1, 2. Sostar si ande amaro miștimos te sichioas catar i relatarea anda o Samson?

 CANA așunes o anav „Samson”, daștil-pe că i dintuni buchi cai avel tuche andi goghi si iech murș pherdo zuralimos. Tha, daștil-pe că gândis-tu vi ca i buchi nasul cai alosardea te cherel-la hai sar cadaia andea lesche bare pharimata. Cu sea cadala, o Iehova încărdea pesco dichimos ca sea so cărdea o Samson caște slujil lesche hai mechlea ca lesco exemplo te avel scriime andi Biblia ande amaro miștimos.

² O Iehova folosisardea-pe catar o Samson te cherel bare buchia ando miștimos pesche poporosco, o Israelo. Pala but șăla bărșa, o Iehova șiutea le Pavelosche andi goghi te phenel vi o anav le Samsonosco mașcar le anava mai bute manușenghe cai sicade iech baro pachiamos andel puraimata. (Evr. 11:32-34) Lesco exemplo daștil te zuriarel vi amen aghies. Vo șiutea pesco pachiamos ando Iehova chiar cana nachlea prin bare pharimata. Mai dur, va avela te dichas so daisaras te sichioas catar cado slujitoro le Iehovasco hai sar daștil te zuriarel-ame lesco exemplo.

3. So phendea o Iehova le Samsonosche te cherel?

³ Cana năștisailo o Samson, le israeliți sas-le tela o zuralimos le filistenengo. (Jud. 13:1) Le filisteni phiravenas-pe zurales nasul le israelițența hai duchavenas-le but. O Iehova alosardea le Samsonos te hastravel „o Israelo anda o vast le filistenengo”. (Jud. 13:5) So phari buchi! Caște daștil te cherel cadaia, o Samson trebulas te șiol pesco pachiamos ando Iehova.

4. Sar hastradea o Iehova le Samsonos anda o vast le filistenengo? (Judecătorii 15:14-16)

 ⁴ Te dichas sar sicadea o Samson că pachial-pe ando Iehova, tha vi sar ajutisardea-les Vo. Iech data, iech bari armata filisteano avilea ando foro Lehi, anda Iuda, caște astaren le Samsonos. Anda codoia că le murșa anda Iuda daraile anda penghi viața, von alosarde te den le Samsonos ando vast le dușmanengo. Cadea că, chiar lesche manușa, phandade-les duie dorianța neve hai îngărde-les ca le filisteni. (Jud. 15:9-13) Tha „o spirito le Iehovasco zuriardea-les”, hai vo daisardea te șinel le doria pa pesche vasta. Pala codoia, lea „iech falca ieche măgaroschi cai încă ci șuchilea-pe” hai mudardea laia 1 000 filisteni. (Citisar Judecătorii 15:14-16.)

5. Sar sicadea o Samson că șiutea pesco pachiamos ando Iehova?

⁵ Sostar folosisardea o Samson, iech arma cadea de diferime, sar sas iech falca ieche măgaroschi? Anda codoia că o Samson jianglea că o Iehova daștilas te ajutil-les te marel le filistenen, indiferento so arma sas ande lesco vast. Si ciaces, cado murș pherdo pachiamos folosisardea-pe le buchiandar cai arachenas-pe pașa leste caște pherel i voința le Iehovaschi. Cadea că, o Samson daisardea te marel le filistenen anda codoia că șiutea pesco pachiamos ando Iehova.

6. Cana cheras so sas amenghe dino andi buchi le Iehovaschi, so daisaras te sichioas catar o Samson?

⁶ O Iehova daștil te zuriarel vi amen te daisaras te cheras le buchia cai sas amenghe dine, chiar cana fal-pe că sile prea phare anda amende. Hai daștil te cherel cadaia ande iech modo deosebime. Cadea că, daisaras te pachias anda sea o ilo că o Iehova, codo cai zuriardea le Samsonos, va ajutila vi amen te cheras leschi voința dacă pachias-ame ande leste. (Prov. 16:3)

