Luca 23:1-56

23  Toată mulțimea s-a ridicat și l-a dus la Pilat.+  Și au început să-l acuze,+ zicând: „L-am găsit pe omul acesta instigând+ națiunea noastră, interzicând plătirea de impozite+ Cezarului și spunând că el este Cristos, un rege“.+  Atunci Pilat l-a întrebat: „Ești tu regele iudeilor?“ Răspunzându-i, el a zis: „Chiar tu o spui!“+  Pilat le-a zis preoților principali și mulțimilor: „Nu găsesc în omul acesta nimic care să merite pedeapsă“.+  Dar ei insistau, zicând: „El instigă poporul predând în toată Iudeea, da, din Galileea până aici“.  Auzind aceasta, Pilat a întrebat dacă omul era galileean  și, când a aflat că era din jurisdicția lui Irod*,+ l-a trimis la Irod, care era și el în Ierusalim în zilele acelea.  Când Irod l-a văzut pe Isus, s-a bucurat mult, căci de mult timp voia să-l vadă,+ fiindcă auzise+ vorbindu-se despre el și spera să vadă un semn făcut de el.  Și a început să-i pună multe întrebări, dar el nu i-a răspuns nimic.+ 10  Totuși, preoții principali și scribii se ridicau mereu și îl acuzau cu înverșunare.+ 11  Atunci Irod, împreună cu soldații din garda lui, l-a tratat cu dispreț,+ și-a bătut joc+ de el îmbrăcându-l cu un veșmânt strălucitor și l-a trimis înapoi la Pilat. 12  Și, din ziua aceea, Irod și Pilat+ au fost prieteni, căci până atunci fusese dușmănie între ei. 13  Atunci Pilat a convocat preoții principali, conducătorii și poporul 14  și le-a zis: „L-ați adus la mine pe omul acesta ca pe unul care instigă poporul la revoltă. Iată că l-am interogat în fața voastră, dar n-am găsit în omul acesta nicio bază+ pentru învinuirile pe care i le aduceți. 15  De fapt, nici Irod n-a găsit, căci l-a trimis înapoi la noi. Iată că el n-a făcut nimic care să merite moartea.+ 16  De aceea, îl voi pedepsi+ și apoi îl voi elibera“. 17  ——* 18  Dar toată mulțimea a strigat, zicând: „Ucide-l,+ dar eliberează-ni-l pe Baraba!“+ 19  (Omul acesta fusese aruncat în închisoare pentru o rebeliune care avusese loc în oraș și pentru omor.) 20  Pilat le-a vorbit din nou, pentru că voia să-l elibereze pe Isus.+ 21  Atunci ei au început să urle, zicând: „Pe stâlp! Pe stâlp cu el!“+ 22  El le-a zis a treia oară: „Bine, dar ce rău a făcut omul acesta? Eu n-am găsit în el nimic care să merite moartea. De aceea îl voi pedepsi și apoi îl voi elibera“.+ 23  Dar ei stăruiau cu strigăte puternice, cerând să fie țintuit pe stâlp. Și au strigat atât de mult,+ 24  încât Pilat a cedat și a dat o sentință care să le împlinească cererea.+ 25  El l-a eliberat+ pe cel ce fusese aruncat în închisoare pentru rebeliune și omor și pe care îl cereau ei, iar pe Isus l-a lăsat în voia lor.+ 26  În timp ce îl duceau de acolo, au pus mâna pe Simon, un om născut în Cirena, care venea de la țară, și au pus pe el stâlpul de tortură, ca să-l ducă în urma lui Isus.+ 27  Însă după el mergea o mare mulțime de popor și de femei care se băteau în piept de durere și îl jeleau. 28  Isus s-a întors spre femei și a zis: „Fiice ale Ierusalimului, nu mai plângeți pentru mine! Plângeți pentru voi și pentru copiii voștri,+ 29  fiindcă iată că vin zile când oamenii vor zice: «Fericite sunt femeile sterpe, pântecele care n-au născut și sânii care n-au alăptat!»