Geneza 44:1-34
44 Mai târziu, el i-a poruncit omului numit peste casa lui,+ zicând: „Umple cu alimente sacii acestor bărbați, cât pot ei să ducă, și pune banii fiecăruia la gura sacului său.+
2 Și să pui paharul meu, paharul de argint, la gura sacului celui mai mic, împreună cu banii pentru cerealele lui“. Astfel, el a făcut după cuvântul pe care-l spusese Iosif.+
3 Dimineață, când s-a crăpat de ziuă, li s-a dat drumul+ bărbaților și măgarilor lor.
4 Și au ieșit din oraș. Nu ajunseseră prea departe, când Iosif i-a zis omului numit peste casa lui: „Ridică-te! Du-te după bărbații aceia, ajunge-i din urmă și spune-le: «De ce ați răsplătit binele cu rău?+
5 Nu este acesta paharul din care bea stăpânul meu și cu ajutorul căruia citește cu iscusință semnele prevestitoare?+ Rău lucru ați făcut!»“
6 El i-a ajuns din urmă și le-a spus aceste cuvinte.
7 Însă ei i-au zis: „De ce vorbește așa domnul meu? Departe de slujitorii tăi gândul să facă așa ceva.
8 Iată că noi ți-am adus înapoi din țara Canaanului banii pe care i-am găsit la gura sacilor noștri.+ Cum am putea să furăm argint sau aur din casa stăpânului tău?+
9 Acela dintre sclavii tăi la care se va găsi paharul să moară, iar noi să devenim sclavii stăpânului meu!“+
10 Și el a zis: „Să fie așa cum ați spus!+ Cel la care se va găsi paharul va fi sclavul meu,+ însă voi veți fi nevinovați“.
11 Atunci fiecare și-a dat repede sacul jos, pe pământ, și fiecare și-a deschis sacul.
12 Și el a început să caute cu atenție. A început cu cel mai mare și a terminat cu cel mai mic. În cele din urmă, paharul a fost găsit în sacul lui Beniamin.+
13 Atunci ei și-au sfâșiat mantiile,+ fiecare și-a încărcat înapoi măgarul și s-au întors în oraș.
14 Și Iuda+ și frații lui au intrat în casa lui Iosif, pe când el era încă acolo, și s-au aruncat la pământ înaintea lui.+
15 Iosif le-a zis: „Cum de-ați făcut una ca asta? Nu știați că un om ca mine poate citi cu iscusință semnele prevestitoare?“+
16 Iuda a strigat: „Ce putem să-i mai spunem stăpânului meu? Cum să vorbim? Și cum putem să ne dovedim drepți?+ Adevăratul Dumnezeu a descoperit nelegiuirea sclavilor tăi.+ Iată că suntem sclavii stăpânului meu,+ și noi, și cel în mâna căruia a fost găsit paharul!“
17 Dar el a zis: „Departe de mine gândul să fac lucrul acesta!+ Bărbatul în mâna căruia a fost găsit paharul va fi sclavul meu.+ Dar voi ceilalți urcați în pace la tatăl vostru“.+
18 Atunci Iuda s-a apropiat de el și a zis: „Te implor, stăpânul meu, îngăduie-i, te rog, sclavului tău să spună un cuvânt în auzul stăpânului meu+ și nu te aprinde de mânie+ împotriva sclavului tău, fiindcă tu ești ca faraonul!+
19 Stăpânul meu i-a întrebat pe sclavii lui: «Aveți tată sau vreun frate?»
20 Noi i-am răspuns stăpânului nostru: «Avem un tată în vârstă și pe copilul bătrâneții lui, pe cel mai mic.+ Dar fratele lui este mort, așa că numai el a mai rămas de la mama lui,+ iar tatăl lui îl iubește».
21 Apoi le-ai spus sclavilor tăi: «Aduceți-l la mine ca să-l văd cu ochii mei».+
22 Dar noi i-am zis stăpânului meu: «Băiatul nu poate să-și părăsească tatăl. Dacă și-ar părăsi tatăl, acesta ar muri».+
23 Atunci tu le-ai zis sclavilor tăi: «Dacă fratele vostru cel mai mic nu coboară cu voi, să nu-mi mai vedeți fața!»+
24 Noi am urcat la sclavul tău, tatăl meu, și i-am spus cuvintele stăpânului meu.
25 Mai târziu, tatăl nostru a zis: «Întoarceți-vă și cumpărați-ne alimente».+
26 Însă noi am răspuns: «Nu putem coborî. Dacă fratele nostru cel mai mic va fi cu noi, vom coborî, fiindcă nu putem să vedem fața omului aceluia dacă fratele nostru cel mai mic nu este cu noi».+
27 Atunci sclavul tău, tatăl meu, ne-a zis: «Voi știți bine că soția mea nu mi-a născut decât doi fii.+
28 Unul a plecat de lângă mine și eu am strigat: „Ah, cu siguranță a fost sfâșiat!“+ Și de atunci nu l-am mai văzut.
29 Dacă l-ați lua și pe acesta dinaintea ochilor mei și i s-ar întâmpla vreo nenorocire și ar muri, plin de durere mi-ați coborî părul cărunt în Șeol».+
30 Și acum, dacă mă întorc la sclavul tău, tatăl meu, și băiatul nu va fi cu noi — sufletul unuia fiind legat de sufletul celuilalt+ —,
31 atunci, când va vedea că băiatul nu este, va muri, iar sclavii tăi vor coborî plin de durere părul cărunt al sclavului tău, tatăl nostru, în Șeol.
32 Căci sclavul tău s-a pus garant+ pentru băiat, cât timp acesta va fi departe de tatăl său, zicând: «Dacă nu ți-l aduc înapoi, am păcătuit pentru totdeauna împotriva tatălui meu».+
33 Acum dar, te rog, îngăduie-i sclavului tău să rămână sclav al stăpânului meu în locul băiatului, pentru ca băiatul să urce cu frații lui.+
34 Căci, dacă băiatul nu este cu mine, cum aș putea să urc la tatăl meu și să văd nenorocirea care-l va ajunge pe tatăl meu?“+
