Luca 7:1-50
7 Când a terminat de spus toate aceste cuvinte în auzul poporului, a intrat în Capernaum.+
2 Și sclavul unui centurion, la care el ținea foarte mult, era bolnav, pe moarte.+
3 Când a auzit despre Isus, a trimis la el niște bătrâni ai iudeilor ca să-l roage să vină și să-i scape sclavul.
4 Cei care au venit la Isus au început să-l roage stăruitor, zicând: „Merită să-l ajuți,
5 pentru că iubește națiunea noastră+ și ne-a zidit sinagoga“.
6 Și Isus a plecat cu ei. Dar nu era departe de casă, când centurionul a trimis niște prieteni să-i spună: „Domnule, nu te mai deranja, fiindcă nu sunt vrednic să intri sub acoperișul meu.+
7 De aceea nu m-am considerat demn să vin la tine. Dar spune un cuvânt și slujitorul meu se va vindeca.
8 Pentru că și eu sunt un om supus unei autorități și am soldați în subordine; și îi spun unuia: «Du-te!» și se duce; și altuia: «Vino!» și vine; și sclavului meu: «Fă asta!» și face“.+
9 Când Isus a auzit aceste lucruri, s-a mirat de el. S-a întors spre mulțimea care îl urma și a zis: „Vă spun că nici chiar în Israel n-am găsit o credință atât de mare“.+
10 Și cei care fuseseră trimiși s-au întors acasă și l-au găsit pe sclav sănătos.+
11 Puțin după aceea, a plecat spre un oraș numit Nain, iar discipolii săi și o mare mulțime mergeau cu el.
12 Pe când se apropia de poarta orașului, iată că era adus afară un mort,+ singurul+ fiu al mamei sale. Ea era văduvă. Cu ea era și o mulțime foarte mare din oraș.
13 Când Domnul a zărit-o, i s-a făcut milă+ de ea și i-a zis: „Nu mai plânge!“+
14 Apoi s-a apropiat și a atins năsălia, iar cei care o purtau s-au oprit. Atunci el a zis: „Tinere, îți zic: Scoală-te!“+
15 Și mortul s-a ridicat în capul oaselor și a început să vorbească, iar el i l-a dat mamei lui.+
16 Atunci pe toți i-a cuprins frica+ și au început să-l glorifice pe Dumnezeu, zicând: „Un mare profet+ s-a ridicat între noi“ și „Dumnezeu și-a îndreptat atenția spre poporul său“.+
17 Vestea aceasta despre el s-a răspândit în toată Iudeea și în tot ținutul din jur.
18 Discipolii lui Ioan i-au spus toate aceste lucruri.+
19 Atunci Ioan i-a chemat pe doi dintre discipolii săi și i-a trimis la Domnul ca să-l întrebe: „Tu ești Cel care vine sau să așteptăm pe altul?“+
20 Când au venit la el, bărbații i-au zis: „Ioan Botezătorul ne-a trimis la tine să te întrebăm: «Tu ești Cel care vine sau să așteptăm pe altul?»“
21 În ceasul acela el i-a vindecat pe mulți de boli,+ de suferințe mari și de spirite rele, iar multor orbi le-a dăruit vederea.
22 Și, răspunzând, le-a zis celor doi: „Duceți-vă+ și spuneți-i lui Ioan ce ați văzut și ați auzit: orbii+ își capătă vederea, ologii umblă, leproșii sunt curățați și surzii aud, morții sunt sculați și săracilor le este anunțată+ vestea bună.+
23 Fericit este cel care nu s-a poticnit din cauza mea“.+
24 Când mesagerii lui Ioan au plecat, el a început să le spună mulțimilor despre Ioan: „Ce-ați ieșit să vedeți în pustiu? O trestie legănată de vânt?+
25 Ce-ați ieșit să vedeți? Un om îmbrăcat în veșminte moi?+ Iată că aceia care poartă haine scumpe și trăiesc în lux sunt în case regale.+
26 Atunci ce-ați ieșit să vedeți? Un profet?+ Da, vă spun, mult mai mult decât un profet.+
27 El este cel despre care s-a scris: «Iată că îl trimit înaintea feței tale+ pe mesagerul meu, care va pregăti calea înaintea ta».+
28 Vă spun că printre cei născuți din femei nu este niciunul mai mare+ decât Ioan, dar cel mai mic în regatul lui Dumnezeu este mai mare decât el“.+
29 (Când au auzit lucrul acesta, tot poporul și încasatorii de impozite au spus că Dumnezeu este drept,+ căci fuseseră botezați cu botezul lui Ioan.+
30 Dar fariseii și cei care erau buni cunoscători ai Legii au nesocotit sfatul+ lui Dumnezeu pentru ei, căci nu fuseseră botezați de el.)
