1. So pușimata daștilas te șiol amenghe iech colego catar i buchi sau catar i școala?

 SO SI ande chio ilo cana iech colego catar i buchi sau catar i școala șiol tuche pușimata anda chio pachiamos? Dacă si tut emoții te jianes că ci san o corcoro. Tha, cadal pușimata daștin te ajutin-ame te hachiaras so gândil sau so pachial iech manuș hai cadea te daisaras te das duma leia anda i vestea lași. Daștil-pe că poiechdata, le manușa șion amenghe pușimata anda codoia că camen te han-pe amența. Amen ajucăras-ame te avel cadea. Ji la urmă, but jene așunde hohaimata anda amende hai anda so pachias amen. (Fap. 28:22) Mai but, traisaras „andel palutne ghiesa”, iech timpo cana but manușa ‘ci hachiaren-pe ande chanceste’, hai chiar sile „ratavale”. (2 Tim. 3:1, 3)

2. Sostar camas te sicavas blândețea?

² So daștil te ajutil-tu te na holiares-tu hai te așes liniștime cana varecon rodel te hal-pe tusa anda le buchia cai pachias-le andai Biblia? I blândețea. Iech manuș cai silo blândo ci holiarel-pe sigo, siles o zuralimos te încărel-pe parpale cana silo holiardo hai cana ci jianel so te phenel. (Prov. 16:32) Tha, daștil-pe, că gândis-tu: „Si ușoro te phenes cadaia, tha si mai pharo te cheres-la”. Sar daștis te sicaves mai but blândețea? Sar daștis te des duma pherdo blândețea cana varecon camel te zumavel chio pachiamos? Hai dacă situt șiave, sar daștis te sicaves-len te ferisaren pengo pachiamos pherde blândețea?

3. Sostar si i blândețea iech zuralimos, na iech covlimos? (2 Timotei 2:24, 25)

³ I blândețea si iech zuralimos, na iech covlimos. Cana nachas prin situații cai holiaren-ame, trebul amenghe iech zuralimos  cai avel de andral caște daisaras te așias liniștime. I blândețea cherel partea anda „o rodo le spiritosco”. (Gal. 5:22, 23) I duma grecisco cai însemnol „blândețea” sas folosime poiechdata caște sicavel sar iech grast sălbatico sas-lo sicado te așel liniștime. Te gândisaras-ame sar paruvel pesco phiraimos iech grast sălbatico. Chiar cana o grast silo acana blândo, vo așel vi zuralo. Vi amen, le manușa, daisaras te sicavas mai but blândețea, buchi cai sicaven-la codola zurale. Sar? Ci daisaras te cheras cadaia corcore. Si importanto te mangas le Iehovas te del-ame spirito sfânto caște daisaras te sicavas mai but blândețea. But mașcar amare phrala hai pheia sichile te cheren cadaia. Von dine duma pherde blândețea cana le manușa rodine te așen lenghe contra. Cadea, von ajutisarde le coaveren te dichen lașe iachența i organizația le Iehovaschi. (Citisar 2 Timotei 2:24, 25.) Sar daștis te cheres anda i blândețea iech baro zuralimos anda tute?

4. So daisaras te sichioas catar o Isaac anda i blândețea?

⁴ Andi Biblia, arachas but relatări cai sicaven so importanto si i blândețea. Sar sicadea cadaia o Isaac? Cana gălea te beșel ando Gherar, cai sas o teritorio le filistenengo, pherde invidia cadala pachiarde le hainga save cărde-le lesche dadesche slujitori. Ando than te marel-pe anda so sas lesco, vo gălea ande aver than hai cărdea aver hainga. (Gen. 26:19-25) Tha, le filisteni astarde te phenen pale că o pai anda le hainga sas lengo. Cu sea cadala, o Isaac rodea i pacea. (Gen. 26:19-25) So ajutisardea-les te sicavel vi mai dur blândețea, chiar cana le filisteni rodenas te holiaren-les? O Isaac andea pesche andi goghi, o lașio exemplo lesche dadesco hai deiaco: O Avraam, iech manuș le Iehovasco cai rodea sea o timpo i pacea, hai i Sara, iech jiuvli cas sas-la „iech spirito blândo hai liniștime”. (1 Pet. 3:4-6; Gen. 21:22-34)

