1. Cadea sar sicavel-pe ando Maleahi 3:16, so lil scriil o Iehova hai so si ande leste?

 DE MII bărșa, o Iehova scriil iech lil specialo. Ande cado lil si anava hai astarel le anaveia codolesche cai sas o iechto martoro loialo, o Abel. * (Luca 11:50, 51) Ando timpo so nachle le bărșa, o Iehova scriisardea mai dur ande cado lil, cadea că, aghies, ande leste si milioanea anava. Andi Biblia, cado lil silo numime „iech lil de amintire”, „lil la viațaco” sau „sulo la viațaco”. Mai dur, va avela te cheras referirea leste sar co „lil la viațaco”. (Citisar Maleahi 3:16; Rev. 3:5; 17:8)

2. Casche anava sile scriime ando lil la viațaco hai so trebul te cheras amen ca vi amaro anav te avel scriime ande cado lil?

² Ande cado lil specialo, si le anava sea codolenghe cai anen închinarea le Iehovasche le ilența pherde pachiv hai dar sfânto hai anda save lesco anav si zurales cuci. Lenghe si dini i ocazia te primin i viața veșnico. Aghies, amare anava sile scriime ande cado lil numai dacă das amari zor te avel amen iech amalimos chidino le Iehovaia, bazome pi jertfa de răscumpărare lesche șiaveschi, o Isus Cristos. (Ioan 3:16, 36) Si ciaces, savore camas ca amare anava te aven scriime ande cado lil, orisavi avelas amari speranța – cerisco sau te traisaras pi phuv.

3, 4. a) Dacă aghies amaro anav silo ando lil la viațaco, si amen i garanția că va avela te traisaras veșnico? Explichin. b) Ca so pușimata va avela te arachas o răspunso ande cado articolo hai ande codo cai avel?

³ Sicavel cadaia că savore savenghe anava sile scriime ande cado lil silen i garanția că va primina i viața veșnico? Arachas  o răspunso ando Exodo 32:33, cai dichas so phendea o Iehova caring o Moise. O Iehova phendea: „Va avela te chosav anda mânro lil codoles cai păcătuisardea contra manghe”. Cadea că, le anava cai arachen-pe aghies ando lil daștin te aven chosle. Si sar cana o Iehova scriil-le, mai anglal, ando creiono. (Rev. 3:5) Cadea că, amen trebul te das amari zor ca amare anava te așen ando lil ji cana va avena scriime anda sea o timpo.

⁴ Tha daștil-pe că pușias-ame: „So phenel i Biblia anda codola cai sile scriime ando lil la viațaco, hai vi anda codola cai ci sile scriime? Cana va primina viața veșnico codola savenghe anava așen ando lil la viațaco? So daștil te phenel-pe anda codola cai mule bi te daștin te prinjianen le Iehovas? Daștin te aven scriime vi lenghe anava ando lil?”. Va avela te arachas o răspunso cadale pușimatande ande cado articolo hai ando articolo cai avel.

CASCHE ANAVA SILE SCRIIME ANDO LIL?

5, 6. a) Cadea sar sicavel-pe ando Filipeni 4:3, con si chichiva anda codola cai sile scriime ando lil la viațaco? b) Cana va avela lengo anav scriime anda sea o timpo ando lil la viațaco?

⁵ Casche anava sile scriime ande cado lil? Caște jianas o răspunso, va avela te das duma anda panji grupuri manușenghe. Mașcar cadala, si jene savengo anava silo scriime ando lil la viațaco hai aver savengo nici.

⁶ O iechto grupo silo cărdo anda codola cai sas-le alosarde te rain pașa o Isus ando cerii. Si lenghe anava aghies scriime ando lil la viațaco? Da. Cadea sar phendea o apostolo Pavel pesche phralenghe andal Filipi, le anava codolenghe machle, cai sas-le acharde te rain pașa o Isus, sile ando lil la viațaco. (Citisar Filipeni 4:3.) Tha ca lenghe anava te așen ande cado lil, von trebun te așen loialo. Pala codoia, cana va primina i sigilarea finalo, angla so te meren sau angla te astarel o baro  necazo, lenghe anava va avena scriime ande cado lil hai ci va mai avena chosle niciechdata. (Rev. 7:3)

7. Cadea sar phenel-pe andi Revelația 7:16, 17, cana va avena scriime anda sea o timpo ando lil la viațaco le anava codolenghe anda i bari mulțimea?

