1. So simțosardea o Petru pala so o Isus ajutisardea-les prin iech miracolo te astarel mașe?

 O PETRU beșlea sea i riat te astarel mașe, tha ci astardea chanci. Cu sea cadala bi te ajucărel-pe, o Isus phendea lesche: „Jia cai si o pai mai baro hai șiuden le plase caște astaren mașe”. (Luca 5:4) Chiar cana o Petru ci pachialas că va astarela vareso, cărdea so phendea lesche o Isus. Le plase pherdile-pe cadea de but mașența, că astarde te pharaven-pe. Cana hachiarde, că dichle angla penghe iacha iech miracolo, o Petru hai codola cai cherenas buchi leia „așile zurales uimime”. O Petru phendea: „Duriar-tu mandar, Raia, că som iech manuș păcătoso”. (Luca 5:6-9) Pala so fal-pe, le Petrosche sas lesche lajiav vi te beșel pașa o Isus.

2. Sar sam zuriarde cana prinjianas mai but buchia anda o Petru?

² Le Petros sas-les ciacimos te phenel că sas-lo „păcătoso”. I Biblia sicavel că, poiechdata, vo cărdea sau phendea buchia cai pala codoia cărde-les te simțosarel-pe nasul. San vi tu cadea sar sas o Petru? Mares-tu vi tu contra iech buchi nasul sau des chi zor de but timpo te naches părdal iech covlimos? Dacă da, o exemplo le Petrosco daștil te zuriarel-tu but. Sar? Gândisar-tu, le greșeli cai cărdea-le o Petru daisardeas te na aven șiute andi Biblia. Cu sea cadala, o Iehova camlea ca cadala te aven scriime andel Scripturi, ca amen te sichioas anda lende. (2 Tim. 3:16, 17) Cana prinjianas mai but buchia anda cado murș, cas sas-les covlimata hai sentimentea sar amare, hachiaras că o Iehova ci ajucărel amendar te avas perfecți. Vo camel te jias angle bi te mechas-ame, chiar cana si amen covlimata.

3. Sostar ci trebul te mechas-ame?

³ Sostar si importanto te na mechas-ame? Ando timpo sichioas te cheras iech buchi sea mai mișto cana cheras-la mai  butivar. Caște hachiaras mai mișto te dichas iech ilustrarea. Iech ghilabaitorii daștilas te del peschi zor mai but bărșa te sichiol te ghilabal șucar co acordeono. Ande sa cado timpo, vo greșil but note cana ghilabal. Tha, vo ci mechel-pe hai cherel sea so daștil caște sichiol te ghilabal sea mai șucar. Vi cana arăsăl iech lașio ghilabaitorii, vo mai cherel poiechdata chichiva greșeli. Cu sea cadala, vo jial mai dur hai del peschi zor te lașiarel o modo ande savo ghilabal. Sa cadea, vi amen pala so nachleam părdal iech covlimos, daisaras te peras pale ande leste. Tha, ci așias po than hai das amari zor mai dur te avas manușa sea mai lașe. Savore anda amende phenas sau cheras buchia, anda save fal-ame pharo mai târzio. Cu sea cadala, dacă ci mechas-ame, o Iehova va ajutil-ame te cheras paruimata. (1 Pet. 5:10) Andel paragrafea cai aven, va avela te dichas o exemplo le Petrosco cai ci mechlea-pe. I mila cai sicadea-la lesche o Isus va zuriarel-ame te slujisaras mai dur le Iehovasche.

4. Sar dichelas-pe o Petru, tha so phendea lesche o Isus? (Luca 5:5-10)

⁴ I Biblia ci phenel sostar o Petru dichelas-pe sar „iech manuș păcătoso” hai nici so buchia nasul cărdea vo. (Citisar Luca 5:5-10.) Tha, daștil-pe că vo cărdea chichiva greșeli bare. O Isus jianglea so sas ando ilo le Petrosco hai hachiardea că sas lesche dar. Tha o Isus jianglea vi că o Petru daștilas te așel loialo. Cadea că, phendea lesche pherdo lașimos: „Na mai dara!”. O pachiamos cai sicadea-les o Isus caring o Petru parudea sea leschi viața. Pala iech timpo, o Petru hai lesco phral o Andrei mechle penghi afacerea, ande savi bichinenas mașe, hai găle pala o Mesia. Anda codoia că line cado alosarimos, o Iehova dea-le bare miștimata. (Mar. 1:16-18)

