1 Regi 22:1-53
22 Și trei ani au trăit liniștiți, fără să fie război între Siria și Israel.
2 Iar în al treilea an, Iosafat,+ regele lui Iuda, a coborât la regele lui Israel.
3 Atunci regele lui Israel le-a zis slujitorilor lui: „Știți că Ramot-Galaadul+ ne aparține nouă? Și noi întârziem să-l luăm din mâna regelui Siriei“.
4 Apoi i-a zis lui Iosafat: „Vrei să mergi la luptă cu mine la Ramot-Galaad?“+ Iosafat i-a răspuns regelui lui Israel: „Eu sunt ca tine. Poporul meu este ca poporul tău.+ Caii mei sunt ca ai tăi“.
5 Însă Iosafat i-a mai spus regelui lui Israel: „Mai întâi întreabă,+ te rog, cuvântul lui Iehova“.
6 Astfel, regele lui Israel i-a adunat pe profeți,+ cam patru sute de oameni, și le-a zis: „Să merg la război împotriva Ramot-Galaadului sau să renunț?“ Și ei au spus: „Urcă+ și Iehova îl va da în mâna regelui!“
7 Dar Iosafat a zis: „Nu mai este aici niciun profet al lui Iehova, ca să întrebăm prin el?“+
8 Regele lui Israel i-a spus lui Iosafat: „Mai este un om prin care poate fi întrebat Iehova,+ dar îl urăsc,+ fiindcă mie nu-mi profețește de bine, ci de rău:+ Micaia, fiul lui Imla“. Totuși, Iosafat a zis: „Să nu spună regele așa ceva!“+
9 Atunci regele lui Israel a chemat un demnitar de la curte+ și i-a zis: „Adu-l repede pe Micaia, fiul lui Imla!“+
10 Regele lui Israel și Iosafat, regele lui Iuda, stăteau fiecare pe tronul lui, îmbrăcați în veșminte regale,+ în aria de treierat de la intrarea porții Samariei, și toți profeții profețeau înaintea lor.+
11 Zedechia, fiul lui Chenaana, și-a făcut niște coarne de fier și a zis: „Iată ce a spus Iehova:+ «Cu acestea îi vei împunge pe sirieni până îi vei nimici de tot»“.+
12 Și toți ceilalți profeți profețeau la fel, zicând: „Urcă la Ramot-Galaad și să ai izbândă! Iehova îl va da în mâna regelui“.+
13 Și mesagerul care se dusese să-l cheme pe Micaia i-a vorbit, zicând: „Iată că toate cuvintele profeților pentru rege sunt de bine. Să fie, te rog, și cuvântul tău asemenea cuvântului unuia dintre ei și să vorbești de bine!“+
14 Dar Micaia a zis: „Viu este Iehova+ că voi vorbi ce-mi va spune Iehova!“+
15 Apoi a venit la rege, iar regele l-a întrebat: „Micaia, să mergem la război la Ramot-Galaad sau să renunțăm?“ Îndată, el i-a zis: „Urcă și să ai izbândă! Iehova îl va da în mâna regelui“.+
16 Dar regele i-a zis: „De câte ori să te pun să juri că nu-mi vei spune decât adevărul în numele lui Iehova?“+
17 Atunci el a spus: „Iată! Îi văd pe toți israeliții împrăștiați+ pe munți, ca niște oi fără păstor!+ Și Iehova a zis: «Aceștia n-au stăpâni. Să se întoarcă fiecare în pace la casa lui»“.+
18 Atunci regele lui Israel i-a zis lui Iosafat: „Nu ți-am spus eu că mie nu-mi va profeți de bine, ci de rău?“+
19 Și Micaia a mai zis: „Ascultă deci cuvântul lui Iehova:+ Îl văd pe Iehova stând pe tronul său+ și toată armata cerurilor stând lângă el, la dreapta și la stânga lui.+
20 Și Iehova a zis: «Cine-l va amăgi pe Ahab, ca să urce și să cadă la Ramot-Galaad?» Și unul zicea într-un fel, iar altul zicea în alt fel.+
21 În cele din urmă a ieșit un spirit+ care a stat înaintea lui Iehova și a spus: «Eu îl voi amăgi». Iehova l-a întrebat: «Cum?»+
22 Și el a spus: «Voi ieși și voi fi un spirit de amăgire în gura tuturor profeților lui».+ Atunci El a zis: «Îl vei amăgi, ba chiar îl vei învinge.+ Du-te și fă așa!»+
23 Și acum, iată că Iehova a pus un spirit de amăgire în gura tuturor acestor profeți ai tăi,+ dar în același timp Iehova a anunțat nenorocirea asupra ta“.+
24 Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, s-a apropiat, l-a lovit pe Micaia peste obraz+ și a zis: „Pe ce drum a plecat spiritul lui Iehova de la mine ca să-ți vorbească?“+
25 Micaia a răspuns: „Iată că ai să vezi pe ce drum în ziua când vei intra să te ascunzi în camera cea mai dosnică!“+
26 Atunci regele lui Israel a zis: „Ia-l pe Micaia și du-l înapoi la Amon, căpetenia orașului, și la Ioaș, fiul regelui.+