⁷ O duito grupo silo cărdo anda i bari mulțimea de aver bacrea. Si lenghe anava scriime aghies ando lil la viațaco? Da. Va așena code pala so le jene anda i bari mulțimea va nachena jiuvinde părdal o Armaghedono? Da. (Rev. 7:14) O Isus phendea anda codola cai sile sar le bacrea că va jiana caring i „viața veșnico”. (Mat. 25:46) Cu sea cadala, codola cai va așena jiuvinde pala o Armaghedono ci va primina po than viața veșnico. Lenghe anava va așena scriime ando creiono ando lil la viațaco. Ando Raimos de Iech Mia Bărș, o Isus „va păstorila-le hai va îngărela-le ca le paia la viațache”. Codola cai va lena-pe pala i îndrumarea le Cristososchi hai va sicavena că sile loialo caring o Iehova ji co sfârșito, lenghe anava va avena scriime anda sea o timpo ando lil la viațaco. (Citisar Revelația 7:16, 17.)

8. Casche anava ci sile scriime ando lil la viațaco hai so va avela lența?

⁸ Anda o trinto grupo cheren partea le buznea, cai va avena distrugime co Armaghedono. Lenghe anava ci sile scriime ando lil la viațaco. O Isus phendea că von „va jiana co merimos veșnico”. (Mat. 25:46) Tela inspirația le Devlestar, o Pavel phendea că „va avela-le i pedeapsa la crisachi anda i distrugerea veșnico”. (2 Tes. 1:9; 2 Pet. 2:9) Sa codoi buchi daștil te phenel-pe anda codola cai, ando timpo, păcătuisarde contra o spirito sfânto. Chiar cana von jianenas mișto că so cheren si nasul, von alosarde te aven contra le Iehovasche. Vi cadala va avena chosle anda sea o timpo hai ci va avela-len viața veșnico. Cadea că si claro că cadala ci va avena jiuvindime. (Mat. 12:32; Mar. 3:28, 29; Evr. 6:4-6) Mai dur, va avela te das duma anda le dui grupuri manușenghe cai va avena jiuvindime pi phuv.

CODOLA CAI VA AVENA JIUVINDIME

9. Cadea sar sicavel-pe andel Fapte 24:15, save si le dui grupuri manușenghe cai va avena jiuvindime pi phuv hai savi si i diferența mașcar lende?

⁹ I Biblia del duma anda dui grupuri manușenghe cai va avena jiuvindime hai va daștina te train veșnico pi phuv: „codola orta” hai „codola neorta”. (Citisar Fapte 24:15.) „Codola orta” sile codola cai slujisarde loialo le Iehovasche angla so te meren. Tha, „codola neorta” ci slujisarde le Iehovasche. Hai le mai bute jenen anda lende sas len iech phiraimos neorta. Anda codoia că le jene anda le dui grupuri sile jiuvindime, daisaras te phenas că lenghe anava sile scriime ando lil la viațaco? Caște arachas o răspunso cadale pușimaste, trebul te dichas fiesavo grupo iech pala aver.

10. Sostar va avena jiuvindime „codola orta” hai so privilegio va avela chichivan anda lende? (Dich vi o articolo „Pușimata catar amare cititori” anda cado număro, cai del duma anda o jiuvindimos pi phuv.)

¹⁰ „Codola orta” sile o ștarto grupo. Angla so te meren, lenghe anava sas-le scriime ando lil la viațaco. Tha sas-le chosle lenghe anava pala so cadala mule? Nici, anda codoia că von sile jiuvinde andi goghi le Iehovaschi. O Iehova „ci si o Del codolengo mule, tha codolengo jiuvinde, că anda leste sea sile jiuvinde”. (Luca 20:38) Cadaia sicavel că, atunci cana codola orta va avena uștiade viațate pi phuv, lenghe anava va avena arachle scriime ando lil la viațaco, tha, mai anglal, va avena scriime ando creiono, caște phenas cadea. (Luca 14:14) Si ciaces, chichiva anda codola cai va avena jiuvindime va avela-len o privilegio te slujin sar „prinți pe sea-i phuv”. (Ps. 45:16)

