Sar phiradea-pe o Isus lasa? Vo zuriardea-la hai așardea-la anda laco pachiamos. (Mar. 5:25-34) O Isus sicavel ciaces sar si lesco Dad. (Ioan 14:9) Daștis te pachias anda sea o ilo că o Iehova dichel vi tut lașe iachența! Vo dichel che calități, chio pachiamos hai i iubirea cai sicaves-la caring leste!

6. So daisaras te cheras dacă pachias că ci sam lașe chancesche?

⁶ Tha so daștis te cheres cana pachias mai dur că ci san lașio chancesche sau cana pala iech timpo, avel tuche pale cadaia andi goghi? Citisar versetea andai Biblia cai cheren tut te diches că san cuci andel iacha le Iehovasche hai gândisar tut lende. b (Ps. 94:19) Dacă ci arăslean te cheres vareso cai șiutean tuche andi  goghi sau san perado anda codoia că ci daștis te cheres cadea de but sar le coaver, na ajucăr prea but tutar. O Iehova ci manghel tutar te cheres mai but sar daștis. (Ps. 103:13, 14) Dacă varecon cărdea tuche iech baro nasulimos, na-i chi doș. Na doșar tut anda so întâmplosardea-pe. Na bâstăr că o Iehova doșarel codolen cai cheren nasulimos, na codolen cai nachen prin iech nasulimos. (1 Pet. 3:12) I Sandra, cai, cana sas-li țâni, sas zurales mardi, phenel: „Mangav sea o timpo le Iehovas te del man o zuralimos te dichav le lașe buchia cai vo dichel-len mande”.

7. Sar daștin te ajutin amen andi buchi le Iehovaschi le pharimata prin save nachleam?

⁷ O Iehova dea tut i pachiv te cheres buchi ande iech than lesa andi predicarea. (1 Cor. 3:9) Cadea că, daștis te pachias anda sea o ilo că o Iehova daștil te folosil tut caște ajutis averen. Anda codoia că nachlean prin mai but pharimata, daștil te avel tuche mai ușoro te hachiares i duch codolenghi cai nachen prin pharimata. Daștis te cheres but buchia caște ajutis-len. I Helen, anda savi deam duma mai anglal, daștil te ajutil averen anda codoia că vi voi sas ajutime. Voi phenel: „Butivar pachiaiem că ci som lași chancesche tha, ando vast le Iehovasco simțosarav man iubime hai daștiv te ajutiv vi averen”. I Helen si voime te slujil sar pioniera regularo.

O IEHOVA CAMEL TE HACHIARAS CĂ VO IERTIL AMEN

8. So phenel amenghe o Iehova ando Isaia 1:18?

⁸ Chichiva manușa le Iehovasche doșaren-pe zurales but anda le buchia nasul cai cărde-len angla sau chiar pala so bolde-pe. Tha, te anas amenghe amintea că o Iehova iubil amen zurales but hai că dea pesche Șiaves anda amende caște iertil amare păcatea. Cadea că, vo camel te folosisaras cado cadouo anda amaro miștimos. O Iehova phenel amenghe că, pala so „ortosaras le buchia mașcar amende” c, vo iertil amare păcatea cu sea. (Citisar Isaia 1:18.) Dichas zurales cuci i iubirea cai sicadea-la amenghe o Iehova! Chiar cana bâstrel le păcatea cai cărdeam-len, vo ci va bâstrela niciechdata le lașe buchia cai cărdeam-len. (Ps. 103:9, 12; Evr. 6:10)

9. Sostar trebul te gândisaras amen so daisaras te cheras acana hai ando vitorii ando than te gândisaras amen le buchiande cai cărdeam-len mai anglal?

⁹ Dacă chio ilo doșarel tut anda le buchia cai cărdean-len mai anglal, de chi zor te gândis tut ca so cheres acana hai ca so daștis te cheres ando viitorii. Daisaras te sichioas sar te cheras cadaia le Pavelostar. Les falea-les nasul că, mai anglal, vo rodea te cherel nasulimos le creștinenghe. Chiar cana cărdea cadaia, jianglea că o Iehova iertisardea-les. (1 Tim. 1:12-15) Gândisardea-pe mai dur ca pesche doșa? Jianas ciaces că vo ci gândisardea-pe le buchiande nasul cai cărdea-len mai anglal. Sa cadea sar ci hasardea pesco timpo te gândil-pe ca so cărdea caște arăsăl iech fariseo prinjiando. (Filip. 3:4-8, 13-15) Vo alosardea te gândil-pe sar te cherel mai mișto i buchi sfânto cai sas lesche dini hai dichlea mai angle caring o viitorii. Cadea sar o Pavel, nici tu ci daștis te paruves so cărdean mai anglal. Tha, daștis te așares le Iehovas acana hai te diches caring i șucar viața cai va avela amen ando viitorii.

