1. Prin so pharimos nachle o Ioas, o Ozia hai o Iosia?

 GÂNDISAR-TU că san numai iech șiavo sau iech tărno hai sanas alosardo te rais opral o poporo le Devlesco. So avelas te cheres le zuralimaia cai sas tuche dino? I Biblia del duma anda chichiva murșa cai arăsle regi andi Iuda cana sas-le zurales tărne. Sar exemplo, o Ioas ca 7 bărșa, o Ozia ca 16 bărșa hai o Iosia ca 8 bărșa. So phari buchi trebulas te avel pe lenghe dume! Chiar cana nachle prin bare pharimata, o Iehova hai aver manușa ajutisarde-len te daștin te nachen părdal oriso hai te cheren lașe buchia.

2. Sostar si ande amaro miștimos te sichioas anda o Ioas, o Ozia hai o Iosia?

² Chiar cana amen ci sam regi sau regine, daisaras te sichioas but buchia catar cadal trin murșa. Von cărde alosarimata lașe, tha vi nasul. Ando timpo so sichioas mai but lendar, va avela te hachiaras sostar si importanto te alosaras mișto amare amalen, te așias umilo hai te rodas mai dur i îndrumarea le Iehovaschi.

3. Sar sicadea o Ioas că așundea catar so sicadea-les o Iehoiada?

³ Cher alosarimata goghiaver, cadea sar o Ioas. Cana sas-lo tărno, o rege Ioas alosardea goghiaver. Anda codoia că așilea bi dadesco, vo mechlea-pe sicado catar o Baro Rașai Iehoiada. Vo bariardea-les hai sicadea-les sar pesche șiaves. Cadea că, o Ioas alosardea te slujil le Iehovas hai te ajutil le manușen te anen închinarea uji le Devlesche. Sa cadea, vo chiar lea sama ca o templo te avel lașiardo. (2 Cron. 24:1, 2, 4, 13, 14)

4. So miștimata si-ame dacă dichas cuci le porunci le Iehovasche? (Proverbele 2:1, 10-12)

⁴ Dacă san sicado te iubis le Iehovas hai te încăres lesche porunci, te jianes că si tuche dino iech cuci daro. (Citisar Proverbe 2:1, 10-12.) O dad hai i dei daștin te  sicaven penghe șiaven prin but buchia. Iech phei po anav Katya phenel sar ajutisardea-la laco dad te cherel alosarimata lașe. Ande fiesavo ghies cana îngărelas-la ca i școala, laco dad delas duma laia anda o texto le ghiesesco. I Katya phenel: „Cadai buchi ajutisardea-ma te jianav sar te nachav părdal le pharimata anda codo ghies”. Tha, so daștis te cheres dacă le reguli bazome pi Biblia cai șiute-len chio dad hai dei, cheren-tu te simțosares-tu că ci daștis te cheres so ceaiol-tut? Iech phei po anav Anastasia anel pesche andi goghi că laco dad hai lachi dei cherenas penghe timpo te phenen lache sostar șionas anumime reguli. Voi phenel: „Cadea hachiardem că von ci șionas codol reguli caște cherav so phenen von, tha anda codoia că iubiv-ma hai camen te len sama pe mande”.

5. Sar va avena chio dad hai dei tha vi o Iehova dacă așunes lendar? (Proverbe 22:6; 23:15, 24, 25)

⁵ Chio dad hai dei va avena zurales voime dacă așunes le sfaturi cai va dena-tu von andai Biblia. Tha, vi mai importanto, o ilo le Iehovasco va bariola hai chio amalimos leia va cărdiola sea mai zuralo. (Citisar Proverbe 22:6; 23:15, 24, 25.) Ci cherel-tu cadaia te les-tu vi mai but pala o exemplo cai mechlea-les o Ioas cana sas-lo tărno?

6. Castar alosardea o Ioas te așunel hai sar arăslea vo? (2 Cronici 24:17, 18)

⁶ So sichios anda le alosarimata nasul cai cărdea-le o Ioas? Pala so mulea o Iehoiada, o Ioas alosardea te aven-les amalimata nasul. (Citisar 2 Cronici 24:17, 18.) Daștil-pe, că vi tu pachias că o rege trebulas te beșel dur catar le prinți anda Iuda, cai ci iubinas le Iehovas. Tha, o Ioas alosardea te așunel pesche nasul amalendar. (Prov. 1:10) Mai but, cana lesco văro o Zaharia camlea te ortosarel-les, o Ioas șiutea te avel mudardo. (2 Cron. 24:20, 21; Mat. 23:35) So buchi jungali hai dilivani! Chiar cana sas-les iech lașio începuto, ando timpo o Ioas arăslea iech apostato hai iech criminalo. Ji la urmă, vo sas-lo mudardo chiar catar pesche slujitori. (2 Cron. 24:22-25) Avileas-les iech viața but mai șucar dacă așunelas mai dur le Iehovastar hai codolendar cai iubinas-les. So sichioas anda le buchia nasul cai cărdea-le o Ioas?

