1 Ioan 2:1-29
2 Copilașii mei, vă scriu aceste lucruri ca să nu comiteți vreun păcat.+ Și totuși, dacă cineva comite un păcat, avem un ajutor+ la Tatăl: pe Isus Cristos, cel drept.+
2 El este o jertfă+ de împăcare+ pentru păcatele noastre,+ dar nu numai pentru ale noastre,+ ci și pentru ale întregii lumi.+
3 Prin aceasta știm că am ajuns să-l cunoaștem: dacă și în continuare respectăm poruncile sale.+
4 Cel care spune: „Am ajuns să-l cunosc“,+ dar nu respectă poruncile sale,+ este un mincinos și adevărul nu este în el.+
5 Dar cine respectă cuvântul său,+ în acest om a fost făcută perfectă iubirea de Dumnezeu.+ Prin aceasta știm că suntem în unitate cu el.+
6 Cine spune că rămâne în unitate+ cu el are obligația și de a continua să umble așa cum a umblat el.+
7 Iubiții mei frați, nu vă scriu o poruncă nouă, ci o poruncă veche,+ pe care ați avut-o de la început.+ Această poruncă veche este cuvântul pe care l-ați auzit.
8 Pe de altă parte, vă scriu o poruncă nouă — ceea ce este adevărat în cazul lui și al vostru —, pentru că întunericul+ trece și adevărata lumină+ deja strălucește.
9 Cine spune că este în lumină și totuși își urăște+ fratele este în întuneric până acum.+
10 Cine își iubește fratele rămâne în lumină+ și nu are motiv de poticnire.+
11 Dar cine își urăște fratele este în întuneric, umblă în întuneric+ și nu știe unde merge,+ pentru că întunericul i-a orbit ochii.
12 Vă scriu, copilașilor, pentru că păcatele v-au fost iertate datorită numelui său.+
13 Vă scriu, taților, pentru că ați ajuns să-l cunoașteți pe cel care este de la început.+ Vă scriu, tinerilor,+ pentru că l-ați învins pe cel rău.+ Vă scriu, copilașilor,+ pentru că ați ajuns să-l cunoașteți pe Tatăl.+
14 Vă scriu, taților,+ pentru că ați ajuns să-l cunoașteți pe cel care este de la început.+ Vă scriu, tinerilor, pentru că sunteți tari+ și cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi+ și l-ați învins pe cel rău.+
15 Nu iubiți lumea, nici lucrurile din lume!+ Dacă cineva iubește lumea, iubirea de Tatăl nu este în el,+
16 pentru că tot ce este în lume+ — dorința cărnii,+ dorința ochilor+ și etalarea ostentativă a mijloacelor de existență+ — nu provine de la Tatăl, ci provine din lume.+
17 Și lumea trece și dorința ei la fel,+ dar cine face voința+ lui Dumnezeu rămâne pentru totdeauna.+
18 Copilașilor, este ceasul din urmă+ și, după cum ați auzit că vine anticristul,+ au și apărut acum mulți anticriști;+ din aceasta știm că este ceasul din urmă.
19 Ei au ieșit dintre noi, dar nu erau de-ai noștri,+ pentru că, dacă ar fi fost de-ai noștri, ar fi rămas cu noi.+ Dar au ieșit ca să se arate clar că nu toți sunt de-ai noștri.+
20 Voi aveți o ungere de la cel sfânt.+ Toți aveți cunoștință.+
21 Vă scriu nu pentru că nu cunoașteți adevărul,+ ci pentru că îl cunoașteți+ și pentru că nicio minciună nu provine din adevăr.+
22 Cine este mincinosul dacă nu cel care neagă că Isus este Cristosul*?+ Acesta este anticristul,+ cel care îi neagă pe Tatăl și pe Fiul.+
23 Cine îl neagă pe Fiul nu-l are nici pe Tatăl.+ Cine îl mărturisește+ pe Fiul îl are și pe Tatăl.+
24 Cât despre voi, ce ați auzit de la început să rămână în voi.+ Dacă ce ați auzit de la început rămâne în voi, și voi veți rămâne în unitate+ cu Fiul și în unitate cu Tatăl.+
25 Și aceasta este promisiunea pe care el însuși ne-a făcut-o: viața veșnică.+
26 Vă scriu aceste lucruri despre cei care caută să vă inducă în eroare.+
27 În ce vă privește, ungerea+ pe care ați primit-o de la el rămâne în voi și nu aveți nevoie să vă învețe cineva,+ ci, așa cum ungerea de la el vă învață toate lucrurile+ — iar ea este adevărată+ și nu este o minciună — și așa cum v-a învățat ea, rămâneți în unitate+ cu el.
28 Acum deci, copilașilor,+ rămâneți în unitate+ cu el, pentru ca, atunci când va fi dezvăluit,+ să vorbim cu libertate de exprimare+ și să nu trebuiască să ne depărtăm de el rușinați în timpul prezenței sale.+
29 Dacă știți că el este drept,+ știți că oricine practică dreptatea s-a născut din el.+
