Exodul 13:1-22

13  Și Iehova i-a vorbit iarăși lui Moise, zicând:  „Sfințește pentru mine pe orice întâi născut de sex bărbătesc dintre fiii lui Israel, atât dintre oameni, cât și dintre animale, care deschide pântecele. Este al meu“.+  Și Moise a mai zis poporului: „Să vă aduceți aminte de ziua aceasta în care ați ieșit din Egipt,+ din casa sclavilor, căci prin tăria mâinii sale v-a scos Iehova de aici.+ Să nu mâncați nimic dospit.+  Voi ieșiți astăzi, în luna abib.+  Când Iehova te va aduce în țara canaaniților, a hetiților, a amoriților, a heviților și a iebusiților,+ despre care le-a jurat strămoșilor tăi că ți-o va da,+ o țară în care curge lapte și miere,+ să faci acest serviciu în luna aceasta:  Șapte zile să mănânci turte nedospite,+ iar în a șaptea zi să fie o sărbătoare pentru Iehova.+  Șapte zile să mănânci turte nedospite+ și să nu se vadă la tine nimic dospit+ și să nu se vadă la tine aluat dospit între hotarele tale.+  În ziua aceea, să-i vorbești fiului tău, zicând: «Aceasta este pentru ceea ce a făcut Iehova pentru mine când am ieșit din Egipt».+  Să-ți servească drept semn pe mână și drept aducere-aminte pe frunte, între ochi,+ pentru ca legea lui Iehova să fie în gura ta,+ căci cu mână tare te-a scos Iehova din Egipt.+ 10  Să respecți această dispoziție la timpul fixat, an de an.+ 11  Când Iehova te va aduce în țara canaaniților,+ așa cum ți-a jurat ție și strămoșilor tăi,+ și când ți-o va da, 12  să-i dedici lui Iehova pe orice copil întâi născut*+ și pe orice pui de animal întâi născut+ care va fi al tău: cei de sex bărbătesc sunt ai lui Iehova.+ 13  Pe orice întâi născut al măgarului să-l răscumperi cu o oaie, iar dacă nu-l răscumperi, să-i frângi gâtul.+ Să-l răscumperi pe orice întâi născut al omului dintre fiii tăi.+ 14  Dacă fiul tău te va întreba mai târziu,+ zicând: «Ce înseamnă aceasta?», să-i spui: «Prin tăria mâinii sale ne-a scos Iehova din Egipt,+ din casa sclavilor.+ 15  Faraonul s-a încăpățânat și nu ne-a lăsat să plecăm,+ iar Iehova l-a omorât pe fiecare întâi născut din țara Egiptului,+ de la întâiul născut al omului până la întâiul născut al animalului.+ Iată de ce îi aduc jertfă lui Iehova pe toți masculii întâi născuți+ și îl răscumpăr pe orice întâi născut al fiilor mei».+ 16  Aceasta să-ți servească drept semn pe mână și drept fruntar între ochi,+ căci prin tăria mâinii sale ne-a scos Iehova din Egipt“.+ 17  Când faraonul a lăsat poporul să plece, Dumnezeu nu i-a condus pe drumul care duce în țara filistenilor, deși era aproape, căci Dumnezeu a zis: „S-ar putea ca, văzând războiul, poporului să-i pară rău și să se întoarcă în Egipt“.+ 18  De aceea, Dumnezeu a dus poporul pe un drum ocolit, pe drumul spre pustiul de lângă Marea Roșie.+ Dar fiii lui Israel au urcat din țara Egiptului în formație de luptă.+ 19  Și Moise a luat cu el oasele lui Iosif, căci acesta îi pusese pe fiii lui Israel să jure solemn, zicând: „Dumnezeu își va îndrepta negreșit atenția spre voi+ și atunci să luați cu voi oasele mele de aici“.+ 20  Ei au plecat din Sucot și și-au așezat tabăra la Etam, la marginea pustiului.+ 21  Și Iehova mergea înaintea lor, ziua într-un stâlp de nor, ca să-i conducă pe drum,+ iar noaptea într-un stâlp de foc, ca să le dea lumină, iar ei să meargă și ziua, și noaptea.+ 22  Stâlpul de nor nu se îndepărta dinaintea poporului în timpul zilei, nici stâlpul de foc în timpul nopții.+

Note de subsol

Lit. „pe oricine deschide pântecele“.