5. So miștimata primisardea o Petru anda codoia că nachlea părdal pesche daraimata hai gălea pala o Isus?

⁵ O Petru daisardea te dichel but șucar buchia anda codoia că gălea pala o Cristos. Vo sas-lo pașa o Isus cana sastiardea le nasfalen, cana încaladea avri le benghen hai chiar cana ușteadea le mulen. b (Mat. 8:14-17; Mar. 5:37, 41, 42) Sa cadea, vo dichlea ande iech viziunea, sar va avela o Isus sar Rege ando Regato le Devlesco. Cadai buchi așilea andi goghi le Petroschi sea leschi viața. (Mar. 9:1-8; 2 Pet. 1:16-18) Si ciaces, o Petru ci ajucărdea-pe te dichel cadal buchia niciechdata. Daisaras te pachias  că vo sas-lo zurales bucurime că ci mechlea ca le buchia nasul cai pachialas-le anda peste te cheren-les te hasarel cadal miștimata!

6. Daisardea te nachel sigo o Petru părdal pesche covlimata? Explichin.

⁶ Chiar cana dichlea hai așundea but buchia cai cărdea-le o Isus, o Petru mardea-pe vi mai dur contra pesche covlimata. Te dichas chichiva exemplea. Cana o Isus phendea că va avela mardo hai mudardo, caște pheren-pe le profeții andai Biblia, o Petru astardea te ortosarel-les. (Mar. 8:31-33) Mai butivar, o Petru hai le coaver apostoli hanas-pe anda con sas o mai baro mașcar lende. (Mar. 9:33, 34) Hai andi riat angla te merel o Isus, o apostolo hutea hai șindea o can ieche murșesco. (Ioan 18:10) Sa ande codoi riat, vo mechlea-pe astardo daratar hai phendea trin-var că ci prinjianel pesche amales, le Isusos. (Mar. 14:66-72) Le ileia phagărdo, o Petru șiordea but cărche asfa. (Mat. 26:75)

7. Pala so o Isus sas-lo uștiado andal mule so ocazia dea le Petros?

⁷ O Isus ci șiutea de iech rig pesche apostolos, cai sas-lo perado. Pala so o Isus sas-lo uștiado andal mule, mechlea le Petros te sicavel peschi iubirea caring leste. O Isus achardea-les te slujil umilo sar păstorii anda lesche bacrea. (Ioan 21:15-17) Bi te încărel-pe parpale o Petru sas-lo gata te cherel so phendea lesche o Isus. Ando ghies cana sas i Penticosta, vo sas-lo ando Ierusalimo, mașcar le dintune creștini machle spiritoia sfânto.

8. So bari greșeala cărdea o Petru andi Antiohia?

⁸ Vi pala so sas-lo machlo spiritoia sfânto, o Petru trebuisardea te marel-pe mai dur contra pesche covlimata. Ando bărș 36 a.e., o Del bișaldea le Petros ca iech murș neevreo, po anav Corneliu. Cado murș sas-lo machlo spiritoia sfânto hai cadaia sicadea că „o Del nai-lo părtinitorii” hai că le manușa anda le națiuni daștinas te cheren partea anda i congregația creștino. (Fap. 10:34, 44, 45) Pala codoia, o Petru astardea te hal codolența cai ci sas-le evrei, buchi cai mai anglal ci avelas te cherel-la niciechdata. (Gal. 2:12) Cu sea cadala, chichiva creștini evrei pachianas că le evrei hai le manușa andal națiuni ci trebunas te han ande iech than. Cana chichiva evrei cai pachianas cadaia, avile andi Antiohia, o Petru ci mai halea pesche phralența andal națiuni, daștil-pe că daratar te na holiarel le creștinen evrei. O apostolo Pavel dichlea so cărdea o Petru hai ortosardea-les angla le coaver. (Gal. 2:13, 14) Chiar cana cărdea cadai greșeala, o Petru ci mechlea-pe hai slujisardea mai dur le Iehovasche. So ajutisardea-les?

9. Sar sicaven le versetea anda Ioan 6:68, 69 i loialitatea le Petroschi?

⁹ O Petru sas-lo iech manuș loialo. Vo ci mechlea ca niciech buchi te așiavel-les te jial pala o Isus. Vo sicadea peschi loialitatea cana o Isus phendea vareso cai le discipoli ci hachiarde. (Citisar Ioan 6:68, 69.) Bi te ajucăren sau te roden te prinjianen mai but, but mașcar lende mechle le Isusos. Tha, o Petru ci cărdea cadaia. Vo jianelas că numai le Isusos siles „le dumes cai îngăren ca i viața veșnico”.

