FAPTELE 1:24 „O, Iehova, tu, care cunoști inimile tuturor”

MOTIVE: Manuscrisele grecești disponibile conțin termenul „Domn” (Kýrios) în acest verset, însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În Scripturile grecești creștine, Kýrios se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos, în funcție de context. Scripturile ebraice menționează frecvent că Iehova Dumnezeu este cel care are capacitatea de a citi inimile. (Deuteronomul 8:2; 1 Samuel 16:7; 1 Regi 8:39; 1 Cronici 28:9; Psalmul 44:21; Ieremia 11:20; 17:10) Având în vedere acest lucru, era firesc ca iudeii vorbitori de ebraică să folosească numele divin când se rugau lui Dumnezeu. Termenul grecesc kardiognṓstēs (lit. „cunoscător de inimi”) apare numai aici și în Faptele 15:8, unde se referă în mod clar la Dumnezeu. Deși manuscrisele grecești disponibile ale cărții Faptele folosesc aici termenul Kýrios (Domn), contextul și corespondența cu Scripturile ebraice, precum și ambiguitatea termenului Kýrios oferă motive întemeiate pentru a folosi numele divin.

REFERINȚE:

• The Anchor Yale Bible, de Joseph Fitzmyer, 1998, vol. 31, spune cu privire la Faptele 1:24: „Doamne, tu cunoști inimile tuturor. Comunitatea creștină i se adresează lui Dumnezeu folosind termenul Kyrie [o formă a lui Kýrios], titlu utilizat de Luca în alte locuri ca echivalent al lui Yahweh din VT [Vechiul Testament] (Luca 1:16, 32, 68; 4:8, 12; 10:27; 19:38; 20:37, 44; Faptele 2:39; 3:22; 5:9)”. În ce privește expresia tradusă prin „cunoști inimile”, această lucrare de referință recunoaște că „este un titlu atribuit lui Dumnezeu, care apare doar în scrierile creștine”.

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Faptele 1:24 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.

• The Companion Bible, cu note de E. Bullinger, tipărită în 1999, p. 143, în Apendicele 98, „Nume și titluri ale lui Dumnezeu în Noul Testament”, menționează Faptele 1:24 la subtitlul „DOMNUL . . . Folosit cu privire la Iehova”.

• Aramaic English New Testament, de Andrew Gabriel Roth, ediția a III-a, 2008, spune în acest verset: „Tu, Stăpâne, YHWH, știi ce este în inimile tuturor”. Nota de subsol de la acest verset spune: „Primii talmidimi [discipoli] invocau Numele lui YHWH în rugăciune; totuși, acest detaliu a fost ascuns când s-au implementat termeni grecești generici care să substituie Numele Propriu al lui YHWH, Numele de Legământ. Aceasta a reprezentat o încălcare a Poruncilor: Nu adăugați nimic la Cuvânt și nu scoateți nimic din el (D’varim/Deut. 4:2) și nu luați în deșert numele lui YHWH (Sh’mot [Ex.] 20:7)”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 17, 22, 23, 29, 30, 32, 36, 44, 65, 66, 93, 96, 100, 106, 115, 125, 132, 138, 139, 145-147, 160, 164, 201, 310, 323, 324}

FAPTELE 2:39 „pentru toți cei pe care Iehova, Dumnezeul nostru, îi cheamă la el”

MOTIVE: Manuscrisele grecești disponibile conțin aici termenul Kýrios (Domn), însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. Așa cum arată contextul (Faptele 2:33-38), „promisiunea” despre care vorbește Petru în acest verset se referă la cuvintele menționate în Ioel 2:28-32 privind turnarea spiritului sfânt. Așadar, redarea „pentru toți cei pe care Iehova, Dumnezeul nostru, îi cheamă la el” pare să facă trimitere la cuvintele de la sfârșitul versetului din Ioel 2:32. În textul ebraic din Ioel 2:32, numele divin apare de trei ori, specificându-se în mod clar că Iehova este cel care adresează chemarea. În plus, combinația dintre Kýrios (Domn) și Theós (Dumnezeu) cu un pronume personal (redată aici prin „Iehova, Dumnezeul nostru”) este des întâlnită în citatele din Scripturile ebraice sau în referirile indirecte la Scripturile ebraice. În textul ebraic original, în astfel de expresii apare de obicei Tetragrama. (Compară cu notele de studiu de la Luca 4:8, 12; 10:27 și Faptele 3:22, unde este analizată expresia „Iehova, Dumnezeul tău/vostru”.) Este demn de remarcat și că absența surprinzătoare a articolului hotărât dinaintea lui Kýrios face ca termenul să aibă valoare de nume propriu. Așadar, având în vedere corespondența cu Scripturile ebraice, absența articolului hotărât în greacă și ambiguitatea termenului Kýrios, Traducerea lumii noi folosește numele divin în acest verset. (Vezi comentariul de la Luca 1:16.)