11. So va trebula te sichion „codola neorta” ca lenghe anava te daștin te aven scriime anda o lil la viațaco?

 ¹¹ Ando palutno than, te dichas o panji-to grupo, „codola neorta”. Von ci traisarde penghi viața pala le bare norme le Devlesche angla so te meren, anda codoia că daștil-pe că ci prinjiande-les. Cadea că, lenghe anava ci sile scriime ando lil la viațaco. Tha o Del va uștiavela-le andal mule hai va dela-le i ocazia ca, ji la urmă, te aven vi lenghe anava scriime ande cado lil. Cadale manușen „neorta” va trebula-le but ajutorii. Angla so te meren, chichiva anda lende cărde buchia zurales nasul. Anda codoia, va trebuna sicade sar te train pala le bare norme orta le Iehovasche. Caște daștil te cherel-pe cadaia, o Regato le Devlesco va cherela o mai baro programo anda siacimos cai sas cărdo vroiechdata pi phuv.

12. a) Con va sicavela codolen neorta? b) So va avela codolența cai ci camen te cheren so sichile?

¹² Con va sicavela codolen neorta? I bari mulțimea hai codola orta, cai va avena jiuvindime. Ca o anav codolengo neorta te avel scriime ando lil la viațaco, von trebun te pașion le Iehovastar, te arăsăn te avel-len iech amalimos chidino leia hai te dedichin penghi viața lesche. O Isus Cristos hai codola machle va avena zurales atento te dichen anda o cerii sar codola neorta va bariarena pengo pachiamos hai so va cherena soia sichile. (Rev. 20:4) Sea codola cai ci camen o ajutorii cai si lenghe dino ci va așena jiuvinde, chiar cana daștilas te avel-len 100 bărșa. (Is. 65:20) Anda codoia că o Iehova hai o Isus daștin te citin o ilo, ci va avela mechlo chanicasche te cherel vroiech nasul andi lumea nevi. (Is. 11:9; 60:18; 65:25; Ioan 2:25)

„IECH JIUVINDIMOS LA VIAȚACO” HAI „IECH JIUVINDIMOS LA CRISACO”

13, 14. a) Sar hachiardeam mai anglal le cuvintea le Isusosche anda Ioan 5:29? b) Ca so trebul te avas atento cana dichas cadal cuvintea?

¹³ Vi o Isus dea duma anda codola cai va avena uștiade andal mule hai andine pale viațate pi phuv. Sar exemplo, vo phendea: „Avel  o ceaso cana sea codola andal mormintea va așunena lesco glaso hai va înclena avri: codola cai cărde buchia lașe, anda iech jiuvindimos la viațaco, hai codola cai cărde buchia nasul, anda iech jiuvindimos la crisaco”. (Ioan 5:28, 29) So camlea o Isus te phenel?

¹⁴ Mai anglal, hachiardeam că le cuvintea le Isusosche referin-pe ca le buchia cai va cherena-le codola jiuvindime pala lengo jiuvindimos: chichiva anda lende avenas te cheren buchia lașe, hai aver buchia nasul. Tha o Isus ci phendea că codola cai va avena avri andal mormintea va cherena buchia lașe sau va cherena buchia nasul. Vo folosiardea iech timpo cai sicavel că codola buchia nachle deja hai phendea că cadala „cărde buchia lașe” sau „cărde buchia nasul”. De catar hachiaras că o Isus delas duma anda le buchia cai cărde-le angla so te meren. Si hachiarimasco, na-i cadea? Jianas că andi lumea nevi chanicasche ci va avela mechlo te cherel buchia nasul. Atunci, sar trebulas te hachiaras le cuvintea le Isusosche anda „iech jiuvindimos la viațaco” hai „iech jiuvindimos la crisaco”?

