Psalmul 141:1-10
O melodie a lui David.
141 O, Iehova, te-am chemat!+Grăbește-te să vii la mine!+Pleacă-ți urechea la glasul meu când te chem.+
2 Ca tămâia+ să fie pregătită rugăciunea mea înaintea ta,+ca ofranda de cereale de seară să fie ridicarea mâinilor mele.+
3 Pune o strajă gurii mele,+ o, Iehova,pune o santinelă la ușa buzelor mele!+
4 Nu-mi abate inima la vreun lucru rău,+ca nu cumva, din răutate, să mă dedau la fapte rușinoase+cu răufăcătorii+și să mă hrănesc cu bucatele lor alese.+
5 Dacă m-ar lovi cel drept, aceasta ar fi bunătate iubitoare+și, dacă m-ar mustra, ar fi ulei pe capul meu.+Capul meu nu l-ar refuza.+Căci eu tot m-aș ruga pentru ei în necazurile lor.+
6 Judecătorii oamenilor au fost aruncați de pe marginile stâncii,+dar ei au auzit cât de plăcute sunt cuvintele mele.+
7 Ca lemnele împrăștiate pe pământ când sunt tăiate și despicate,așa au fost împrăștiate oasele noastre la gura Șeolului.+
8 Dar ochii mei sunt îndreptați spre tine,+ o, Iehova, Domn Suveran!+La tine m-am refugiat.+Nu-mi vărsa sufletul.+
9 Păzește-mă de ghearele capcanei pe care mi-au întins-o+și de cursele răufăcătorilor.+
10 Cei răi vor cădea cu toții în propriile lor plase,+în timp ce eu voi trece mai departe.