5. So exemplo sicavel că iech dad hai iech dei creștino daștin te sicaven penghe șiaven chichi de cuci si i blândețea?

⁵ Vi aghies iech dad hai iech dei creștino daștin te sicaven penghe șiaven chichi de cuci si i blândețea. Te dichas o exemplo ieche tărnesco po anav Maxence, saves siles 17 bărșa. Andi predicarea hai ca i școala, vo sas-lo mașcar manușa cai astarenas-pe sigo holiatar. Pherde răbdarea lesco dad hai leschi dei sicade-les te avel blândo. Von phenen: „O Maxence hachiardea că si ușoro te astares-tu holiatar sau te phiraves-tu dilivanes cana le coaver camen te holiaren-tu, tha iech manuș ciaces zuralo jianel te încărel-pe parpale”. Ji la urmă, vo cărdea anda i blândețea lesco zuralimos.

6. Sar ajutil-ame o manglimos te sicavas mai but blândețea?

⁶ So daisaras te cheras caște na astaras-ame holiatar cana varecon phenel dumes jiungale anda o Del sau asal catar i Biblia? Te mangas le Iehovas te del-ame spirito sfânto hai goghiaverimos te daisaras te das duma blândo. Tha, so daisaras te cheras dacă mai târzio das amari sama că ci phiradeam-ame cadea sar trebulas? Daisaras te mangas pale o ajutorii le Iehovasco hai te gândisaras-ame so daisaras te cheras mai mișto i data cai avel. Atunci, o Iehova va del-ame pesco spirito sfânto caște încăras-ame parpale hai te sicavas blândețea.

7. Cana încăras ande amari goghi anumime versetea sar daștil te ajutil-ame cadaia te încăras parpale amare dumes hai phiraimos? (Proverbe 15:1, 18)

⁷ Andi Biblia, arachas but versetea cai daștin te ajutin-ame te încăras parpale amare dumes cana nachas prin situații phare. Hai o spirito le Devlesco daștil te anel-le amenghe andi goghi. (Ioan 14:26) Sar  exemplo, ando lil Proverbe, arachas principii cai ajutin-ame te avas blândo. (Citisar Proverbe 15:1, 18.) Cado lil biblico sicavel vi le miștimata cai si amen dacă așias liniștime cana le coaver roden te holiaren-ame. (Prov. 10:19; 17:27; 21:23; 25:15)

8. Sostar trebulas te gândisaras-ame sostar daștilas iech jeno te prasal amaro pachiamos?

⁸ Iech aver buchi cai daștil te ajutil-ame si o goghiaverimos. (Prov. 19:11) Iech manuș goghiaver încărel-pe parpale cana le coaver prasan lesco pachiamos. Lenghe dumes sau pușimata daștin te aven cadea sar iech baro pahos ando pai. Tu diches numai iech țâno cotor anda leste, tha ci jianes chichi de baro silo tela o pai. Sa cadea, ci jianas so daștil te avel garado pala iech pușimos. Anda codoia, angla te des iech răspunso, gândisar-tu so cărdea codole manușes te șiol tuche codo pușimos. (Prov. 16:23)

9. Sar sicadea o Ghedeon goghiaverimos hai blândețea cana le murșa anda Efraim holiarde-pe?

⁹ Te dichas so cărdea o Ghedeon cana le murșa anda Efraim astarde-pe holiatar. Von pușle-les sostar ci achardea-len te maren-pe de mai anglal contra le dușmani le Israelosche. So sas garado tela lenghi holi?  Pachiaie von că sas-le dine de iech rig? Orisar așile le buchia, o Ghedeon sicadea goghiaverimos, dea peschi zor te hachiarel so sas ande lengo ilo hai dea-len iech răspunso blândo. Cadea, le murșa „ci mai sas-le holiarde”. (Jud. 8:1-3)