7. Den iech exemplo cai sicavel că si importanto te las-ame pala i îndrumarea le Iehovaschi.

⁷ But phrala hai pheia cai ajutin te aven vazdine le săli le Regatosche sicaven că pachian-pe ando Iehova. Acana iech timpo, le mai but săli le Regatosche hai vi aver clădiri sas-le cărde hai vazdine le phralendar. Tha,  anda codoia că sea mai but manușa avile co ciacimos, i organizația le Iehovaschi trebulas te cherel iech paruimos. Le phrala cai lenas decizii ande cadal proiectea, rodine i îndrumarea le Iehovaschi hai arachle iech nevi metoda, sar avelas, te chinen clădiri hai te lașiaren-le. O Robert, cai andel palutne bărșa cărdea buchi ca mai but proiectea ande save vazdenas-pe săli pe sea i phuv, phenel: „Mai anglal, anda chichiva mașcar lende sas pharo te len-pe pala i nevi metoda, anda codoia că sas-li diferime hai ci sas cadea sar sas-le von sicade but bărșa te cheren. O Iehova cărdea ca cadal paruimata te anen but miștimata, anda codoia că le phrala dine penghi zor te paruven-pe hai te len-pe pala i nevi metoda”. Cado si numai iech exemplo cai sicavel sar o Iehova îndrumil pesche manușen caște pherel peschi voința. Cadea că, avelas mișto ca savore te pușas-ame: „Rodav i îndrumarea le Iehovaschi hai lav-ma pala le paruimata cai sas-le cărde caște anav lesche închinarea ando mai lașio modo?”.

8. So cărdea o Samson iechdata cana sas-lo trușalo?

⁸ Daștil-pe că citisardean vi aver relatări ande save o Samson cărdea bare buchia. Sar exemplo, iechdata, vo șindea andel cotora ieche leos bi te aveles chanci andel vasta, hai pala iech timpo mudardea 30 filisteni ando foro Ascalon. (Jud. 14:5, 6, 19) O Samson jianelas mișto că ci daisardeas te cherel niciechdata cadal buchia bi le ajutorosco le Iehovasco. Lesco pachiamos ando Del sicadea-pe vi cana cărdilea zurales trușalo pala so mudardea 1 000 filisteni. Ando than te pachial-pe ande peste caște arachel pai hai te lel peschi truș, vo manglea o ajutorii le Iehovasco. (Jud. 15:18)

9. Sar dea răspunso o Iehova co manglimos le Samsonosco? (Judecătorii 15:19)

⁹ O Iehova dea răspunso co manglimos le Samsonosco hai cărdea prin iech miracolo iech hâv anda savi înclelas pai. Pala so pilea, o Samson „astardea pale zuralimos hai sas-lo pherdo viața”. (Citisar Judecătorii 15:19.) Pala so fal-pe, cadai haing arachelas-pe vi but bărșa mai târzio cana o profeto Samuel sas-lo șiuto le Iehovastar te scriil o lil Judecătorii. Daștil-pe că i haing anelas andi goghi le israelițenghe, că o Iehova ajutil pesche manușen cana sile ando pharimos.

10. So trebul te cheras caște rodas o ajutorii le Iehovasco? (Dich vi le imagini.)

¹⁰ Catar o Samson sichioas că vi amen trebul te rodas o ajutorii le Iehovasco, indiferento so buchia jianas te cheras mișto sau so daisardeam te cheras andel bărșa cai nachle ande lesco servicio. Dacă sam umilo, ci va avela te bâstras că daisaras te cheras sea so manghel amendar o Iehova numai cana șioas amaro pachiamos ande leste. Cadea sar o Samson astardea zuralimos pala so pilea o pai cai dea-les lesche o Iehova, sa cadea vi amen va avela te zuriaras amaro pachiamos dacă țârdas miștimata anda sea le buchia cai del-len amenghe Vo. (Mat. 11:28)