REFERINȚE:

• The Interpretation of the Acts of the Apostles, de R. Lenski, 1934, p. 110, spune cu privire la acest verset: „Κύριος ὁ Θεὸς [Kýrios ho Theós] = Yahweh Haelohim . . . acest Domn al legământului și Dumnezeu omnipotent își exercită puterea în favoarea Israelului”.

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Faptele 2:39 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.

• ΙΗΣΟΥΣ ΚΥΡΙΟΣ [Iēsoús Kýrios] Their Usage and Sense in Holy Scripture, de Herman Heinfetter, 1857, menționează Faptele 2:39 printre pasajele în care „omiterea articolului dinaintea lui Κυριος [Kýrios] . . . face ca apelativul să se refere la Dumnezeul Atotputernic”.

• The Anchor Yale Bible, de Joseph Fitzmyer, 1998, vol. 31, într-o notă de la Faptele 1:24 menționează Faptele 2:39 printre versetele în care titlul Kýrios este „utilizat de Luca în alte locuri ca echivalent al lui Yahweh din VT [Vechiul Testament]”. (Vezi comentariul de la Faptele 1:24.)

• Complete Jewish Bible, de David Stern, 1998, redă termenul „ADONAI” cu majusculă și capităluțe în acest verset. În introducere, traducătorul explică: „Termenul «ADONAI» este folosit . . . oriunde am considerat, în calitate de traducător, că «kurios» [«kyrios»] este echivalentul grecesc al Tetragramei”.

• The Companion Bible, cu note de E. Bullinger, tipărită în 1999, redă termenul „DOMNUL” cu majusculă și capităluțe în Faptele 2:39 pentru a arăta că, în acest caz, el se referă la Iehova. La pagina 143, în Apendicele 98, intitulat „Nume și titluri ale lui Dumnezeu în Noul Testament”, Faptele 2:39 apare la subtitlul „DOMNUL . . . Folosit cu privire la Iehova”.

• The ‘Holy Scriptures’, de J. Darby, 1949, spune într-o notă de subsol de la Faptele 2:21: „«Iehova»; idem [în versetul] 39”.

• The Scofield Reference Bible, de C. Scofield, 1909, spune într-o notă marginală de la Faptele 2:39: „Iehova. Ioel 2:32”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 17, 18, 22-24, 32-35, 37, 40, 41, 43, 44, 46, 48, 52, 61, 65, 66, 88, 90, 95, 100-102, 105, 106, 114, 115, 117, 125, 138, 144-147, 154, 163-167, 172, 181, 185-187, 201, 202, 223, 236, 243, 244, 271, 273, 275, 293, 306, 310, 323, 324}

FAPTELE 2:47 „Iehova îi adăuga zilnic la numărul lor pe cei ce erau salvați”

MOTIVE: Deși manuscrisele grecești disponibile conțin termenul „Domnul” (ho Kýrios) în acest verset, există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În capitolul 2 din Faptele, Kýrios apare de opt ori. În două dintre aceste ocurențe, este vorba în mod clar de Isus, astfel că termenul este redat prin „Domnul”. (Faptele 2:34b, 36) În alte patru ocurențe, Kýrios apare în citate din Scripturile ebraice (Faptele 2:20, 21, 25, 34a), unde în textul ebraic original este folosit numele divin; de aceea, termenul este redat prin „Iehova”. Într-o altă ocurență (Faptele 2:39) se face evident aluzie la cuvintele din Ioel 2:32, unde numele divin apare de trei ori. Iar aici, în Faptele 2:47, contextul arată că Dumnezeu este cel la care se referă termenul Kýrios. În plus, expresia redată prin „cei ce erau salvați” amintește de ultima propoziție din Ioel 2:32, prima parte a acestui verset fiind citată de Petru în Faptele 2:21. Prin urmare, având în vedere contextul și corespondența cu Scripturile ebraice, precum și ambiguitatea termenului Kýrios, Traducerea lumii noi folosește aici numele divin. (Vezi comentariul de la Faptele 2:39.)

