1 Regi 3:1-28
3 Solomon s-a înrudit prin căsătorie+ cu faraonul, regele Egiptului, și a luat-o pe fiica faraonului+ și a adus-o în Cetatea lui David,+ ca să stea acolo până avea să termine de construit casa lui,+ casa lui Iehova+ și zidul dimprejurul Ierusalimului.+
2 Numai că poporul aducea jertfe în locurile înalte,+ căci până în zilele acelea nu fusese construită o casă pentru numele lui Iehova.+
3 Și Solomon îl iubea+ pe Iehova, umblând potrivit instrucțiunilor tatălui său, David.+ Numai că aducea cu regularitate jertfe și făcea să fumege ofrande în locurile înalte.+
4 Așadar, regele s-a dus la Gabaon+ ca să aducă jertfe acolo, căci acesta era cel mai important loc înalt.+ Solomon a oferit pe acest altar o mie de jertfe arse.+
5 La Gabaon, Iehova i s-a arătat+ lui Solomon noaptea într-un vis.+ Și Dumnezeu a zis: „Cere ce vrei să-ți dau!“+
6 Atunci Solomon a zis: „Tu ai arătat o mare bunătate iubitoare+ față de slujitorul tău David, tatăl meu, fiindcă a umblat înaintea ta în adevăr, în dreptate+ și în sinceritatea inimii față de tine; și ai continuat să-i arăți această mare bunătate iubitoare*, dându-i un fiu care să stea pe tronul său, ca în ziua de azi.+
7 Acum, Iehova, Dumnezeul meu, tu l-ai făcut pe slujitorul tău rege în locul tatălui meu, David, iar eu nu sunt decât un copil.+ Nu știu să ies și să intru.+
8 Slujitorul tău este în mijlocul poporului pe care ți l-ai ales,+ un popor numeros, care nu poate fi nici numărat, nici socotit datorită mulțimii lui.+
9 Dă-i slujitorului tău o inimă ascultătoare ca să judece+ poporul tău, ca să discearnă între bine și rău.+ Fiindcă cine poate să judece+ acest popor dificil* al tău?“+
10 Și a fost plăcut în ochii lui Iehova că Solomon a cerut acest lucru.+
11 Și Dumnezeu i-a zis: „Pentru că ai cerut acest lucru și n-ai cerut pentru tine nici zile multe, n-ai cerut pentru tine nici bogății,+ n-ai cerut nici sufletul dușmanilor tăi, ci ai cerut pentru tine pricepere ca să faci judecată,+
12 iată că voi face după cuvintele tale.+ Iată! Îți voi da o inimă înțeleaptă și pricepută,+ astfel că nimeni asemenea ție n-a fost înainte de tine și nimeni asemenea ție nu se va ridica după tine.+
13 Și îți voi da și ce n-ai cerut,+ bogății+ și glorie, astfel că niciun rege nu va fi ca tine, în toate zilele tale.+
14 Dacă vei umbla pe căile mele, respectând dispozițiile+ și poruncile mele, așa cum a umblat tatăl tău, David,+ îți voi da zile multe“.+
15 Când Solomon s-a trezit,+ iată că fusese un vis. Atunci a venit la Ierusalim și a stat înaintea arcei+ legământului lui Iehova. A oferit jertfe arse, a adus ofrande de comuniune+ și a dat un ospăț+ pentru toți slujitorii lui.+
16 În timpul acela, două femei prostituate+ au intrat la rege și au stat înaintea lui.+
17 Una dintre femei a zis: „Iartă-mă, domnul meu!+ Eu și femeia aceasta locuim în aceeași casă și eu am născut lângă ea, în casă.
18 A treia zi după ce am născut eu, a născut și femeia aceasta. Și eram împreună. Nu era niciun străin cu noi în casă, nimeni, decât noi două în toată casa.
19 Mai târziu, fiul acestei femei a murit noaptea, pentru că s-a culcat peste el.
20 Ea s-a sculat la miezul nopții, l-a luat pe fiul meu de lângă mine, în timp ce sclava ta dormea, și l-a pus la sânul ei, iar pe fiul ei mort l-a pus la sânul meu.
21 Dimineață, când m-am sculat să-mi alăptez+ fiul, iată că era mort. M-am uitat cu atenție la el dimineață și iată că nu era fiul meu, pe care-l născusem“.
22 Dar cealaltă femeie a zis: „Ba nu, fiul meu este cel viu, iar fiul tău este cel mort!“ În tot acest timp, prima femeie zicea: „Ba nu, fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu“. Și ele continuau să vorbească înaintea regelui.+
23 În cele din urmă, regele a spus: „Una zice: «Acesta este fiul meu, cel viu, iar fiul tău este cel mort!», iar cealaltă zice: «Ba nu, fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu!»“
24 Și regele a mai spus:+ „Aduceți-mi o sabie“. Și au adus sabia înaintea regelui.
25 Regele a zis: „Tăiați copilul viu în două și dați o jumătate unei femei și cealaltă jumătate celeilalte“.
26 Imediat, femeia al cărei fiu era viu i-a zis regelui (căci îi ardea inima+ pentru fiul ei+ și a zis): „Iartă-mă,+ domnul meu! Dați-i ei copilul viu! Să nu cumva să-l omorâți!“ În tot acest timp, cealaltă femeie zicea: „Nu va fi nici al meu, nici al tău. Tăiați-l!“+
27 Atunci regele a răspuns și a zis: „Dați-i ei copilul viu! Să nu cumva să-l omorâți! Ea este mama lui“.
28 Tot Israelul a auzit hotărârea judecătorească+ pe care o dăduse regele și s-au temut de rege,+ căci au văzut că înțelepciunea+ lui Dumnezeu era în el ca să facă judecată.
