2 Corinteni 4:1-18
4 Iată de ce, fiindcă avem acest serviciu+ după îndurarea care ne-a fost arătată,+ noi nu renunțăm,
2 ci ne-am lăsat de lucrurile ascunse care sunt rușinoase,+ nu umblăm cu viclenie și nu falsificăm cuvântul lui Dumnezeu,+ ci, prin dezvăluirea adevărului, ne recomandăm oricărei conștiințe umane înaintea lui Dumnezeu.+
3 Dar dacă vestea bună pe care o anunțăm este acoperită cu văl, este acoperită cu văl printre cei ce pier,+
4 printre cei necredincioși,+ cărora dumnezeul acestui sistem+ le-a orbit mintea, ca să nu poată pătrunde+ în ea lumina+ glorioasei vești bune+ despre Cristos, care este chipul+ lui Dumnezeu.
5 Căci nu ne predicăm pe noi înșine, ci îl predicăm pe Cristos Isus ca Domn,+ iar pe noi înșine, ca sclavi+ ai voștri de dragul lui Isus.
6 Căci Dumnezeu a zis: „Să strălucească lumina din întuneric“,+ iar el a strălucit peste inimile noastre ca să le lumineze+ cu glorioasa cunoștință+ despre Dumnezeu, reflectată pe fața* lui Cristos.+
7 Totuși, comoara+ aceasta o avem în vase+ de lut,+ pentru ca puterea+ care depășește normalul să fie de la Dumnezeu+ și nu de la noi.+
8 Suntem apăsați în toate felurile,+ dar nu atât de strâmtorați încât să nu ne putem mișca; suntem în încurcătură, dar nu fără nicio ieșire;+
9 suntem persecutați, dar nu părăsiți;+ suntem trântiți jos,+ dar nu nimiciți.+
10 Oriunde ne ducem, suportăm mereu în corpul nostru tratamentul ucigător la care a fost supus Isus,+ pentru ca și viața lui Isus să se manifeste în corpul nostru.+
11 Fiindcă noi, care trăim, suntem puși mereu față în față cu moartea+ de dragul lui Isus, pentru ca și viața lui Isus să se manifeste în carnea noastră muritoare.+
12 Prin urmare, în noi acționează moartea, iar în voi, viața.+
13 Așadar, pentru că avem același spirit de credință ca acela despre care este scris: „Am manifestat credință, de aceea am vorbit“,+ și noi manifestăm credință, și de aceea vorbim,
14 știind că acela care l-a sculat din morți pe Isus ne va scula și pe noi împreună cu Isus și ne va prezenta împreună cu voi.+
15 Căci toate lucrurile sunt spre binele vostru,+ pentru ca bunătatea nemeritată arătată din belșug să crească și mai mult datorită mulțumirilor aduse de tot mai mulți oameni, spre gloria lui Dumnezeu.+
16 Prin urmare, noi nu renunțăm, ci, chiar dacă omul care suntem în afară se degradează, omul lăuntric+ se înnoiește din zi în zi.
17 Căci, chiar dacă necazul este de-o clipă+ și ușor, el produce pentru noi o glorie care devine tot mai mare și este veșnică,+
18 în timp ce noi nu ne ținem privirea ațintită asupra lucrurilor care se văd, ci asupra lucrurilor care nu se văd,+ căci lucrurile care se văd sunt trecătoare,+ dar lucrurile care nu se văd sunt veșnice.+
Note de subsol
^ Lit. „prin fața“.