10. Sar sicadea o Isus că pachialas-pe ando Petru? (Dich vi i imaginea.)

¹⁰ Andi riat angla te merel, o Isus jianglea că o Petru hai le coaver apostoli avenas te mechen-les. Cu sea cadala, o Isus pachialas-pe ando Petru hai phendea lesche că va avela parpale hai că va slujila vi mai dur pherdo pachiamos. (Luca 22:31, 32) O Isus hachiardea că „o spirito silo iagalo, tha o mas silo covlo”. (Mar. 14:38) Cadea că, chiar vi pala so o Petru phendea  că ci prinjianel-les, o Isus ci mechlea pesche apostolos. Pala so sas-lo uștiado andal mule, o Isus sicadea-pe le Petrosche cana sas-lo corcoro. (Mar. 16:7; Luca 24:34; 1 Cor. 15:5) Gândisar-tu chichi de but zuriardea cadaia le Petros, cai mai anglal sas cadea de duchado anda peschi greșeala!

11. Sar zuriardea o Isus o pachiamos le Petrosco ando fapto că o Iehova va lela sama pe leste?

¹¹ O Isus phendea le Petrosche că o Iehova va lela sama te avel-les sea so trebul lesche. Pala so sas-lo uștiado andal mule, vo ajutisardea prin iech miracolo le Petros hai vi le coavere apostolen te astaren pale zurales but mașe. (Ioan 21:4-6) Si ciaces, cadaia zuriardea vi mai but o pachiamos le Petrosco că o Iehova daștil te del-les sea so trebul lesche caște trail. Daștil-pe că o apostolo andea pesche andi goghi, le dumes le Isusosche cana phendea că o Iehova va lela sama pe codola cai „roden mai anglal o Regato”. (Mat. 6:33) Cadaia ajutisardea le Petros te mechel peschi buchi ande savi astarelas mașe hai te șiol po iechto than ande peschi viața i predicarea. Ando bărș 33 a.e., ca i Penticosta, vo dea duma pherdo tromai hai cadea mii manușa daisarde te așunen i vestea lași. (Fap. 2:14, 37-41) Pala codoia, vo ajutisardea codolen cai sas-le samariteni hai le manușen anda națiuni te cărdion creștini. (Fap. 8:14-17; 10:44-48) Si ciaces, o Iehova, folosisardea-pe catar o Petru caște ajutil manușen de orisavo felo te aven andi congregația creștino.

12. Sar daștil te ajutil-ame o exemplo le Petrosco te jianas so te anas amenghe andi goghi cana maras-ame contra iech covlimos?

¹² Daștil-pe că ci si amenghe sea o timpo ușoro, vi mai but cana maras-ame de but bărșa contra sa codo covlimos. Poiechdata amare covlimata, daștin te aven vi mai phare sar codola cai sas le Petros. Cu sea cadala, o Iehova daștil te del-ame o zuralimos te jias mai dur hai te na mechas-ame. (Ps. 94:17-19) Sar exemplo, iech phral sas-lo homosexualo angla te prinjianel o ciacimos. Pala so astardea te sichiol andai Biblia, vo parudea cu sea peschi viața. Tha, poiechdata, vo marel-pe contra pesche camnimata nasul. Vo phenel so ajutisardea-les te na mechel-pe: „O Iehova del-ame zuralimos. Hachiardem că daștiv te jiav mai dur po drom le ciacimasco le ajutoroia cai del-les manghe o Iehova prin pesco spirito sfânto. Chiar cana si man covlimata, Vo del-man but buchia te cherav ande lesco servicio, hai zuriarel-man vi mai dur”.

13. Cadea sar phenel-pe andel Fapte 4:13, 29, 31, sar daisaras te las-ame pala o exemplo le Petrosco? (Dich vi i imaginea.)