7. So felo amala trebulas te alosares tuche? (Dich vi i imaginea.)

⁷ Anda le buchia nasul cai cărdea-le o Ioas, sichioas că si zurales importanto te alosaras amenghe amala cai iubin le Iehovas hai camen te bucurin lesco ilo. Cadala amala va ajutin-ame te cheras lașe buchia. Na bâstăr că daștis te cărdios amal codolența  cai sile mai phure sau mai tărne tutar. Sar exemplo, o Ioas sas-lo but mai tărno sar pesco amal, o Iehoiada. Vi tu daștis te pușes-tu anda le amala cai alosares-le tuche: „Ajutin-ma te bariarav mânro pachiamos ando Iehova? Zuriaren-ma te așunav le Devlestar? Ciaiol-len te den duma anda o Iehova hai anda le cuci ciacimata cai sicavel-le i Biblia? Sicaven pachiv caring so phenel o Del? Phenen manghe numai so camav te așunav sau silen tromai te ortosaren-ma cana greșisarav?”. (Prov. 27:5, 6, 17) O ciacimos si, că dacă che amala ci iubin le Iehovas, ci si tut nevoia lendar. Tha, dacă von iubin le Iehovas, na de-len drom; von va ajutina-tu te cheres so si mișto. (Prov. 13:20)

8. Sostar trebul te încăres conto cana șios vareso po interneto?

⁸ Aghies daisaras te das duma amare neamurența hai amalența prin o interneto. Tha, but manușa folosin-pe lestar caște șion poze sau videouri hai cadea te sicaven so chinde penghe sau te așaren-pe cana cheren vareso. Dacă vi tu șios postări po interneto, puș-tu: „Camav te țârdav i atenția caring mande? Zuriarav averen sau așarav-man? Mechav ca le manușa cai folosin cadal rețele te paruven o felo sar dav duma, sar gândisarav sau sar phiravav-ma ande iech modo nasul?”. O phral Nathan Knorr, cai slujisardea ando Corpo de Guvernare, phendea: „Na den tumari zor te aven mișto dichle le manușendar. Ji la urmă ci va avena mișto dichle chanicastar. Aven dichle mișto le Iehovastar hai sea codola cai iubin-les va dichena tumen mișto”.

9. So buchia ajutisardea o Iehova le reges Ozia te cherel? (2 Cronici 26:1-5)

⁹ Cher alosarimata goghiaver, cadea sar o Ozia. Cana sas-lo tărno, o rege Ozia sas-lo umilo. Vo sichilea „te daral le ciace Devlestar”. O Ozia traisardea 68 bărșa hai, ande i mai bari partea lesca viațachi, o Iehova dea-les but miștimata. (Citisar 2 Cronici 26:1-5.) O Ozia mardea bute dușmanen cai avenas contra o poporo hai cărdea but buchia ca o foro Ierusalim te avel mișto ferime. (2 Cron. 26:6-15) Vo chiar sas-lo ciaces voime anda so ajutisardea-les o Iehova te cherel. (Ecl. 3:12, 13)

10. So alosarimata nasul cărdea o Ozia hai so buchia nasul țârdea vo pala codoia?

¹⁰ So sichios anda le alosarimata nasul cai cărdea-le Ozia? O rege Ozia sas-lo sicado te phenel le coaverenghe so te cheren. Arăslea vo te pachial că daștilas te cherel oriso camelas? Ci jianas, tha i Biblia sicavel că, ande iech ghies, o Ozia gălea ando templo hai, puchiardo barimastar, camlea te thabarel tămâia po altarii, buchi cai daștinas te cheren-la numai le rașaia. (2 Cron. 26:16-18) Cana o Azaria, o baro rașai, camlea te ortosarel-les, o Ozia holiardea-pe zurales. So nasul sas, că vo rimosardea pesco lașio anav sar slujitoro loialo hai o Iehova cărdea te avel opral leste i lepra. (2 Cron. 26:19-21) Leschi viața avileas but mai șucar dacă așileas umilo!

