Revelația 1:1-20
1 O revelație+ a lui Isus Cristos, pe care i-a dat-o Dumnezeu+ ca să le arate sclavilor săi+ lucrurile care trebuie să se întâmple în curând.+ El l-a trimis pe îngerul său+ și, prin el, i-a prezentat-o în simboluri+ sclavului său Ioan,+
2 care a depus mărturie despre cuvântul dat de Dumnezeu+ și despre mărturia lui Isus Cristos,+ da, despre toate lucrurile pe care le-a văzut.
3 Fericit+ este cel care citește cu voce tare+ și cei care aud cuvintele acestei profeții+ și respectă lucrurile scrise în ea,+ căci timpul fixat este aproape.+
4 Ioan, către cele șapte congregații+ din provincia Asiei:
Să aveți bunătate nemeritată și pace de la „Cel care este, care era și care va veni“,+ de la cele șapte spirite+ care sunt înaintea tronului său
5 și de la Isus Cristos, „Martorul fidel“,+ „Întâiul născut din morți“+ și „Conducătorul regilor pământului“!+
A celui care ne iubește+ și care ne-a dezlegat de păcatele noastre prin sângele său+ —
6 și a făcut din noi un regat,+ preoți+ pentru Dumnezeul și Tatăl său —, da, a lui să fie gloria și puterea pentru totdeauna!+ Amin!
7 Iată că el vine cu norii+ și orice ochi îl va vedea,+ chiar și cei ce l-au străpuns.+ Și toate triburile pământului se vor bate în piept de durere din cauza lui.+ Da, amin!
8 „Eu sunt Alfa și Omega“,+ spune Iehova Dumnezeu, „Cel care este, care era și care va veni,+ Cel Atotputernic“.+
9 Eu, Ioan, fratele vostru și părtaș cu voi la necazuri,+ la regat+ și la perseverență+ în calitate de continuator al lui Isus,+ am ajuns pe insula numită Patmos pentru că am vorbit despre Dumnezeu și am depus mărturie despre Isus.+
10 Prin inspirație+ am ajuns+ în ziua Domnului+ și am auzit în spatele meu un glas puternic,+ ca de trompetă,
11 zicând: „Scrie într-un sul ce vezi+ și trimite-l celor șapte congregații:+ din Efes,+ din Smirna,+ din Pergam,+ din Tiatira,+ din Sardes,+ din Filadelfia+ și din Laodiceea“.+
12 Și m-am întors să văd al cui era glasul care vorbea cu mine și, când m-am întors, am văzut șapte lampadare de aur,+
13 iar în mijlocul lampadarelor pe cineva ca un fiu al omului,+ îmbrăcat cu un veșmânt care îi ajungea până la glezne și încins la piept cu o centură de aur.
14 Capul și părul lui erau albe+ ca lâna albă, ca zăpada, iar ochii lui erau ca o flacără de foc.+
15 Picioarele lui erau ca arama strălucitoare+ care arde în cuptor, iar glasul lui+ era ca vuietul multor ape.
16 În mâna dreaptă avea șapte stele+ și din gura lui ieșea o sabie cu două tăișuri, lungă și ascuțită,+ iar fața îi era ca soarele când strălucește cu putere.+
17 Când l-am văzut, am căzut ca mort la picioarele lui.
El și-a pus mâna dreaptă peste mine și a zis: „Nu-ți fie teamă!+ Eu sunt Cel dintâi+ și Cel de pe urmă,+
18 cel viu.+ Am fost mort,+ dar iată că sunt viu pentru totdeauna și veșnic+ și am cheile morții+ și ale Hadesului.+
19 Scrie lucrurile pe care le-ai văzut, lucrurile care sunt și lucrurile care se vor întâmpla după acestea.+
20 Iată care este secretul sacru al celor șapte stele+ pe care le-ai văzut în mâna mea dreaptă și al celor șapte lampadare de aur:+ Cele șapte stele reprezintă îngerii* celor șapte congregații, iar cele șapte lampadare reprezintă șapte congregații.+
Note de subsol
^ Sau „mesagerii“.