REFERINȚE:

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Faptele 2:47 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.

• The Companion Bible, cu note de E. Bullinger, tipărită în 1999, p. 143, în Apendicele 98, intitulat „Nume și titluri ale lui Dumnezeu în Noul Testament”, menționează Faptele 2:47 la subtitlul „DOMNUL . . . Folosit cu privire la Iehova”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 31-33, 37, 41, 44, 48, 65, 94, 99-102, 115, 125, 144-147, 167, 172, 187, 201, 202, 250, 263, 265, 271, 310}

FAPTELE 3:19 „să vină timpuri de înviorare de la însuși Iehova”

MOTIVE: Manuscrisele grecești disponibile spun literalmente „de la fața Domnului”. Totuși, există motive întemeiate pentru a folosi numele divin în acest verset. Cuvântul grecesc Kýrios, redat prin „Domnul”, apare și în Faptele 3:22, care citează din Deuteronomul 18:15, unde textul ebraic original conține Tetragrama. (Vezi nota de studiu de la Faptele 3:22.) Petru spune că, dacă evreii care l-au respins pe Isus din neștiință s-ar căi, Dumnezeu i-ar ierta. Așadar, conform contextului (Faptele 3:17-22), Domnul menționat în Faptele 3:19 se referă la Iehova Dumnezeu. În Scripturile ebraice, expresia „fața lui Iehova” este o combinație între termenul ebraic pentru „față” și Tetragramă. (Geneza 3:8; Exodul 34:24; Judecătorii 5:5; Psalmul 34:16; Plângerile 4:16) Deși copiile disponibile ale Septuagintei conțin termenul Kýrios în aceste versete, există manuscrise care demonstrează că în copiile timpurii ale Septuagintei apărea numele divin. Așadar, atât contextul, cât și corespondența cu Scripturile ebraice oferă motive pentru a considera că termenul Kýrios este folosit aici ca substitut al numelui divin.

REFERINȚE:

• The Interpretation of the Acts of the Apostles, de R. Lenski, 1934, p 141, spune cu privire la acest verset: „Timpuri de înviorare sau de revigorare datorate prezenței Domnului (Yahweh)”.

• The Anchor Yale Bible, de Joseph Fitzmyer, 1998, vol. 31, într-un comentariu de la Faptele 3:20 spune cu privire la această expresie din Faptele 3:19: „Kyrios este folosit cu privire la Yahweh, Dumnezeul din VT [Vechiul Testament], la fel ca în 2:39; Luca 1:16, 32, 68; 4:12; 10:27; 20:37”.

• The Companion Bible, cu note de E. Bullinger, tipărită în 1999, redă termenul „DOMNUL” cu majusculă și capităluțe în Faptele 3:19 pentru a arăta că, în această ocurență, se referă la Iehova.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{14-18, 22, 23, 28-32, 34, 35, 38, 40, 41, 43, 44, 46, 47, 52, 65, 88, 93, 95, 96, 100-102, 105, 106, 114, 115, 138, 144-147, 154, 167, 172, 186, 187, 201, 202, 250, 265, 271, 273, 275, 295, 306, 310, 323, 324}

FAPTELE 4:29 „acum, Iehova, îndreaptă-ți atenția spre amenințările lor”

MOTIVE: Manuscrisele grecești disponibile conțin termenul „Domn” (Kýrios) în acest verset, însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. De exemplu, cuvintele din acest verset fac parte dintr-o rugăciune adresată ‘Domnului Suveran’ (Faptele 4:24b), expresie care constituie o redare a cuvântului grecesc despótēs și care este folosită ca formulă de adresare către Dumnezeu și în rugăciunea consemnată în Luca 2:29. În rugăciunea din Faptele 4:24b-30, Isus este numit ‘sfântul tău slujitor’, ceea ce sugerează că aici Kýrios nu se referă la Isus, ci la Iehova Dumnezeu. În plus, această rugăciune a discipolilor conține un citat din Psalmul 2:1, 2, unde apare numele divin. (Vezi nota de studiu de la Faptele 4:26.) De asemenea, cererea „Iehova, îndreaptă-ți atenția spre amenințările lor”, adică spre amenințările Sanhedrinului, conține formulări asemănătoare celor din unele rugăciuni consemnate în Scripturile ebraice, precum cele din 2 Regi 19:16, 19 și Isaia 37:17, 20, unde apare numele divin. (Vezi comentariul de la Faptele 1:24.)