11. So va ajutil-ame te așias umilo? (Dich vi le imagini.)

¹¹ Pala so arăslea zuralo, o Ozia bâstărdea că lesco zuralimos hai sea so sas-les avenas catar o Iehova. So sichioas catar? Si importanto te anas amenghe andi goghi că le miștimata hai privilegii cai si amen aven catar o Iehova. Ando than te așaras-ame le buchianța cai cheras-le, trebul te anas sea i pachiv le Iehovasche anda sea so daisaras te cheras. b (1 Cor. 4:7) Mai but, trebul te încăras ande amari goghi pherde umilința că sam imperfecți hai si amen nevoia te avas  ortosarde. Iech phral cai siles mai but sar 60 bărșa scriisardea: „Sichilem te na holiarav-ma sau te avav perado cana le coaver dichen mânre greșeli. Cana som ortosardo, dav mânri zor te cherav paruimata hai te dav le Iehovas so si man mai lașio”. Cana așunas le Iehovastar hai așias umilo, va avela amen iech viața ciaces fericime. (Prov. 22:4)

12. Sar rodea o Iosia le Iehovas cana sas-lo tărno? (2 Cronici 34:1-3)

¹² Cher alosarimata goghiaver, cadea sar o Iosia. O Iosia astardea te rodel le Iehovas cana sas-les numai 16 bărșa. Vo camlea te sichiol mai but anda o Del hai te așunel lestar. Tha, i viața anda o tărno Iosia sas phari. Ando timpo cana vo arăslea rege le mai but manușa anenas închinarea le devlenghe neciace. Cadea că, le regesche Iosia trebulas lesche but tromai caște anel parpale i închinarea uji. Angla te pherel 20 bărșa, vo astardea te duriarel i închinarea neciaci anda o them. (Citisar 2 Cronici 34:1-3.)

13. So însemnol anda tute te des chi viața le Iehovasche?

¹³ Chiar cana san zurales tărno, daștis te les-tu pala o Iosia hai te sichios mai but anda o Iehova hai anda lesche șucar calități. Dacă cheres cadea, va avela te cames te des chi viața le Iehovasche. Tha sar va avela chi viața pala codoia? O Luke, cai boldea-pe cana sas-les 14 bărșa, phenel: „De acanara, va avela te șioav o servicio le Iehovasco po iechto than ande mânri viața hai va avela te cherav sea so daștiv caște bucurisarav lesco ilo”. (Mar. 12:30) Dacă vi tu cames anda sea o ilo te cheres cadaia, va avena tut bare miștimata.

14. Sar len-pe pala o exemplo le regesco Iosia o Johan hai i Rachel?

¹⁴ Dacă san tărno hai slujis le Iehovasche, prin so pharimata daștis te naches? O Johan, cai boldea-pe cana sas-les 12 bărșa, phenel că lesche colegi cheren bare presiuni pe leste caște țârdel țigări electronico. Caște așel zuralo angla le presiuni, o Johan anel pesche andi goghi că le țigări electronico daștinas te rimosaren lesco sastimos, hai vi lesco amalimos le Iehovaia. I Rachel,  cai boldea-pe cana sas-la 14 bărșa, phenel so ajutil-la te nachel părdal le pharimata cai sila cana jial ca i școala: „Dav mânri zor te cherav o phanglimos mașcar so dichav hai le buchia anda o Iehova sau andai Biblia. Sar exemplo, iech subiecto catar i ora de istorie cherel-ma te gândisarav-ma ca iech relatarea biblico sau ca iech profeția. Sau, cana dav duma varecasa ca i școala, gândiv-ma ca iech verseto cai daștiv te sicavav-les lesche”. Chiar cana ci naches prin sa codol pharimata sar o rege Iosia, vi tu daștis te aves goghiaver hai loialo, cadea sar vo! Mai but, le pharimata prin save naches cana san tărno ajutin-tu te așes zuralo angla le pharimata cai daștinas te aven ando viitorii.