10. So daisaras te cheras cana so cărdeam mai anglal duchadea averen?

¹⁰ Tha daștil-pe că na-i tut pacea anda codoia că so cărdean mai anglal duchadea averen. So daștis te cheres? De chi zor te lașiares so cărdean hai mang tuche iertarea anda ilo. (2 Cor.  7:11) Mang le Iehovas te ajutil vi codoles cai duchadean-les. Vo va ajutila vi tut, hai vi les te slujin lesche mai dur hai te avel tumen pale pacea ando ilo.

11. So sichioas catar o profeto Iona? (Dich vi i imaginea.)

¹¹ De chi zor te sichios anda so ci cărdean mișto mai anglal hai mech le Iehovas te folosil tut cadea sar alosarel vo. Te gândisaras amen so cărdea o Iona. Ando than te jial ando Ninive, cadea sar phendea lesche o Del, gălea ande aver than, dur catar o Ninive. O Iehova ortosardea le Ionas, hai vo sichilea anda so cărdea. (Iona 1:1-4, 15-17; 2:7-10) Tha, mai folosisardea o Iehova le Ionas ande peschi buchi? Sar te na! Mai but, vo phendea lesche încă iech var te jial co Ninive, hai acana o Iona așundea le Iehovastar. Chiar cana falea-les nasul anda so cărdea, vo ci mechlea i doș anda pesco ilo te așavel-les te cherel so manglea lesche o Iehova. (Iona 3:1-3)

O IEHOVA SASTIAREL AMARO ILO PRIN PESCO SPIRITO SFÂNTO

12. Sar va dela amen o Iehova pacea cana sam duchade anda codoia că nachleam prin iech baro pharimos sau hasardeam varecas? (Filipeni 4:6, 7)

¹² Dacă nachleam prin iech bari duch sau hasardeam varecas, o Iehova sastiarel amaro ilo prin pesco spirito sfânto. O Ron hai i Carol nachle prin iech baro pharimos: lengo șiavo mudardea-pe. Von phenen: „Nachleam prin but pharimata, tha cado sas ciaces o mai baro. Ande but riatia ci suteam hai mangleam amen le Iehovasche. Cadea, amaro ilo pherdilea-pe catar i pacea anda savi del-pe duma ando Filipeni 4:6, 7”. (Citisar.) Dacă vi chio ilo si phagărdo duchatar anda codoia că naches prin iech baro pharimos, pâtăr chio ilo angla o Iehova. Daștis te des duma le Iehovasa cana cames hai orichichi de but timpo cames. (Ps. 86:3; 88:1) Mang le Iehovasche butivar lesco spirito sfânto hai pachia anda sea o ilo că vo va așunela tut. (Luca 11:9-13)

13. Sar daștil te ajutil amen o spirito sfânto te slujisaras mai dur le Iehovasche? (Efeseni 3:16)

¹³ Nachlean vi tu prin iech pharimos cai mechlea tut bi zuralimasco hai duchadea chio ilo? O spirito sfânto daștil te del tut o zuralimos cai trebul tut caște slujis le Iehovasche mai dur. (Citisar Efeseni 3:16.) Te dichas prin so nachlea iech phei cai bușiol Flora. Voi hai laco rrom slujinas ande iech than sar misionari. Pala iech timpo, laco rrom sutea aver varecasa, cadea că von dine o divorțo. I Flora phenel: „I duch cai simțosardem-la anda codoia că mânro rrom cărdea cadaia halas mânro ilo. Manglem le Iehovas te del man pesco spirito sfânto caște nachav opral cado pharimos. O Iehova sastiardea mânro ilo hai dea man o zuralimos caște nachav opral codo pharimos, cai, ande mânre iacha, ande codo momento, falas-pe iech baro plain”. Voi simțosarel că o Del ajutisardea-la te avel-la mai but pachiamos ande leste. Acana, voi pachial ciaces că o Del va ajutila-la ande orisavo pharimos. I Flora mai phenel: „O Psalmo 119:32 sicavel sar ajutisardea vi man o Iehova: «Va avela te phirav mânre saste ilesa po drom cai sile che porunci, anda codoia că buhliares mânro ilo»”.