REFERINȚE:

• The Expositor’s Greek Testament, de Robertson Nicoll, 2002, vol. II, p. 68, face următorul comentariu la Faptele 1:24: „E cert că în [Fa 4:29] Κύριος [Kýrios] este folosit într-o rugăciune adresată în mod evident Domnului Iehova”.

• The Anchor Yale Bible, de Joseph Fitzmyer, 1998, vol. 31, spune despre Faptele 4:29: „Compară cu 2 Regi 19:19. Creștinii îl roagă pe Dumnezeu să ia aminte la amenințările pe care Sanhedrinul le-a lansat împotriva lui Petru și a lui Ioan și, prin ei, împotriva tuturor celorlalți. Ei îl imploră pe Dumnezeu să acorde atenție «amenințărilor» îndreptate împotriva lor”. Numele divin apare în textul ebraic în 2 Regi 19:19.

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Faptele 4:29 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 29-36, 40, 41, 43, 46, 61, 65, 66, 88, 93, 100-102, 114, 115, 132, 145-147, 222, 237, 250, 265, 271, 275, 283, 295, 306, 310, 323, 324}

FAPTELE 5:9 „spiritul lui Iehova”

MOTIVE: Majoritatea manuscriselor grecești conțin redarea „spiritul Domnului” (to pneúma Kyríou) în acest verset, însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. Aceeași expresie apare și în Luca 4:18 ca parte a unui citat din Isaia 61:1, unde textul ebraic original conține Tetragrama alături de termenul pentru „spirit”. (Vezi nota de studiu de la Luca 4:18.) Expresia „spiritul lui Iehova” apare de mai multe ori în Scripturile ebraice. (Unele exemple sunt: Judecătorii 3:10; 6:34; 11:29; 13:25; 14:6; 15:14; 1 Samuel 10:6; 16:13; 2 Samuel 23:2; 1 Regi 18:12; 2 Regi 2:16; 2 Cronici 20:14; Isaia 11:2; 40:13; 63:14; Ezechiel 11:5; Mica 2:7; 3:8.) Termenii ebraici pentru „spirit” și „Domn” apar împreună o singură dată în Scripturile ebraice. Chiar și în acest caz, ei sunt prezenți în asociere cu Tetragrama, în expresia „spiritul Domnului Suveran Iehova”. (Isaia 61:1) În plus, este demn de remarcat că, în acest verset (Faptele 5:9), articolul hotărât grecesc nu a fost introdus înaintea termenului Kýrios (Domn), deși regulile gramaticale ale limbii pretindeau prezența lui. Kýrios are deci valoare de nume propriu. Așadar, corespondența cu Scripturile ebraice și absența surprinzătoare a articolului hotărât arată că termenul Kýrios este folosit aici ca substitut al numelui divin.

REFERINȚE:

• The Anchor Yale Bible, de Joseph Fitzmyer, 1998, vol. 31, spune cu privire la Faptele 5:9: „Ideea că Dumnezeu este pus la «încercare» apare și în VT [Vechiul Testament] în Ex. 17:2; Num. 20:13, 24 (când Israelul răzvrătit l-a pus la încercare pe Dumnezeu în pustiu); Ps. 106:32. Luca folosește același verb (peirazein) ca cel din Deut. 33:8 (LXX), folosit cu privire la Israel. Kyrios se referă la Yahweh, al cărui Spirit a fost pus la încercare”.

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Faptele 5:9 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.

• A Critical and Exegetical Commentary on the Second Epistle to the Corinthians, de Margaret Thrall, spune într-un comentariu la 2 Corinteni 3:17, în care apare aceeași expresie: „Aceasta este singura ocazie în care [Pavel] numește Spiritul πνεῦμα κυρίου [pneúma kyríou], iar apelativul sugerează că el are încă în minte pasajele din VT [Vechiul Testament], întrucât πνεῦμα κυρίου apare frecvent în LXX ca redare a lui ruaḥ yhwh, Spiritul lui Yahweh”.