15. So ajutisardea le Iosias te slujil le Iehovasche pherdo pachiamos? (2 Cronici 34:14, 18-21)

¹⁵ Cana sas-les 26 bărșa, o rege Iosia astardea te lașiarel o templo. Ando timpo so cherenas le lașarimata, arachle „o lil andai Legea le Iehovaschi, cai sas dini prin o Moise”. Cana așundea so phenelas i Legea, o Iosia cărdea sigo paruimata caște încărel so sas scriime ande late. (Citisar 2 Cronici 34:14, 18-21.) Ciaiolas-tu te citis ande fiesavo ghies andai Biblia? Dacă cheres cadaia, sar jial? Scriis le versetea cai daștin te ajutin-tu? O Luke, anda savo deam duma mai anglal, scriil ande iech lilorro le șucar sicaimata cai arachlea-le pala so citisardea. Dacă cheres vi tu sa cadea, daștis te anes tuche andi goghi le versetea sau le sicaimata cai țârdean-le anda late? Chichi prinjianes mai mișto i Biblia hai arăsăs te iubis-la, cadichi mai but va avela te cames te slujis le Iehovasche. Hai, cadea sar ajutisardea o Cuvânto le Devlesco le Iosias te cherel so si mișto, sa cadea va ajutila vi tut.

16. Sostar cărdea o Iosia iech bari greșeala hai so sichioas amen de catar?

¹⁶ So sichios anda o alosarimos nasul cai cărdea-les o Iosia? Cana sas-les cam 40 bărșa, o Iosia cărdea iech greșeala cai andea lesche o merimos. Ando than te manghel i  îndrumarea le Iehovaschi, vo pachiaia-pe ande pesco zuralimos. (2 Cron. 35:20-25) So sichioas de catar? Indiferento chichi bărșa si amen sau de chichi timpo sichioas andai Biblia, trebul te rodas le Iehovas vi mai dur. Caște cheras cadaia, trebul te mangas-ame anda leschi îndrumarea, te sichioas anda lesco Cuvânto hai te așunas le sfaturi cai den-le amenghe amare phrala cai sile zurale ando pachiamos. Cadea, daștil-pe că ci va avela te cheras greșeli bare, hai va avela te avas fericime. (Iac. 1:25)

17. Pala so dichleam le relatări anda o Ioas, o Ozia hai o Iosia so sicaimos daisaras te încăras ande amari goghi?

¹⁷ Cana san tărno daștis te cheres but șucar buchia. Le relatări anda o Ioas, o Ozia hai o Iosia sicaven că le tărne daștin te cheren alosarimata goghiaver hai te cheren so si mișto andel iacha le Iehovasche. Tha, cadea sar dichleam, iech lașio începuto ci arăsăl caște avel-tut iech lașio finalo. Cu sea cadala, daisaras te las-ame pala le lașe buchia cai cadal regi cărde-le hai te na cheras lenghe greșeli. Cadea, va avela amen iech viața fericime.

18. So exemplea andai Biblia sicaven că daștil te avel tut iech viața fericime? (Dich vi i imaginea.)

¹⁸ Andai Biblia sichioas vi anda aver tărne cai așile pașa o Iehova, cărde so si mișto ande lesche iacha hai sas-len iech viața fericime. Iech anda lende sas o David, savo de cana sas-lo tărno alosardea te avel o amal le Devlesco, hai pala iech timpo arăslea iech rege loialo. Si ciaces, poiechdata cărdea vi greșeli, tha avreal cadala, o Iehova dichlea-les sar iech manuș pherdo pachiamos. (1 Regi 3:6; 9:4, 5; 14:8) Daștis te cheres tuche timpo te sichios mai but buchia andai viața le Davidoschi hai i închinarea cai vo andea-la le Iehovasche? Lesco exemplo, va zuriarela-tu te slujis le Iehovasche pherdo pachiamos. Daștis te rodes te jianes mai but buchia vi anda o Marcu hai o Timotei. Von astarde te slujin le Iehovasche cana sas-le zurales tărne hai așile loialo sea penghi viața. Cadea, von bucurisarde o ilo le Iehovasco hai sas-le ciaces fericime.

19. So viața daștil te avel-tu?

¹⁹ Le alosarimata cai cheres-le aghies, va paruvena sea chi viața. Dacă pachias-tu ando Iehova hai na ande chio goghiaverimos Vo va sicavela tuche o drom pe savo te phires. (Prov. 20:24) Daștil te avel tut iech viața fericime hai pherdi miștimata! Na bâstăr că o Iehova dichel cuci sea so cheres anda leste. I mai lași buchi cai daștis te cheres-la ande chi viața si te anes închinarea che Dadesche cerisco, o Iehova.