14. So daisaras te cheras caște ajutil amen o spirito le Devlesco?

¹⁴ Pala so manglean le Iehovasche spirito sfânto, so trebul te cheres? Cher buchia cai va ajutina tut te primis mai but spirito sfânto le Devlestar. Sar exemplo, si importanto te jias ca le întruniri hai andi predicarea. Sa cadea, citisar ande fiesavo ghies anda o Lil le Devlesco. Cadaia va ajutila tut te beșes hai te gândisares tut ca so phenel tuche o Iehova. (Filip. 4:8, 9) Cana citis andai Biblia, gândisar tut prin so pharimata nachle chichiva manușa andel purane ghiesa hai sar ajutisardea-len o Iehova  te nachen opral lende. I Sandra, anda savi deam duma mai anglal, nachlea vi voi prin mai but pharimata. Voi phenel: „Zuriarel man but o exemplo le Iosifosco. Vo ci mechlea niciech pharimos hai niciech nasulimos te covliarel lesco amalimos le Iehovasa”. (Gen. 39:21-23)

O IEHOVA SASTIAREL AMARO ILO PRIN AMARE PHRALA

15. Cadea sar sicavel-pe ando Coloseni 4:11, sar daștin te zuriaren amen amare phrala? (Dich vi i imaginea.)

¹⁵ Cana sam duchade, amare phrala daștin te aven „iech ajutorii cai zuriarel”. (Col. 4:11) Von sicaven ciaces i iubirea le Iehovaschi caring amende. Save si chichiva buchia prin save cadala daștin te zuriaren amen? Von daștin te zuriaren amen cana beșen amența hai așunen so si amen po ilo. Daștinas te phenen amenghe iech șucar verseto sau te manghen-pe amența. d (Rom. 15:4) Poiechdata, iech phral sau iech phei daștil te anel amenghe amintea sar dichel o Iehova le buchia hai, cadea, te avel amen pacea ando ilo. Mai but, amare phrala hai pheia daștinas te ajutin amen vi avere buchianța, sar avelas te cheren amenghe vareso haben caște simțosaras amen mai mișto.

16. Poiechdata, so trebulas te cheras caște primisaras ajutorii?

¹⁶ Poiechdata, caște primisaras ajutorii, trebul te mangas-les. Amare phrala hai pheia iubin amen hai camen te ajutin amen.  (Prov. 17:17) Tha daștil-pe că von ci jianen so si amen ando ilo sau so trebul amen. (Prov. 14:10) Dacă si tut pharimata po ilo, daștis te alosares te des duma chichiva amalența cai sile zurale ando pachiamos hai te phenes lenghe che pharimata. Sa cadea, daștis te des duma ieche sau duie phurența angla save daștis te pâtres chio ilo. Aver pheia sas-le zuriarde cana dine duma iecha pheiasa zurali ando pachiamos.

17. Save si chichiva buchia cai daștin te așaven amen te avas zuriarde averendar hai sar daisaras te mechas-len palal?

¹⁷ Te na așes prea but timpo corcoro. Daștil-pe că, anda codoia că chio ilo si duchado, ci cames te așes avere manușența. Poiechdata, le phrala daștinas te na hachiaren tut cu sea sau te phenen buchia cai duchaven tut. (Iac. 3:2) Chiar cana nachlean prin cadaia, te na așes dur che phralendar hai pheiandar. O Iehova daștil te folosil-len caște zuriaren-tut. Iech phuro cai bușiol Gavin hai siles depresia phenel: „Butivar, ci camav te dav duma sau te beșav ande iech than mânre amalența”. Tha o Gavin del peschi zor te beșel le phralența hai, butivar, cana cherel cadaia, simțol-pe mai mișto. Iech phei cai bușiol Amy phenel: „Anda codoia că nachlem prin buchia cai duchade man, si manghe zurales pharo te pachiav man andel manușa. Tha sichioav te iubiv mânre phralen hai pheian hai te pachiav man ande lende, cadea sar cherel vi o Iehova. Cadai buchi cherel o ilo le Iehovasco te bariol hai cherel vi man te avav mai fericime”.

SO PHENDEA O IEHOVA CĂ VA CHERELA ANDO VIITORII SASTIAREL AMARO ILO

18. So va cherela o Iehova na pa but timpo hai so daisaras te cheras amen acana?

¹⁸ Na pa but timpo, o Iehova va chosela orisavi buchi cai duchavel amen hai orisavi duch cai si amen po ilo. (Rev. 21:3, 4) Atunci, le buchia cai duchade amen „ci va mai avena parpale ande chanicasco ilo”. (Is. 65:17) Tha, cadea sar dichleam o Iehova chiar vi acana ‘pachiarel le șinimata’ cai si amen po ilo. Vo dea amen but buchia cai zuriaren amen hai ajutin amen. Cher sea so daștis caște primis lesco ajutorii. Te pachias anda sea o ilo că le Iehovas „duchal-les [tutar]”! (1 Pet. 5:7)