• ΙΗΣΟΥΣ ΚΥΡΙΟΣ [Iēsoús Kýrios] Their Usage and Sense in Holy Scripture, de Herman Heinfetter, 1857, menționează Faptele 5:9 printre pasajele în care „omiterea articolului dinaintea lui Κυριος [Kýrios] . . . face ca apelativul să se refere la Dumnezeul Atotputernic”.

• The Companion Bible, cu note de E. Bullinger, tipărită în 1999, redă termenul „DOMNUL” cu majusculă și capităluțe în Faptele 5:9 pentru a arăta că, în acest caz, el se referă la Iehova. La pagina 143, în Apendicele 98, intitulat „Nume și titluri ale lui Dumnezeu în Noul Testament”, Faptele 5:9 apare la subtitlul „DOMNUL . . . Folosit cu privire la Iehova”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 15-18, 22-24, 29-34, 40-43, 46, 47, 52, 61, 65, 66, 88, 93-96, 100-102, 106, 114, 115, 132, 145-147, 154, 187, 201, 222, 250, 265, 271, 273, 290, 293, 323, 324}

FAPTELE 5:19 „îngerul lui Iehova”

MOTIVE: Manuscrisele grecești disponibile conțin redarea „îngerul Domnului” în acest verset, însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. Această expresie, care apare prima dată în Geneza 16:7, este folosită de multe ori în Scripturile ebraice, fiind formată din termenul ebraic pentru „înger” și Tetragramă. În manuscrisele vechi ale Septuagintei, termenul grecesc ággelos („înger”, „mesager”) este urmat de numele divin scris cu caractere ebraice. Expresia este redată astfel și în Zaharia 3:5, 6 într-un manuscris al Septuagintei descoperit în Pustiul Iudeei, într-o peșteră din Nahal Hever, Israel. Acest fragment datează din perioada 50 î.e.n. – 50 e.n. Însă, în copiile ulterioare ale Septuagintei, numele divin a fost înlocuit cu Kýrios (Domn) aici și în multe alte versete. Este demn de remarcat că, atunci când s-a făcut această înlocuire, nu s-a introdus articolul hotărât înaintea lui Kýrios, deși regulile gramaticale ale limbii pretindeau prezența lui. Kýrios are deci valoare de nume propriu. Așadar, având în vedere corespondența cu Scripturile ebraice și absența articolului hotărât, Traducerea lumii noi folosește aici numele divin. Mai multe traduceri ale Bibliei păstrează numele divin când redau expresia „îngerul lui Iehova” în acest verset.

REFERINȚE:

• The Interpretation of St. Luke’s Gospel, de R. Lenski, p. 128, 129, face următorul comentariu la Luca 2:9 cu privire la expresia „îngerul Domnului”: „Κύριος [Kýrios] este echivalentul grecesc al lui Yahweh și, la genitiv, împreună cu substantive nearticulate, formează un singur concept cu ele: «înger-Iehova», «glorie-Iehova». . . . Îngerul lui Iehova a fost cel care a strălucit peste ei ca o fulgerare”.

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, include Faptele 5:19; 8:26; 12:7, 23 printre versetele în care Kýrios este „folosit în NT [Noul Testament] cu privire la Yahweh/Dumnezeu”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 15-18, 22-24, 28-35, 41, 43, 46, 47, 52, 61, 65, 66, 88, 93-95, 100-104, 106, 114, 115, 117, 128, 132, 138, 144-147, 154, 164, 165, 187, 201, 202, 237, 250, 265, 271, 273, 290, 310, 322-324}

FAPTELE 7:31 „glasul lui Iehova”