10. So va ajutil-ame te jianas sar te das duma codolența cai șion amenghe pușimata anda amaro pachiamos? (1 Petru 3:15)

¹⁰ Daștil-pe că iech colego catar i buchi sau catar i școala pușel-ame sostar traisaras amari viața pala le norme moralo cai arachen-pe andi Biblia. Va avela te das amari zor caște ferisaras amaro pachiamos, tha ande sa codo timpo camas te sicavas le manușesche pachiv. (Citisar 1 Petru 3:15.) Cadea că, si mișto te na dichas cado pușimos sar iech ataco sau prasaimos, tha sar iech modo te jianas so interesil codoles casa das duma. Orisavo avelas o motivo sostar varecon șiol amenghe iech pușimos, si mișto te das duma sea o timpo pherde lașimos hai blândețea. Amaro șucar răspunso daștil te cherel-les te paruvel o modo sar dichel le buchia. Amen camas te das duma lașimaia sea o timpo, vi cana o pușimos ci sas amenghe șiuto șucar sau cana codo jeno camel te asal amendar. (Rom. 12:17)

11, 12. a) So trebul te cheras angla te das răspunso ca iech pușimos? (Dich vi i imaginea.) b) Den iech exemplo cai sicavel sar daștil iech pușimos te pâtrel o drom caște des duma andai Biblia.

¹¹ Sar exemplo, dacă iech colego catar i buchi camel te jianel sostar amen ci încăras le ghiesa de naștere, daisaras te pușas-ame: „Oare camel te jianel dacă si amenghe mechlo te chidas-ame ande iech than caște simțosaras-ame mișto? Sau daștil-pe că pachial că anda codoia că amen ci încăras le ghiesa rimosaras o spirito amalicano mașcar amare colegi catar i buchi?”. Daisaras te liniștisaras-les cana așaras-les anda lesco intereso caring le colegi hai dacă phenas lesche că vi anda amende si importanto ca o than ande savo cheras buchi te avel iech atmosfera șucar. Daștil-pe că cadaia, va pâtrela amenghe o drom te das duma anda so sicavel i Biblia anda le ghiesa de naștere.

¹² Daisaras te cheras sa cadea, cana varecon șiol amenghe aver pușimata phare. Sar exemplo, iech colego catar i școala daștilas te phenel că le Martori trebun te paruven so pachian anda i homosexualitatea. Daștil-pe că ci hachiarel ciaces so pachian le Martori le Iehovasche anda cadaia? Siles iech amal sau iech neamo cai silo homosexualo? Pachial că urâsaras codolen cai îngăren cadai viața? Daștil-pe că va trebula te phenas lesche că iubisaras savore manușen hai că sicavas pachiv caring o drepto fiesave manușesco te alosarel. b (1 Pet. 2:17) Pala codoia, daisaras te sicavas lesche so miștimata si amen anda codoia că las-ame pala le norme moralo la Bibliache.

13. Sar daștis te ajutis varecas cai phenel că si iech dilimos te pachias ando Del?

¹³ Cana iech manuș ci pachial sa codol buchia sar amen, ci trebul te gândisaras că jianas so si ande leschi goghi. (Tit 3:2) Sar exemplo, dacă iech colego catar i școala phenel că si iech dilimos te pachias ando Del, sicavel cadaia că vo pachial zurales andi evoluția hai că prinjianel but buchia anda cadaia? Daștil-pe că phenel vi vo numai so așundea. Ando than te astares te des duma anda i evoluția, mai mișto phen lesche vareso cai te cherel-les te gândil-pe. Daștis te bișales lesche iech articolo sau iech video anda i creația pa jw.org. Si posibilo, că pala iech timpo va camela te den duma mai but anda codo materialo. Cana  sicaves lesche pachiv, daștil-pe ca va camela te sichiol mai but anda so phenel i Biblia.

14. Sar folosisardea o Niall amaro site-o caște ajutil ieche colegos te paruvel so pachialas anda le Martori le Iehovasche?

¹⁴ Amaro site-o ajutisardea ieche tărnes po anav Niall te sicavel că so pachian chichiva manușa anda le Martori le Iehovasche ci si ciaces. Vo phenel: „Iech colego andai clasa phenelas manghe butivar că me ci pachiav andi știința anda codoia că alosarav te pachiav le paramici cai arachen-pe andi Biblia”. Cado colego ci mechlea le phrales Niall te sicavel lesche sostar pachialas cadaia. Anda codoia, o phral phendea lesche te jial po site-o jw.org ca i secțiunea „Știința hai Biblia”. Pala iech timpo, o Niall hachiardea că lesco colego citisardea o materialo hai camelas te jianel mai but anda catar avel i viața. Daștil-pe că vi tut va avela tut sa codo rezultato.

