1. So bari bucuria ajucărel-ame ando Raimos de Iech Mia Bărș?

 SO ȘUCAR va avela o ghies cana va astarela o jiuvindimos ando Raimos de Iech Mia Bărș le Cristososco! Sea codola cai mulea lenghe varecon drago abia ajucăren o ghies te dichen-le pale. Vi o Iehova ajucărel cado ghies. (Iov 14:15) Te gândisaras-ame so bari bucuria va anela ando ilo savorengo co jiuvindimos. Ando articolo cai nachlea, dichleam că „codola orta”, savengo anav silo scriime ando lil la viațaco, va avela-len partea catar „iech jiuvindimos la viațaco”. (Fap. 24:15; Ioan 5:29) Daștil-pe că but anda codola drago amenghe va avena uștiade pale viațate pala țâra timpo pala Armaghedono. * Mai but, „codola neorta”, sar avelas codola cai ci sas len destul ocazii te daștin te prinjianen le Iehovas hai te slujin lesche loialo angla so te meren, va avela-len partea catar „iech jiuvindimos la crisaco”.

2, 3. a) Cadea sar sicavel-pe ando Isaia 11:9, 10, savo va avela o mai baro programo anda sicaimos cai sas cărdo vroiechdata pi phuv ? b) So va dichaia ande cado articolo?

² Sea codola cai va avena uștiade andal mule va trebuna te aven sicade. (Is. 26:9; 61:11) Cadea că, va avela cărdo o mai baro programo anda sicaimos cai sas cărdo vroiechdata pi phuv. (Citisar Isaia 11:9, 10.) Pala jiuvindimos, codola neorta va trebuna te sichion anda o Isus Cristos, anda o Regato,  anda i răscumpărarea, hai vi anda chichi de importanto si o anav le Iehovasco hai sostar numai les siles o drepto te rail opral le manușa. Chiar vi codola orta va trebuna te prinjianen le buchia cai o Iehova sicadea-le anda lesco scopo pala lengo merimos. Chichiva anda cadal slujitori loialo mule bute bărșența mai anglal ca i Biblia te avel scriime cu sea. Cadea că, vi codola neorta, hai vi codola orta va trebuna te sichion but buchia.

³ Ande cado articolo, va avela te arachas o răspunso ca le pușimata cai aven: Sar va avela cărdo cado baro programo anda sicaimos? So va alosarena te cheren le manușa pala cado sicaimos, va sicavela dacă meritin sau nici ca lenghe anava te aven scriime ando lil la viațaco? Le răspunsuri cadale pușimatande sile zurales importanto anda amende. Mai dur, va avela te dichas chichiva bare profeții scriime ande le lila Daniel hai Revelația, cai va ajutina-ame te hachiaras mai mișto so va avela co jiuvindimos. Mai anglal, te dichas so phenel i profeția anda Daniel 12:1, 2.

4, 5. So sicavel o Daniel 12:1 anda o timpo le sfârșitosco?

⁴ Citisar Daniel 12:1. O lil Daniel sicavel i ordinea ande savi va avena le bare buchia anda o timpo le sfârșitosco. Sar exemplo, ando Daniel 12:1 phenel-pe că o Mihael, adică o Isus Cristos, „beșel ando miștimos le poporosco” le Devlesco. Cadai partea andai profeția astardea te pherel-pe ando bărș 1914, cana o Isus sas-lo numime Rege le Regatosco le Devlesco.

⁵ Mai but, o Daniel phenel de mai anglal că o Isus „va vazdela-pe” ande iech „timpo zurales pharo sar ci mai sas de cana cărdilea iech națiunea ji ande codo timpo”. Cado „timpo zurales pharo” si ‘o baro necazo’ anda savo del-pe duma ando Matei 24:21. O Isus „va vazdela-pe”, adică va ferila o poporo le Devlesco, co sfârșito cadale timposco zurales pharo, adică co Armaghedono. Sa anda o poporo le Devlesco, o lil Revelația phenel că si ‘iech bari mulțimea cai avel anda o baro necazo’. (Rev. 7:9, 14)

6. So va avela pala so codola anda i bari mulțimea va nachena jiuvinde părdal o baro necazo? Explichin. (Dich vi o articolo „Pușimata catar amare cititori” anda cado număro, anda o jiuvindimos pi phuv .)

⁶ So va avela pala so codola anda i bari mulțimea va nachena jiuvinde părdal cado pharo timpo? (Citisar Daniel 12:2.) I profeția anda Daniel 12:2 ci del duma anda iech jiuvindimos simbolico, sau că ande le ghiesa de palal le slujitori le Devlesche va avena zuriarde spiritualo, cadea sar pachiaiam mai anglal. * Ando than, cadal cuvintea den duma anda iech jiuvindimos ciacio, cai va avela andi lumea nevi. Sostar daisaras te phenas cadaia? O cuvânto „phuv” arachel-pe vi ando verseto anda Iov 17:16, sar iech echivalento anda o cuvânto „mormânto”. Cadea că hachiaras că i profeția anda Daniel 12:2 del duma anda iech jiuvindimos ciacio, cai va avela pala so va phandavena-pe le ghiesa de palal hai pala o Armaghedono.