27 Și să zici: «Iată ce a spus regele:+ „Puneți-l pe acest om în casa de detenție+ și dați-i o porție mică de pâine+ și o porție mică de apă, până voi veni în pace!“»“+
28 Dar Micaia a zis: „Dacă te întorci în pace, Iehova n-a vorbit cu mine“.+ Și a adăugat: „Ascultați, voi, toate popoarele!“+
29 Și regele lui Israel și Iosafat, regele lui Iuda, au urcat la Ramot-Galaad.+
30 Regele lui Israel i-a zis lui Iosafat: „Eu mă voi deghiza și voi intra în luptă,+ dar tu pune-ți veșmintele tale“.+ Și regele lui Israel s-a deghizat+ și a intrat în luptă.+
31 Însă regele Siriei le poruncise celor treizeci și doi de comandanți+ ai carelor lui, zicând: „Să nu luptați nici cu cel mic, nici cu cel mare, ci numai cu regele lui Israel“.+
32 Când comandanții carelor l-au văzut pe Iosafat, și-au zis: „Cu siguranță este regele lui Israel!“+ Astfel, s-au abătut să lupte împotriva lui. Atunci Iosafat a strigat după ajutor.+
33 Când comandanții carelor au văzut că nu era regele lui Israel, s-au întors și nu l-au mai urmărit.+
34 Și un om a tras cu arcul la întâmplare și l-a lovit pe regele lui Israel la încheietura cămășii de zale. Atunci acesta i-a zis conducătorului carului său:+ „Întoarce și scoate-mă din tabără, căci sunt grav rănit“.
35 Lupta a fost din ce în ce mai crâncenă în ziua aceea și regele a trebuit să fie ținut în picioare în car, în fața sirienilor, iar seara a murit;+ și sângele de la rană curgea în carul de război.+
36 Pe la apusul soarelui, un strigăt răsunător a străbătut tabăra: „Fiecare în orașul lui și fiecare în țara lui!“+
37 Și regele a murit. Când l-au adus la Samaria, l-au înmormântat pe rege în Samaria.+
38 Au spălat carul de război la bazinul Samariei, iar câinii au venit să-i lingă sângele+ (și prostituatele s-au scăldat acolo), după cuvântul pe care-l spusese Iehova.+
39 Celelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el, casa de fildeș+ pe care a construit-o și toate orașele pe care le-a construit, nu sunt scrise oare în cartea+ cronicilor din zilele regilor lui Israel?
40 În cele din urmă, Ahab a adormit alături de strămoșii lui,+ iar în locul lui a început să domnească Ahazia,+ fiul său.
41 Iosafat,+ fiul lui Asa, devenise rege peste Iuda în al patrulea an al lui Ahab, regele lui Israel.
42 Iosafat avea treizeci și cinci de ani când a început să domnească și a domnit douăzeci și cinci de ani la Ierusalim. Numele mamei lui era Azuba, fiica lui Șilhi.
43 El a umblat pe toată calea lui Asa, tatăl său. Nu s-a abătut de la ea, făcând ce este drept în ochii lui Iehova.+ Numai că locurile înalte n-au fost înlăturate. Poporul tot mai aducea jertfe și făcea să se înalțe fum de jertfă în locurile înalte.+
44 Iosafat a păstrat relații pașnice cu regele lui Israel.+
45 Celelalte fapte ale lui Iosafat, puterea cu care a acționat și cum a luptat nu sunt scrise oare în cartea+ cronicilor din zilele regilor lui Iuda?
46 El i-a îndepărtat din țară+ pe restul prostituaților sacri,+ pe cei care rămăseseră în zilele tatălui său, Asa.
47 În Edom+ nu era rege: rege era un administrator.+
48 Iosafat a făcut corăbii de Tarsis+ ca să meargă la Ofir după aur, dar n-au mai mers, deoarece corăbiile au naufragiat la Ețion-Gheber.+
49 Atunci Ahazia, fiul lui Ahab, i-a zis lui Iosafat: „Slujitorii mei să meargă cu slujitorii tăi în corăbii“, dar Iosafat n-a vrut.+
50 În cele din urmă, Iosafat a adormit alături de strămoșii lui+ și a fost înmormântat alături de strămoșii lui, în Cetatea lui David,+ strămoșul său. În locul lui a început să domnească Ioram,+ fiul său.
51 Iar Ahazia,+ fiul lui Ahab, a devenit rege peste Israel la Samaria în al șaptesprezecelea an al lui Iosafat, regele lui Iuda, și a domnit peste Israel doi ani.
52 El a făcut ce este rău+ în ochii lui Iehova și a umblat pe calea tatălui său,+ pe calea mamei sale+ și pe calea lui Ieroboam,+ fiul lui Nebat, care-l făcuse pe Israel să păcătuiască.+
53 A continuat să-i slujească lui Baal+ și să se plece înaintea lui și l-a mâniat+ pe Iehova, Dumnezeul lui Israel, întocmai cum făcuse tatăl său.