11. Sar sicavas că șioas amaro pachiamos ando Iehova? Den iech exemplo.

¹¹ Te gândisaras-ame co exemplo ieche phralesco andai Rusia po anav Alexei. Vo nachel prin bare pharimata anda codoia că o guverno așel lesche contra. So ajutisardea-les te așel zuralo ande cadai situația phari? Vo hai leschi rromni cheren penghe timpo te sichion sea mai but andai Biblia hai te zuriaren pengo amalimos le Iehovaia. O Alexei phenel: „Dav mânri zor te cherav sea o timpo le buchia cai ajutin-man te pașioav le Iehovastar, sar avelas te citisarav  ande fiesavo ghies andai Biblia hai te sichioav anda late. Ande fiesavi teharin, me hai mânri rromni das duma anda o texto le ghiesesco hai mangas-ame ande iech than le Iehovasche”. Anda lengo exemplo sichioas că ando than te pachias-ame ande amende si importanto te șioas amaro pachiamos ando Iehova. Sar daisaras te cheras cadaia? Dacă cheras buchia cai zuriaren amaro pachiamos, sar avelas te sichioas andai Biblia, te mangas-ame, te jias ca le întruniri hai te das duma le manușenghe anda o Del. Cadea, o Iehova va ajutil-ame te slujisaras lesche vi mai dur hai va avela te del vi amen o zuralimos cai si amen nevoia cadea sar dea vi le Samsonos.

12. So alosarimos nasul cărdea o Samson hai sostar sas i relația mașcar leste hai i Dalila diferime?

¹² Cadea sar amen vi o Samson sas-lo imperfecto, hai cărdea alosarimata nasul. Iech anda cadal alosarimata andea lesche bare pharimata. Pala so o Samson slujisardea iech timpo sar judecătoro, „iech jiuvli anda i valea Sorec, po anav Dalila pelea ca lesco ilo”. (Jud. 16:4) Mai anglal, o Samson sas-lo logodime iecha jiuvleaia filisteano, tha „cadai buchi sas-li catar o Iehova, că Vo rodelas te jial contra le filisteni”. (Jud. 14:1-4; 16:1-3) Pala iech timpo, o Samson, așilea chăre ca iech prostituata, anda o foro filisteano Gaza, ocazia ande savi o Iehova ajutisardea-les te încalavel le udara le forosche hai cadea te covliarel lengo zuralimos. (Jud. 14:1-4; 16:1-3) Mașcar vo hai i Dalila, sas aver vareso. Pala so fal-pe, i Dalila sas israelita, cadea că o Samson ci rodelas prin late te astarel le filistenen.

13. Sar athadea i Dalila le Samsonos?

¹³ I Dalila lea catar le filisteni but love  caște athavel le Samsonos. Sar sas posibilo ca o Samson te na del peschi sama so camelas te cherel cadai jiuvli? Sas-les prea but pachiamos ande late sau sas-lo corriardo anda codoia că merelas pala late? Ci jianas. So jianas si, că i Dalila phendea lesche mai butivar te sicavel lache catar avel lesco zuralimos. Hai ji la urmă, o Samson pelea ande laco athaimos. So nasul că mechlea-pe te arăsăl ande cadai situația! Cadaia andea lesche but pharimata, anda iech timpo vo hasardea pesco zuralimos hai pesco amalimos le Iehovaia. (Jud. 16:16-20)

14. So prețo pochindea o Samson anda codoia că pachiaia-pe andi Dalila?

¹⁴ O Samson pochindea iech baro prețo anda codoia că pachiaia-pe mai but andi Dalila sar ando Iehova. Le filisteni astarde-les hai încalade lesche iacha. Vo sas-lo phandado andi Gaza, than ande savo mai anglal vo încaladea le udara le forosche. Code vo arăslea iech cioro sclavo phandado cai hurdiarelas cereale. Pala codoia, vo sas-lo pale cărdo lajiavestar cana le filisteni chidine-pe te încăren iech sărbătoarea. Cadala andine iech bari jertfa anda lengo del, o Dagon, caște mulțumin lesche că dea le Samsonos ande lenghe vasta. Von andine-les anda o phandaimos ca i petrecerea caște ‘distrol-len’ hai te asan lestar. (Jud. 16:21-25)

15. Sar sicadea o Samson că șiutea pale pesco pachiamos ando Iehova? (Judecătorii 16:28-30) (Dich vi i imaginea pa i coperta.)