15. Cas va avela „iech jiuvindimos la viațaco” hai sostar?

¹⁵ „Codola orta”, cai cărde buchia lașe angla so te meren, va primina „iech jiuvindimos la viațaco” anda codoia că lenghe anava sile deja scriime ando lil la viațaco. Cadaia sicavel că o jiuvindimos codolengo „cai cărde buchia lașe”, anda savo del-pe duma ando Ioan 5:29, si sa codo jiuvindimos „codolenghe orta”, anda savo del-pe duma ando Fapte 24:15. Cado hachiarimos silo ande phanglimos soia phenel-pe ando Romani 6:7, cai si scriime: „Con mulea sas-lo iertime catar lesco păcato”. Cadea că, cana iech manuș orta merel, o Iehova chosel lesche păcatea. Tha vo ci bâstrăl niciechdata le buchia lașe cai cărdea-le. (Evr. 6:10) Si ciaces, cadal manușa orta jiuvindime va trebula te așen loialo ca lenghe anava te așen ando lil la viațaco.

16. So si „o jiuvindimos la crisaco”?

¹⁶ So daisaras te phenas anda codola cai cărde buchia nasul angla so te meren? Chiar cana lenghe păcatea sas-le chosle cana mule, von ci slujisarde loialo le Iehovasche, cadea că lenghe anava ci sile scriime ando lil la viațaco. Atunci, daisaras te phenas că o jiuvindimos ‘codolengo cai cărde buchia nasul’ si sar o jiuvindimos „codolengo neorta”, anda savo del-pe duma ando Fapte 24:15. Cado va avela o „jiuvindimos la crisaco”. * Codola neorta va avena judechime, adică o Isus va dichela atento lengo phiraimos. (Luca 22:30) Si ciaces, trebul te nachel mai but timpo caște dichiol-pe dacă meritin te aven scriime ando lil la viațaco. Lenghe anava va avena ando lil la viațaco numai dacă von va mechena pengo phiraimos nasul de mai anglal hai va dedichina-pe le Iehovasche.

17, 18. So trebun te cheren sea codola cai va avena jiuvindime pi phuv hai ca so buchia referil-pe o verseto anda Revelația 20:12, 13?

¹⁷ Pala o jiuvindimos, vi codola orta, hai vi codola neorta va trebuna te încăren le legi anda le neve suluri cai va avena pâtărde ando Raimos de Iech Mia Bărș. O apostolo Ioan phenel so dichlea ande iech viziunea: „Dichlem le mulen, bare hai țâne, cai beșenas ande pânrende angla o trono hai sas pâtărde chichiva suluri. Tha sas pâtărdo încă iech sulo: o sulo la viațaco. Le mule sas-le judechime pala so sas scriime andel suluri, pala le buchia cai cărde-le”. (Rev. 20:12, 13)

 ¹⁸ Va avena judechime codola jiuvindime pala le buchia cai cărde-le angla so te meren? Nici. Cadea sar hachiardeam, lenghe păcatea sas-le chosle cana mule. Cadea că, le buchia anda save va avena judechime referin-pe ca le buchia cai va cherena-le pala o sicaimos cai va avela lenghe dino andi lumea nevi. Chiar vi le slujitori loialo le Iehovasche, sar avelas o Noe, o Samuel, o David hai o Daniel, va trebuna te sichion anda o Isus Cristos hai te sicaven pachiamos andi jertfa de răscumpărare. Dacă cadala manușa loialo trebun te sichion cadea de but, cadicheia mai but va trebuna te sichion codola neorta!

19. So va avela codolența cai ci camen i șucar ocazia te avel-len iech viața veșnico?

¹⁹ So va avela codolența cai ci va camena cadai șucar ocazia cai si lenghe dini? Andi Revelația 20:15 phenel-pe: „Con ci sas-lo arachlo ando lil la viațaco sas-lo șiudino ando iagalo laco”. Cadala jene va avena chosle cu sea. Cadea că hachiaras chichi de importanto si te das sea amari zor ca amaro anav te avel scriime ando lil la viațaco hai te așel code!

20. So bari buchi va cherela-pe ando Raimos de Iech Mia Bărș? (Dich i imaginea pa i coperta.)

²⁰ O Raimos de Iech Mia Bărș va avela iech timpo zurales șucar! Atunci va avela o mai baro programo anda siacimos cai sas cărdo vroiechdata pi phuv. Tha va avela vi iech timpo ande savo o phiraimos codolengo orta hai codolengo neorta va avela dichlo zurales atento. (Is. 26:9; Fap. 17:31) Sar va avela cărdo cado programo anda sicaimos? O articolo cai avel va ajutila-ame te hachiaras hai te dichas cuci cadai măsura zurales șucar.