31 „Cu cine îi voi compara pe oamenii din această generație și cu cine se aseamănă ei?+
32 Se aseamănă cu niște copilași care stau în piață și strigă unii la alții, zicând: «V-am cântat din flaut, dar n-ați dansat, ne-am jelit, dar n-ați plâns».+
33 La fel, Ioan Botezătorul a venit fără să mănânce pâine și fără să bea vin, dar voi ziceți: «Are demon!»+
34 Fiul omului a venit mâncând și bând, dar voi ziceți: «Iată un om mâncăcios și băutor de vin, un prieten al încasatorilor de impozite și al păcătoșilor!»+
35 Totuși, înțelepciunea+ este dovedită dreaptă de toți copiii ei.“+
36 Unul dintre farisei l-a rugat să ia prânzul cu el. Astfel, el a intrat în casa+ fariseului și s-a întins la masă.
37 Și iată că o femeie cunoscută în oraș ca păcătoasă a aflat că el era întins la masă în casa fariseului și a adus un vas de alabastru+ cu ulei parfumat.
38 Și, așezându-se în spate, la picioarele lui, plângea și a început să-i ude picioarele cu lacrimile ei și i le ștergea cu părul capului ei. De asemenea, îi săruta cu tandrețe picioarele și i le ungea cu ulei parfumat.
39 Văzând acest lucru, fariseul care îl invitase a zis în sinea lui: „Dacă omul acesta ar fi profet,+ ar ști cine și ce fel de femeie este cea care îl atinge, că este o păcătoasă“.+
40 Dar, răspunzând, Isus i-a zis: „Simon, am ceva să-ți spun“. El a zis: „Spune, învățătorule!“
41 „Doi oameni îi erau datori unui om care îi împrumutase: unul îi datora cinci sute de dinari,+ iar celălalt cincizeci.
42 Cum nu aveau de unde să plătească, i-a iertat+ cu mărinimie pe amândoi. Care dintre ei îl va iubi mai mult?“
43 Răspunzând, Simon a zis: „Cred că acela căruia i-a iertat cu mărinimie mai mult“. El i-a zis: „Ai judecat corect“.
44 Apoi s-a întors spre femeie și i-a zis lui Simon: „Vezi tu femeia aceasta? Eu am intrat în casa ta și tu nu mi-ai dat apă+ pentru picioare. Dar această femeie mi-a udat picioarele cu lacrimile ei și mi le-a șters cu părul ei.
45 Tu nu mi-ai dat o sărutare,+ dar această femeie n-a încetat să-mi sărute picioarele cu tandrețe din ceasul în care am intrat.
46 Tu nu mi-ai uns capul cu ulei,+ dar această femeie mi-a uns picioarele cu ulei parfumat.
47 De aceea, îți spun că păcatele ei, deși sunt multe, sunt iertate,+ pentru că a iubit mult. Dar cui i se iartă puțin iubește puțin“.
48 Apoi i-a zis femeii: „Păcatele îți sunt iertate“.+
49 Atunci cei întinși la masă cu el au zis în sinea lor: „Cine este acest om care iartă până și păcatele?“+
50 Dar el i-a zis femeii: „Credința ta te-a salvat.+ Du-te în pace!“+