7. a) Sar va avena jiuvindime chichiva ‘anda i viața veșnico’? b) Sar si cado „iech jiuvindimos mai lașio”?

⁷ Cu sea cadala, ando Daniel 12:2 phenel-pe că va avena ‘chichiva cai va avena jiuvindime anda viața veșnico’. So însemnol cadaia? Codola cai va avena uștiade andal mule hai va prinjianena sau va dena penghi zor te prinjianen mai dur le Iehovas hai le Isusos hai  va așunena lendar ande le 1 000 bărș va primina ji la urmă viața veșnico. (Ioan 17:3) Cado va avela „iech jiuvindimos mai lașio” sar codola cai sas cărde andel puraimata. (Evr. 11:35) Sostar? Anda codoia că codola manușa imperfecți mule pale.

8. Sar va avena chichiva ‘uștiade andal mule anda o prasamos hai disprețo veșnico’?

⁸ Tha na sea codola cai va avena jiuvindime va camena o sicaimos cai va avela dino le Iehovastar. I profeția anda Daniel phenel că chichiva ‘va avena uștiade andal mule anda o prasamos hai anda o disprețo veșnico’. Anda codoia că lengo phiraimos va sicavela că ci camen te așunen le Iehovastar, lenghe anava ci va avena scriime ando lil la viațaco hai ci va primina viața veșnico. Mai but, len va avela-len partea catar o „prasamos veșnico”, sau va avena chosle anda sea o timpo. Cadea că, o verseto anda Daniel 12:2 sicavel so va avela ji la urmă sea codolența cai va avena jiuvindime, bazome pe so va cherena pala o jiuvindimos. * (Rev. 20:12) Chichiva va primina viața veșnico, hai aver nici.

9, 10. So aver vareso va avela pala o baro necazo hai con sile codola cai „va strălucina sa cadea de zurales sar le bare ceruri”?

⁹ Citisar Daniel 12:3. So aver vareso va avela pala ‘o timpo zurales pharo’? Cadea sar o verseto 2, o verseto 3 del duma anda iech buchi cai va avela pala o baro necazo.

¹⁰ Con sile codola cai „va strălucina sa cadea de zurales sar le bare ceruri”? So phendea o Isus ando Matei 13:43 ajutil-ame te jianas: „Ande codo timpo, codola orta va strălucina cadea de zurales sar o cham ando Regato lenghe Dadengo”. Anda contexto hachiarel-pe că cadal cuvintea sicaven că o Isus delas duma anda „le șiave le Regatosche”, lesche phrala machle, cai va slujina pașa leste ando Regato cerisco. (Mat. 13:38) Cadea că, o verseto anda Daniel 12:3 trebul te referil-pe ca codola machle hai ca i buchi cai va cherena-la ando Raimos de Iech Mia Bărș.

11, 12. So buchi va cherena codola 144 000 ando Raimos de Iech Mia Bărș?

¹¹ Sar va anena codola machle bute jenen co ortomos? Von va cherena buchi ande iech than le Isus Cristosoia caște conducin o programo anda sicaimos cai va cherela-pe pe sea i phuv ande le 1 000 bărș. Codola 144 000 ci va avena numai regi, tha vi rașaia. (Rev. 1:6; 5:10; 20:6) Sar rașaia, von va cherena buchi anda „o sastiarimos le națiunengo”, adică va ajutina le manușen te arăsăn, țâra po țâra, ca i perfecțiunea. (Rev. 22:1, 2; Ezec. 47:12) So bari bucuria va anela codolenghe machle cadai buchi!

¹² Mașcar codola „but jene” cai va avena andine co ortomos si codola cai va avena uștiade andal mule, codola cai va așena jiuvinde pala o Armaghedono, hai vi le șiave cai daștil-pe că va cărdiona andi lumea nevi. Cana va nachena le 1 000 bărș, sea le manușa pa i phuv va avena perfecți. Tha cana va avena scriime lenghe anava anda sea o timpo ando lil la viațaco?

13, 14. So trebun te cheren sea le manușa perfecți caște primin viața veșnico?

