1 Ioan 3:1-24

3  Vedeți ce fel de iubire+ ne-a arătat Tatăl: să fim numiți copii ai lui Dumnezeu;+ și asta și suntem. De aceea nu ne cunoaște lumea,+ pentru că n-a ajuns să-l cunoască pe el.+  Iubiții mei frați, acum suntem copii ai lui Dumnezeu,+ dar ce vom fi nu s-a dezvăluit încă.+ Dar știm că, atunci când va fi dezvăluit el,+ vom fi ca el,+ pentru că îl vom vedea așa cum este.+  Și cine are această speranță întemeiată pe el se purifică,+ așa cum el este pur.+  Cine practică păcatul+ practică și nelegiuirea+ și, astfel, păcatul+ este nelegiuire.  Voi știți și că el a fost dezvăluit ca să înlăture păcatele noastre,+ și în el nu este păcat.+  Cine rămâne în unitate+ cu el nu practică păcatul.+ Cine practică păcatul nici nu l-a văzut, nici n-a ajuns să-l cunoască.+  Copilașilor, să nu vă inducă nimeni în eroare! Cine practică dreptatea este drept, așa cum el este drept.+  Cine practică păcatul provine de la Diavol, pentru că Diavolul păcătuiește de la început.+ Pentru aceasta a fost dezvăluit Fiul lui Dumnezeu:+ ca să distrugă lucrările Diavolului.+  Cine s-a născut din Dumnezeu nu practică păcatul,+ pentru că sămânța Sa rămâne în el și el nu poate practica păcatul, pentru că s-a născut din Dumnezeu.+ 10  Copiii lui Dumnezeu și copiii Diavolului se recunosc prin aceasta: Cine nu practică dreptatea+ nu provine de la Dumnezeu, nici cine nu-și iubește fratele.+ 11  Căci iată mesajul pe care l-ați auzit de la început:+ să ne iubim unii pe alții.+ 12  Nu cum a fost Cain, care provenea de la cel rău și și-a înjunghiat+ fratele. Și pentru ce l-a înjunghiat? Pentru că faptele lui erau rele,+ dar ale fratelui său erau drepte.+ 13  Nu vă mirați, fraților, că lumea vă urăște!+ 14  Noi știm că am trecut de la moarte la viață+ pentru că îi iubim pe frați.+ Cine nu iubește rămâne în moarte.+ 15  Cine își urăște+ fratele este un ucigaș+ și voi știți că în niciun ucigaș+ nu rămâne viața veșnică.+ 16  Prin aceasta am ajuns să cunoaștem iubirea,+ fiindcă el și-a dat sufletul pentru noi;+ și noi avem obligația să ne dăm sufletul pentru frații noștri.+ 17  Dar cine are mijloacele de existență ale acestei lumi+ și îl vede pe fratele său în nevoie+ și totuși își închide față de el ușa tandrei sale compasiuni,+ cum mai rămâne în el iubirea de Dumnezeu?+ 18  Copilașilor, să iubim+ nu cu vorba, nici cu limba,+ ci cu fapta+ și cu adevărul!+ 19  Prin aceasta vom ști că provenim din adevăr+ și ne vom asigura* inima înaintea lui 20  cu privire la orice ne-ar putea condamna inima noastră,+ pentru că Dumnezeu este mai mare decât inima noastră și cunoaște totul.+ 21  Iubiții mei frați, dacă inima noastră nu ne condamnă, avem libertate de exprimare înaintea lui Dumnezeu+ 22  și orice lucru cerem primim de la el,+ pentru că respectăm poruncile sale și facem ce este plăcut în ochii săi.+ 23  De fapt, iată porunca lui: să credem în numele Fiului său Isus Cristos+ și să ne iubim unii pe alții,+ așa cum ne-a poruncit el. 24  Mai mult decât atât, cine respectă poruncile sale rămâne în unitate cu el, iar el în unitate cu acesta.+ Astfel, putem ști că el rămâne în unitate cu noi,+ datorită spiritului+ pe care ni l-a dat.

Note de subsol

Lit. „convinge“.