 ¹³ Cadea sar dichleam, o Petru cărdea bare greșeli anda codoia că daralas le manușendar. Tha, vo manglea-pe le Iehovasche hai ajutisardea-les te avel tromano. (Citisar Fapte 4:13, 29, 31.) Vi amen daisaras te nachas părdal amare daraimata. Te dichas prin so nachlea o Horst, iech phral tărno cai traisardea andi Germania ando Duito Războio Mondialo. Ande codo timpo, le manușa sas-le șiute te phenen iech saluto specialo: „Heil Hitler!”, cai însemnolas „O Hitler va hastravela-ame!”. Chiar cana o Horst jianelas că cado saluto si nasul, vo phenelas-les poiechdata anda codoia că sas lesche dar catar pesche profesori hai colegi catar i școala. Tha, lesco dad hai dei ando than te holiaren-pe pe leste, mangle-pe le Iehovasche ande iech tha leia caște del-les tromai. Ji la urmă, le ajutoroia le Iehovasco hai lesche dadesco hai deiaco, o Horst arachlea o zuralimos caște așel loialo. Pala iech timpo, vo phendea: „O Iehova ci mechlea-ma niciechdata”. c

14. Sar daștin le păstori pherde iubirea te zuriaren codolen cai sile perade hai camen te mechen-pe?

¹⁴ O Iehova hai o Isus ci va mechena nici amen. Pala so phendea că ci prinjianel le Isusos, o Petru trebulas te cherel iech baro alosarimos: avelas te mechel-pe sau avelas te avel vi mai dur o discipolo le Isusosco? O Isus manglea-pe anda o Petru, ca lesco pachiamos te na covliol. Vo phendea le Petrosche anda cado manglimos, hai prin le dumes „te zuriares che phralen”, o Isus camlea te phenel că vo pachial-pe ande leste hai ando fapto că va cherela paruimata. (Luca 22:31, 32) So zuriardo trebuisardea  te avel o Petru cana anelas pesche andi goghi le dumes le Isusosche! Vi amen cadea sar o Petru, cana trebul te cheras iech baro alosarimos, o Iehova va ajutil-ame te așias loialo prin le păstori pherde iubirea andai congregația. (Ef. 4:8, 11) O Paul, cai slujil de but bărșa sar phuro de congregație, del peschi zor te avel sar iech lașio păstoro. Cana del duma le phralența hai le pheianța cai sile perade hai camen te mechen-pe, vo zuriarel-le te beșen hai te gândisaren-pe sar țârdea-len o Iehova co ciacimos. Pala codoia, anel lenghe andi goghi că o Iehova sicavel caring lende iech iubirea loialo hai că ci va mechela-len. O phral Paul phenel: „Daisardem te dichav sar o Iehova dea zuralimos bute jenen cai sas-le perade hai cadea daisarde te jian mai dur”.

15. Sar sicavel o exemplo le Petrosco hai le phralesco Horst că le dumes anda Matei 6:33 sile ciace?

¹⁵ Cadea sar lea sama ca le Petros hai le coaveren apostolen te avel-len sea so trebul lenghe, sa cadea o Iehova va dela vi amen sea so si amen nevoia dacă va avela te șioas i predicarea po iechto than ande amari viața. (Mat. 6:33) Pala so nachlea O Duito Războio Mondialo, o Horst, anda savo deam duma mai anglal, camlea te astarel o pionierato. Tha, sas-lo zurales cioro hai ci jianelas dacă va daștila te cherel le love cai trebunas lesche caște trail dacă astarelas o pionierato. So cărdea vo? Cana trebulas te avel o phral cai vizitil le congregații, vo alosardea te jial sea o curco andi predicarea caște dichel dacă o Iehova va lela sama ciaces pe leste. Ci avilea lesche te pachial, cana co sfârșito le curchesco, o phral cai vizitil le congregații dea-les iech plico lovența, tha ci phendea lesche castar sile. Cadal love arăsănas lesche chichiva șiona hai daștilas te cherel pionierato. Anda o Horst, cado sas o vast le Iehovasco cai sicadea lesche că avelas te lel sama lestar. Vo sea peschi viața șiutea o Regato po iechto than. (Mal. 3:10)

16. Sostar si ande amaro miștimos te sichioas anda o Petru hai anda so scriisardea vo?

¹⁶ O ilo le Petrosco sas-lo zurales voime anda codoia că o Isus ci duriarde-pe lestar, cadea sar manghlea-les vo iechdata. O Isus sicadea-les vi mai dur hai ajutisardea-les te avel iech apostolo loialo tha vi iech lașio exemplo anda le creștini. Amen daisaras te țârdas cuci sicaimata anda o modo sar sas-lo sicado o Petru. O Iehova ajutisardea-les te scriil chichiva anda cadal sicaimata hai but aver ande le dui lila, cai vo bișaldea-le caring le congregații anda o iechto secolo. Ando articolo cai avel, va avela te dichas chichiva anda cadal sicaimata hai sar daisaras te las-ame pala lende.