15. Sar daștil o dad hai i dei te ajutin penghe șiaven te den duma pherde blândețea cana le colegi șion lenghe pușimata?

¹⁵ O dad hai i dei daștin te sicaven penghe șiaven sar te den duma blândo cana si lenghe șiute pușimata anda pengo pachiamos. (Iac. 3:13) Ca i închinarea andi familia, iech dad hai iech dei dichen ande iech than so daștin te cheren. Von gândin-pe ca chichiva pușimata save daștin te aven șiute le șiavenghe ca i școala, hai pala codoia dichen sar te den răspunso. Cadea, von sicaven penghe șiaven te den duma pherde blândețea hai lașimos. (Dich o chenarii „ Sesiuni practico anda chi familia”.)

16, 17. Sar daștin te ajutin le tărnen le sesiuni practico?

¹⁶ Le sesiuni practico daștin te zuriaren o pachiamos codolengo tărne hai te ajutin vi averen te hachiaren sostar daștin te pachian  cadaia. Le serii „Le tărne pușen-pe” hai „Lilorre andal activități”, pa o jw.org, sile cărde caște ajutin le tărnen te bariaren pengo pachiamos hai te daștin te jianen so te phenen prin penghe dumes le coaverenghe. Dacă sichioas anda cadal serii ande iech than sar familia, savore daisaras te hachiaras mai mișto sar te ferisaras amaro pachiamos ande iech modo blândo hai cai te ajutil vi le coaveren.

¹⁷ Iech tărno po anav Matthew sicavel sar ajutisarde-les le sesiuni practico. Ca i închinarea andi familia, vo, lesco dad hai dei roden butivar te hachiaren mai mișto le pușimata cai daștin te aven lesche șiute ca i școala. O Matthew phenel: „Gândisaras-ame ca iech anumime situația cai daștilas te vazdel-pe, pala codoia le sicaimatanța cai arachleam-le, cheras iech exercițio anda sar te das răspunso ca le pușimata cai daștinas te aven amenghe șiute. Cana încărav andi goghi sostar si man cado pachiamos, simțosarav-ma zuralo hai si manghe mai ușoro te dav duma blândo le coaverența”.

18. Sar trebul te das duma? (Coloseni 4:6)

¹⁸ Si ciaces, ci arăsăl te phenas lenghe sostar cadal sicaimata sile demno pachiamasche. Si importanto vi te jianas so te das duma hai te sicavas blândețea. (Citisar Coloseni 4:6.) Cadai situația si sar cana șiudas i mingea caring varecaste. I mingea daștil te avel dini mai ușoro sau mai zurales. Cana șiudas-la ușoro, o coaver va astarela-la hai va chelela-pe mai dur. Sa cadea, cana jianas so te phenas hai sicavas blândețea, le coaver va camena te așunen-ame hai te den duma amența vi mai dur. Tha, dacă varecon rodel numai te hal-pe amența sau te prasal-ame, ci trebul te das duma mai dur. (Prov. 26:4) Orisar, le mai but manușa ci va avena cadea, von chiar va așunen-ame.

19. Sostar trebul te das duma pherde blândețea cana ferisaras amaro pachiamos?

¹⁹ Va avena amen but miștimata dacă das amari zor te sicavas vi mai but blândețea. Te mangas-ame le Iehovasche te del-ame zuralimos caște das duma blândo cana le coaver camen te holiaren-ame sau te prasan-ame. Na bâstren, cana sicaven blândețea, ci va mechena ca le nehachiarimata te arăsăn ca holi. Sa cadea, tumaro phiraimos blândo, va cherela ca aver manușa te paruven so gândin anda amende hai anda so pachias amen. „Aven sea o timpo gata te den duma angla oricaste” anda tumaro pachiamos „hai cheren cadaia pherde blândețea hai iech bari pachiv”. (1 Pet. 3:15) Cadea că, cher anda i blândețea chio zuralimos!