Exodul 10:1-29
10 Atunci Iehova i-a zis lui Moise: „Du-te la faraon, căci eu, da, eu am lăsat să se împietrească inima lui și inima slujitorilor lui,+ ca să pun aceste semne ale mele chiar în fața lui+
2 și ca tu să istorisești în auzul fiului tău și al fiului fiului tău cât de aspru m-am purtat cu Egiptul, precum și semnele mele pe care le-am făcut în mijlocul lor.+ Și veți ști că eu sunt Iehova“.+
3 Moise și Aaron au intrat la faraon și i-au spus: „Iată ce a zis Iehova, Dumnezeul evreilor: «Până când refuzi să mi te supui?+ Lasă-l pe poporul meu să plece, ca să-mi slujească!
4 Fiindcă, dacă nici acum nu-l lași pe poporul meu să plece, iată că mâine voi aduce lăcuste între granițele tale.+
5 Ele vor acoperi fața pământului, iar pământul nu se va mai putea vedea. Vor devora tot ce a rămas, tot ce v-a lăsat grindina, și vă vor mânca toți copacii care cresc pe câmp.+
6 Casele tale, casele tuturor slujitorilor tăi și toate casele din Egipt vor fi atât de pline, cum n-au văzut nici părinții tăi, nici părinții părinților tăi, din ziua în care au existat pe pământ până în ziua aceasta»“.+ Apoi s-a întors și a ieșit de la faraon.+
7 Slujitorii faraonului i-au spus acestuia: „Până când va mai fi omul acesta o cursă pentru noi?+ Lasă-i pe oamenii aceștia să plece, ca să-i slujească lui Iehova, Dumnezeul lor. Încă nu știi că Egiptul a pierit?“+
8 Moise și Aaron au fost aduși înapoi la faraon, iar el le-a zis: „Duceți-vă și slujiți-i lui Iehova, Dumnezeul vostru!+ Cine sunt cei care vor merge?“
9 Atunci Moise a spus: „Vom merge cu tinerii și cu bătrânii noștri. Vom merge cu fiii și cu fiicele noastre,+ cu oile și cu vitele noastre,+ fiindcă avem o sărbătoare pentru Iehova“.+
10 Și el le-a zis: „Așa să se întâmple: să fie Iehova cu voi când vă voi lăsa eu să plecați, pe voi și pe copiii voștri!+ Luați seama! În mod sigur puneți ceva rău la cale!+
11 Nu, nu va fi așa! Duceți-vă doar voi, bărbații, și slujiți-i lui Iehova, pentru că asta vreți să faceți“. Apoi i-au izgonit dinaintea faraonului.+
12 Iehova i-a zis atunci lui Moise: „Întinde-ți+ mâna peste țara Egiptului ca să urce lăcustele peste țara Egiptului și să devoreze toate plantele din țară, tot ce a lăsat grindina“.+
13 Moise și-a întins imediat toiagul peste țara Egiptului și Iehova a făcut să sufle peste țară un vânt de la est+ toată ziua aceea și toată noaptea. A venit dimineața și vântul de la est a adus lăcustele.
14 Și lăcustele au urcat peste toată țara Egiptului și s-au așezat pe tot teritoriul Egiptului.+ Au adus multă suferință.+ O asemenea invazie de lăcuste n-a mai fost înainte și nici după aceea nu avea să mai fie.
15 Ele au acoperit întinderea întregii țări+ și țara s-a întunecat.+ Au devorat toate plantele din țară și toate roadele pomilor pe care le lăsase grindina.+ N-a mai rămas nimic verde în pomi și nici pe plantele de pe câmp, în toată țara Egiptului.+
16 Atunci faraonul i-a chemat imediat pe Moise și pe Aaron și a zis: „Am păcătuit împotriva lui Iehova, Dumnezeul vostru, și împotriva voastră.+
17 Acum iartă,+ te rog, păcatul meu doar de data aceasta și implorați-l+ pe Iehova, Dumnezeul vostru, să îndepărteze de la mine această plagă ucigătoare“.
18 Și Moise a ieșit de la faraon și l-a implorat pe Iehova.+
19 Atunci Iehova a transformat vântul într-un vânt de vest foarte puternic, care a luat lăcustele și le-a aruncat în Marea Roșie. N-a rămas nici măcar o lăcustă pe tot teritoriul Egiptului.
20 Totuși, Iehova a lăsat inima faraonului să se încăpățâneze+ și el nu i-a lăsat pe fiii lui Israel să plece.
21 Iehova i-a spus atunci lui Moise: „Întinde-ți mâna spre cer,+ ca să se facă întuneric peste țara Egiptului, un întuneric foarte gros!“
22 Moise și-a întins imediat mâna spre cer și trei zile a fost întuneric beznă în toată țara Egiptului.+
23 Nu se vedeau unii pe alții și trei zile niciunul nu s-a ridicat din locul în care era, dar acolo unde locuiau toți fiii lui Israel era lumină.+
24 După aceea, faraonul l-a chemat pe Moise și a zis: „Duceți-vă și slujiți-i lui Iehova!+ Numai oile și vitele voastre să rămână. Copiii voștri vor putea merge și ei cu voi“.+
25 Dar Moise a spus: „Tu însuți ne vei da în mâini jertfe și ofrande arse, căci trebuie să i le aducem lui Iehova, Dumnezeul nostru.+
26 Animalele noastre vor merge și ele cu noi.+ Nu poate să rămână nici măcar o copită, căci dintre ele vom lua câteva ca să-i aducem închinare lui Iehova, Dumnezeul nostru.+ Nici chiar noi nu știm ce vom oferi ca jertfă în închinarea la Iehova până nu vom ajunge acolo“.+
27 Atunci Iehova a lăsat inima faraonului să se încăpățâneze și el n-a vrut să-i lase să plece.+
28 Și faraonul i-a zis: „Ieși de la mine!+ Ai grijă! Să nu încerci să-mi mai vezi fața, căci în ziua în care-mi vei vedea fața vei muri“.+
29 Și Moise a răspuns: „Așa cum ai spus, nu voi mai încerca să-ți văd fața“.+