¹⁵ Chiar cana cărdea iech bari greșeala o Samson slujisardea vi mai dur le Iehovasche. Vo folosisardea-pe catar cadai situația caște mudarel le filistenen. (Citisar Judecătorii 16:28-30.) Cadea că, o Samson manglea le Iehovas: „mech-man te risarav parpale o nasulimos cai cărde-les manghe le filisteni”. O ciacio Del așundea lesco manglimos hai dea-les parpale o baro zuralimos cai sas-les. Cadea că, ande codo ghies o Samson mudardea mai bute filistenen sar ande sea peschi viața.

16. So sichioas catar o Samson?

¹⁶ Vi cana nachlea prin bare pharimata anda le buchia nasul cai cărdea-le, o Samson dea vi mai dur peschi zor te cherel i voința le Iehovaschi. Sa cadea, vi amen chiar cana samas ortosarde sau hasardeam iech privilegio anda codoia că cărdeam iech greșeala, ci trebul te mechas-ame. Te na bâstras că o Iehova ci mechel-ame. (Ps. 103:8-10) Vo daștil te del-ame zuralimos  caște slujisaras lesche mai dur, cadea sar dea vi le Samsonos.

17, 18. Sar zuriardea-tu o exemplo le phralesco Michael? (Dich vi le imagini.)

¹⁷ Te dichas prin so nachlea iech tărno phral, po anav Michael. Vo cherelas but buchia andi congregația, sas-lo slujitoro auxiliaro hai pioniero regularo. Tha, anda codoia că cărdea iech greșeala, vo hasardea pesche privilegii. O Michael phenel: „Cărdem but buchia anda o Iehova, hai sea jianas cadea de mișto. Cu sea cadala, de iech data simțosardem că dem-ma dab ande iech zido zuralo. Jianglem că o Iehova ci va mechela-ma niciechdata, tha pușle-ma dacă mânro amalimos leia va mai avela vroiechdata cadea de zuralo sar sas-lo sau dacă va avela te cherav pale cadea de but buchia andi congregația sar cărdemas mai anglal”.

¹⁸ So șucar că o Michael ci mechlea-pe. Vo mai phenel: „I mai importanto buchi anda mande sas te lașiarav mânro amalimos le Iehovaia. Cadea că, șiordem mânro ilo angla leste ando manglimos, sichilem andai Biblia hai gândisardem-ma ca so citisardem”. Pala iech timpo, le phralesche Michael sas lesche dine parpale le privilegii andi congregația, hai aghies silo phuro hai pioniero regularo. Vo phenel: „O fapto că le phure zuriarde-ma hai sas-le pașa mande, ajutisardea-ma te încărav andi goghi că o Iehova iubil-ma vi mai dur. Acana si man pale iech conștiința uji angla o Iehova. Anda so nachlem, sichilem că o Iehova iertil oricas cai fal-les nasul anda sea o ilo”. Vi amen, daisaras te pachias ciaces că amaro Dad cerisco va dela amen bare miștimata hai va folosila amen ande leschi buchi, chiar cana cheras greșeli, dacă cheras sea so încărel amendar caște paruvas-ame hai caște pachias-ame ando Iehova vi mai dur. (Ps. 86:5; Prov. 28:13)

19. Sar zuriardea-tu o exemplo le Samsonosco?

¹⁹ Ande cado articolo, dichleam chichiva buchia importanto prin save nachlea o Samson ande peschi viața. Sar manuș imperfecto, vo cărdea poiechdata alosarimata nasul. Cu sea cadala, vo ci mechlea-pe hai slujisardea mai dur le Iehovasche, chiar cana greșisardea la Dalilasa. Tha, nici o Iehova ci mechlea le Samsonos, ba mai but, cărdea bare buchia lesa. O Iehova dichlea-les vi mai dur sar iech murș pherdo pachiamos, hai șiutea lesco anav ando lil Evrei, o capitolo 11, cai si scriime vi aver anava slujitorenghe cai așile lesche loialo. So but zuriarel-ame te jianas că slujisaras ieche Dadesche cerisco cadea de iubitoro, cai abia ajucărel te del-ame zor cana sam perade! Cadea că, vi amen sa cadea sar o Samson te mangas anda sea o ilo le Iehovas: „an tuche amintea mandar, mangav-tu, hai de-man zuralimos”. (Jud. 16:28)