Revelația 12:1-17
12 Și în cer s-a văzut un semn mare:+ o femeie+ înveșmântată cu soarele, având luna sub picioare și o coroană de douăsprezece stele pe cap.
2 Ea era însărcinată și striga în dureri+ și în chinurile nașterii.
3 Și în cer s-a văzut un alt semn și iată: un balaur mare de culoarea focului,+ cu șapte capete și zece coarne și cu șapte diademe pe capetele lui.
4 Coada+ lui trăgea o treime din stelele+ cerului și le-a aruncat pe pământ.+ Și balaurul stătea înaintea femeii+ care se pregătea să nască,+ pentru ca, atunci când va naște, să-i devoreze+ copilul.
5 Ea a dat naștere unui fiu,+ un copil de sex bărbătesc, care va păstori toate națiunile cu un toiag de fier.+ Copilul ei a fost luat la Dumnezeu și la tronul său.+
6 Femeia a fugit în pustiu,+ unde avea un loc pregătit de Dumnezeu, ca să fie hrănită+ acolo o mie două sute șaizeci de zile.+
7 Și în cer a izbucnit un război: Mihael+ și îngerii lui s-au luptat cu balaurul, iar balaurul și îngerii lui au luptat și ei,
8 dar acesta n-a biruit, nici nu s-a mai găsit loc pentru ei în cer.
9 Astfel, balaurul cel mare,+ șarpele cel vechi,+ cel numit Diavol+ și Satan,+ care induce în eroare întregul pământ locuit,+ a fost aruncat jos. A fost aruncat pe pământ,+ iar îngerii lui au fost aruncați împreună cu el.
10 Și am auzit un glas puternic în cer care zicea:
„Acum au venit salvarea,+ puterea,+ regatul Dumnezeului nostru+ și autoritatea Cristosului său,+ pentru că acuzatorul fraților noștri, care îi acuza zi și noapte înaintea Dumnezeului nostru,+ a fost aruncat jos!
11 Și ei l-au învins+ datorită sângelui Mielului+ și datorită cuvântului mărturiei lor+ și nu și-au iubit sufletul+ nici chiar în fața morții.
12 De aceea, bucurați-vă, ceruri și voi, care locuiți în ele!+ Dar vai+ de voi, pământ și mare,+ pentru că Diavolul a coborât la voi cuprins de o mânie mare, știind că nu mai are decât puțin timp!“+
13 Când a văzut balaurul că a fost aruncat pe pământ,+ a persecutat-o pe femeia+ care a dat naștere copilului de sex bărbătesc.
14 Dar femeii i-au fost date cele două aripi ale unei acvile mari,+ ca să zboare în pustiu,+ la locul pregătit pentru ea. Acolo a fost hrănită+ un timp, timpuri și o jumătate de timp,+ departe de fața șarpelui.+
15 Și șarpele a vărsat din gură apă+ ca un fluviu după femeie, ca să fie înghițită de fluviu.+
16 Dar pământul a venit în ajutorul femeii+ și pământul și-a deschis gura și a înghițit fluviul pe care balaurul îl vărsase din gură.
17 Balaurul s-a mâniat pe femeie+ și s-a dus să facă război cu cei rămași din sămânța ei, care respectă poruncile lui Dumnezeu și au lucrarea de depunere a mărturiei+ despre Isus.
