Sostar ci len le Martori le Iehovasche transfuzii ratesche?
Concepții greșime
So phenen unii manușa: Le Martori le Iehovasche ci jian co medico hai ci acceptin tratamentea medicalo.
Savo si o ciacimos: Ame camas i mai lași îngrijirea medicalo anda amende hai vi anda amari familia. Cana sam nasfale, jias co medici cai den ame îngrijirea medicalo hai chirurgicalo bi ratesco. Ame sam recunoscătorii anda le progresea cărdine andi medicina. Mai but, le terapii bi ratesche cai sas mai anglal folosime anda le nasfale Martori, acana si folosime vi anda aver nasfale. Ande but thema, le nasfale daștin te alosaren te eviton le transfuzii ratesche pentru că sile but riscuri, sar avenas le nasfalimata nachade prin o rat, le reacții le sistemosco imunitaro hai le greșeli umano.
So phenen unii manușa: Le Martori le Iehovasche pachian că daștin te sastiaren-pe prin o pachiamos.
Savo si o ciacimos: Ame ci cheras sastiarimos prin o pachiamos.
So phenen unii manușa: Le tratamentea folosime ando than le transfuzienghe ratesche sile zurales de cuci.
Savo si o ciacimos: Le tratamentea bi ratesche nai-le cuci. *
So phenen unii manușa: But Martori, mașcar save vi șiave, meren ando fiesavo bărș pentru că na len rat.
Savo si o ciacimos: Cadai buchi nai ciaces. Le chirurgi cheren sea o timpo intervenții phare, sar avenas operații po ilo sau ortopedico hai transplanturi de organe bi te folosin rat. * Butivar, le nasfale adulți sau șiave save ci len rat, cheren-pe sasteveste sa cadea sau chiar mai sigo sar le nasfale cai line rat. * Cu sea cadala, chonic ci daisarel te phenel siguro că o nasfalo va merela dacă na lel rat sau că va traila dacă cărdiol-pe lesche transfuzia rateschi.
Sostar le Martori le Iehovasche ci len transfuzii ratesche?
O principalo motivo anda savo ame ci las rat si religioso. Ando Purano, hai vi ando Nevo Testamento arachas i porunca claro te na las rat (Geneza 9:4; Levitico 17:10; Deuteronomo 12:23; Fapte 15:28, 29). Mai but, anda o Del, o rat si viața (Levitico 17:14). Cadea că, ame ci las rat pentru că camas te sicavas amari ascultarea caring o Del hai te das o respecto cai meriti-les vo sar Dătătorii la viațaco.
Le concepții parudion-pe
Ando trecuto, le medici pachiane că le tratamentea folosime ando than le transfuzienghe ratesche sile extreme hai îngăren co merimos. Tha, andel ultimele bărșa, i concepția ande soste priveal i medicina bi rateschi parudili. Sar exemplo, ando bărș 2004, ande iech articolo anda iech revista medicalo phenelas-pe că „but andal le proceduri medicalo folosime caște ajutin le Martoren le Iehovasche va avena practici standard pa chichiva bărșa”. * Cadea sar phenel-pe ande iech articolo publichime ando 2010 andi revista Heart, Lung and Circulation, „i chirurgia bi rateschi ci trebul cărdi numai ando cazo le Martorengo le Iehovasco, tha trebulas te cherel partea andai chirurgia obișnuime”.
Aghies, mii medici anda sea i lumea cheren operații phare bi transfuzienghe hai folosin but feluri metodea caște hasaren chichi mai hanțî rat. Cadala tratamentea folosime ando than le transfuzienghe ratesche sile folosime chiar vi andel thema mai ciore hai sile mangle bute nasfalendar cai nai-le Martori le Iehovasche.
^ Dich Transfusion and Apheresis Science, vol. 33, nr. 3, pag. 349.
^ Dich The Journal of Thoracic and Cardiovascular Surgery, vol. 134, nr. 2, pag. 287, 288; Texas Heart Institute Journal, vol. 38, nr. 5, pag. 563; Basics of Blood Management, pag. 2 hai Continuing Education in Anaesthesia, Critical Care & Pain, vol. 4, nr. 2, pag. 39.
^ Dich The Journal of Thoracic and Cardiovascular Surgery, vol. 89, nr. 6, pag. 918 hai Heart, Lung and Circulation, vol. 19, pag. 658.
^ Dich Continuing Education in Anaesthesia, Critical Care & Pain, vol. 4, nr. 2, pag. 39.