¹³ Te anas amenghe amintea că te aves perfecto ci însemnol te primis po than viața veșnico. O Adam hai i Eva sas-le perfecți. Tha, caște avel-le viața veșnico, von trebunas te  sicaven că așunenas le Iehovastar, lengo Del. Tha von ci cărde cadaia. (Rom. 5:12)

¹⁴ So daisaras te phenas anda le manușa cai va traina pi phuv pala so va nachena le 1 000 bărș? Ande codo momento, sea le manușa va avena perfecți. Tha va alosarena savore te așen pașa i guvernrea le Iehovaschi? Sau chichiva anda lende va avena sar o Adam hai i Eva, cai arăsle te na aven loialo le Iehovasche? Savo va avela o răspunso cadale pușimatande?

15, 16. a) Cana va avela sea le manușen perfecți i ocazia te sicaven penghi loialitatea caring o Iehova? b) Savo va avela o rezultato pala o palutno testo?

¹⁵ O Satan va avela phandado ande le 1 000 bărș. Ande cado timpo, vo ci va daștila te athavel chanicas. Cu sea cadala, pala so va nachena le 1 000 bărș, o Satan va avela mechlo avri hai va zumavela te țârdel de peschi rig le manușen perfecți. Ande cado testo, sea le manușa perfecto pa i phuv va daștina te sicaven ciaces de caschi rig camen te aven hai dacă sicaven pachiv le anavesche le Iehovasco hai dacă așen pașa leschi guvernarea. (Rev. 20:7-10) So va alosarela te cherel fiesavo anda lende cana o Satan va zumavela-le si zurales importanto anda codoia că, bazome pe lengo phiraimos, o Del va jianela dacă va scriila lenghe anava ando lil la viațaco anda sea o timpo.

¹⁶ Chichiva manușa – iech număro cai ci jiangliol-pe – ci va camena i guvernarea le  Iehovaschi, cadea sar o Adam hai i Eva. So va avela lența? I Revelația 20:15 phenel: „Con ci sas-lo arachlo scriime ando lil la viațaco sas-lo șiudino ando iagalo laco”. Cadala manușa cai vazdine-pe contra le Iehovasche va avena chosle anda sea o timpo, tha le mai but manușa perfecți va nachena părdal o palutno testo. Pala codoia, lenghe anava va avena scriime anda sea o timpo ando lil la viațaco.

17. So phendea o îngero le Danielosche că va avela ande amaro timpo? (Daniel 12:4, 8-10)

¹⁷ So but bariol amaro ilo cana gândisaras-ame so bare evenimentea ajucăren-ame ando viitori! Cu sea cadala, o Daniel primisardea catar iech îngero chichiva informații importanto anda o timpo ande savo traisaras, „o timpo le sfârșitosco”. (Citisar Daniel 12:4, 8-10; 2 Tim. 3:1-5) O îngero phendea lesche: „O ciacio prinjianimos va bariola”. Si ciaces, o poporo le Devlesco avelas te hachiarel but mai mișto le cuvintea profetico anda o lil le Danielosco. O îngero mai phendea lesche că, ande cado timpo, „codola nasul va cherena so si nasul hai niciech anda codola nasul ci va hachiarela”.

18. So va avela na pa but timpo codolența nasul?

¹⁸ Aghies, daștilas te fal-pe că codola nasul  ci sile pedepsime anda lengo phiraimos nasul. (Mal. 3:14, 15) Cu sea cadala, na pa but timpo, o Isus va judechila le manușen cai sile sar le buznea hai va lela de iech rig de pașa lende codolen cai sile sar le bacrea. (Mat. 25:31-33) Le manușa nasul ci va așena jiuvinde ando baro necazo hai nici ci va avena uștiade andal mule andi lumea nevi. Lenghe anava ci va avena scriime ando ‘lil de amintire’ anda savo del-pe duma ando Maleahi 3:16.

19. So trebul te cheras aghies hai sostar? (Maleahi 3:16-18)

¹⁹ Acana si o timpo te sicavas prin amaro phiraimos că ci sam mașcar codola cai si nasul. (Citisar Maleahi 3:16-18.) O Iehova va chidela peste codolen cai dichel-le sar iech cuci națiunea, adică codolen cai sile cuci ande lesche iacha. Vi amen camas ciaces te avas mașcar cadala.

20. So palutni promisiunea sas cărdi le Danielosche hai sostar abia ajucăras te pherel-pe cadaia?

²⁰ Si ciaces, traisaras timpuri zurales interesanto. Tha, ando viitorii pașardo, va avena buchia vi mai bare – codola nasul va avena distrugime hai o Iehova va pherela peschi promisiunea cai cărdea-la le Danielosche: „Va avela te vazdes-tu caște avel tuche dini chi partea co sfârșito le ghiesengo”. (Dan. 12:13) Ajucăres o ghies cana o Daniel hai codola drago tuche ‘va vazdena-pe’? Dacă da, de chi zor te așes loialo le Iehovasche! Cadea, daștis te aves siguro că chio anav va așela scriime ando lil la viațaco.