+ 30  Atunci vor începe să le spună munților: «Cădeți peste noi!» și dealurilor: «Acoperiți-ne!»+ 31  Pentru că, dacă fac aceste lucruri când pomul este verde, ce se va întâmpla când va fi uscat?“+ 32  Însă alți doi bărbați, răufăcători, erau duși ca să fie executați cu el.+ 33  Când au ajuns la locul numit „Craniu“,+ i-au țintuit pe stâlp pe el și pe răufăcători, unul la dreapta și altul la stânga lui.+ 34  [[Dar Isus zicea: „Tată, iartă-i,+ căci nu știu ce fac!“]] Și, ca să împartă veșmintele sale, au aruncat sorții.+ 35  Poporul stătea și se uita.+ Însă conducătorii își băteau joc de el, zicând: „Pe alții i-a salvat! Să se salveze+ pe sine, dacă acesta este Cristosul lui Dumnezeu, Alesul!“+ 36  Chiar și soldații își băteau joc+ de el, apropiindu-se, dându-i vin acru+ 37  și zicând: „Dacă tu ești regele iudeilor, salvează-te!“ 38  Deasupra lui era și o inscripție: „Acesta este regele iudeilor“.+ 39  Unul dintre răufăcătorii atârnați pe stâlp îl insulta,+ zicând: „Nu ești tu Cristosul? Salvează-te pe tine și pe noi!“ 40  Răspunzând, celălalt l-a mustrat și a zis: „Nu te temi deloc de Dumnezeu, acum că ești sub aceeași judecată?+ 41  Noi, da, pe bună dreptate, căci primim din plin ce merităm pentru lucrurile pe care le-am făcut, dar omul acesta n-a făcut nimic necuvenit“.+ 42  Și a mai zis: „Isus, adu-ți aminte de mine când vei ajunge în regatul tău!“+ 43  Iar el i-a zis: „Adevărat îți spun astăzi: Vei fi cu mine+ în Paradis!“+ 44  Era pe la ceasul al șaselea și totuși peste tot pământul s-a făcut întuneric până la ceasul al nouălea,+ 45  pentru că lumina soarelui dispăruse. Atunci perdeaua+ sanctuarului s-a rupt prin mijloc.+ 46  Isus a strigat cu glas tare și a zis: „Tată, în mâinile tale îmi încredințez spiritul!“+ Spunând aceasta, și-a dat ultima suflare.+ 47  Văzând cele întâmplate, centurionul a început să-l glorifice pe Dumnezeu, zicând: „Omul acesta era într-adevăr drept“.+ 48  Și toate mulțimile care se adunaseră acolo la această priveliște, când au văzut cele întâmplate s-au întors bătându-se în piept. 49  Toți cei ce-l cunoșteau stăteau la distanță.+ Și femeile care îl urmaseră împreună din Galileea, stăteau acolo și priveau.+ 50  Și iată că un bărbat pe nume Iosif, un membru al Consiliului, un om bun și drept+ 51  acest om nu încuviințase planul și fapta lor+ —, era din Arimateea, un oraș al iudeilor, și aștepta regatul lui Dumnezeu.+ 52  Acest om s-a dus la Pilat și a cerut corpul lui Isus.+ 53  L-a dat jos,+ l-a înfășurat într-o pânză de in fină și l-a pus într-un mormânt+ săpat în stâncă, în care nu mai fusese pus nimeni.+ 54  Era ziua Pregătirii*+ și se însera spre sabat.+ 55  Dar femeile care veniseră cu el din Galileea au mers în urmă, s-au uitat la mormântul de amintire+ și cum a fost pus corpul său,+ 56  iar apoi s-au întors să pregătească mirodenii și uleiuri parfumate.+ Dar, bineînțeles, în sabat ele s-au odihnit,+ potrivit poruncii.

Note de subsol

Vezi Lu 3:1, n.s.
Vezi Mt 17:21, n.s.
Vezi Mt 27:62, n.s.