MOTIVE: Majoritatea manuscriselor grecești conțin redarea „glasul Domnului” (phōnḗ Kyríou) în acest verset, însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. Această parte a discursului lui Ștefan (Faptele 7:30-33) face referire la relatarea din Exodul 3:2-10. Din contextul relatării reiese în mod clar că Iehova este cel care vorbește prin intermediul îngerului. Potrivit cu Exodul 3:6, Iehova îi adresează lui Moise cuvintele citate în Faptele 7:32. Expresia „glasul lui Iehova”, care este formată din termenul ebraic pentru „glas” și Tetragramă, apare deseori în Scripturile ebraice. (Unele exemple sunt: Geneza 3:8; Exodul 15:26; Deuteronomul 5:25; 8:20; 15:5; 18:16; 26:14; 27:10; 28:1, 62; Iosua 5:6; 1 Samuel 12:15; 1 Regi 20:36; Psalmul 106:25; Isaia 30:31; Ieremia 3:25; Daniel 9:10; Zaharia 6:15.) Este demn de remarcat că, într-un fragment vechi din Septuaginta (din colecția de papirusuri Fouad Inv. 266), în expresia „glasul lui Iehova” din Deuteronomul 26:14; 27:10; 28:1, 62, numele divin este scris cu caractere ebraice pătrate în textul grecesc. Acest fragment datează din secolul I î.e.n. Expresia „glasul lui Iehova” apare și în Psalmul 29:3 într-un codex numit Ambrosian O 39 sup., care datează de la sfârșitul secolului al IX-lea e.n. Acest manuscris este păstrat la Biblioteca Ambroziană din Milano, Italia. Codexul conține cinci coloane cu diferite traduceri în greacă ale Scripturilor ebraice și, în toate aceste coloane, numele divin este redat prin Tetragramă, scrisă cu caractere ebraice pătrate () în textul grecesc. Este demn de remarcat că aici, în Faptele 7:31, articolul hotărât grecesc nu a fost introdus înaintea termenului Kýrios, deși regulile gramaticale ale limbii pretindeau prezența lui. Kýrios are deci valoare de nume propriu. Așadar, contextul, corespondența cu Scripturile ebraice, modul în care această expresie apare în manuscrisele traducerilor antice și absența articolului hotărât grecesc oferă motive întemeiate pentru a folosi aici numele divin.

REFERINȚE:

• The Anchor Yale Bible, de Joseph Fitzmyer, 1998, vol. 31, spune cu privire la Faptele 7:31: „Lit. «a venit glasul Domnului». Din nou, Kyrios este folosit cu privire la Yahweh”.

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Faptele 7:31 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.

• Word Pictures in the New Testament, de Archibald Thomas Robertson, 1930, vol. III, spune cu privire la acest verset: „Aici se face referire la îngerul lui Iehova din versetul 30 ca la Iehova însuși”. Cu privire la versetul 30 se spune: „În Ex. [capitolul 3] Iehova este cel care vorbește”.

• The Expositor’s Greek Testament, de Robertson Nicoll, 2002, vol. II, p. 191, face următorul comentariu la Faptele 7:30: „Altfel, putem spune doar că Iehova Însuși vorbește prin Înger”.

• ΙΗΣΟΥΣ ΚΥΡΙΟΣ [Iēsoús Kýrios] Their Usage and Sense in Holy Scripture, de Herman Heinfetter, 1857, menționează Faptele 7:31 printre pasajele în care „omiterea articolului dinaintea lui Κυριος [Kýrios] . . . face ca apelativul să se refere la Dumnezeul Atotputernic”.

• The Companion Bible, cu note de E. Bullinger, tipărită în 1999, redă termenul „DOMNUL” cu majusculă și capităluțe în Faptele 7:31 pentru a arăta că, în acest caz, se referă la Iehova. La pagina 143, în Apendicele 98, intitulat „Nume și titluri ale lui Dumnezeu în Noul Testament”, menționează Faptele 7:31 la subtitlul „DOMNUL . . . Folosit cu privire la Iehova”.

• Complete Jewish Bible, de David Stern, 1998, redă termenul „ADONAI” cu majusculă și capităluțe în acest verset. În introducere, traducătorul explică: „Termenul «ADONAI» este folosit . . . oriunde am considerat, în calitate de traducător, că «kurios» [«kyrios»] este echivalentul grecesc al Tetragramei”.

• The ‘Holy Scriptures’, de J. Darby, 1949, spune într-o notă de subsol de la Faptele 7:31: „Fraza nu conține articol și este deci mult mai emfatică. «Domnul» este un titlu solemn. Expresia are sensul «a venit o declarație de la Iehova»”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{11, 12, 14-18, 22-24, 28-36, 38, 40-44, 46, 47, 52, 61, 65, 66, 80, 88-90, 93-96, 100-103, 105, 106, 114, 115, 117, 125, 130, 132, 144, 146, 152, 154, 160, 167, 172, 181, 185-187, 199, 201, 217, 222, 243, 244, 246, 250, 265, 268, 271, 273, 275-277, 283, 290, 293, 295-297, 306, 310, 323, 324}

FAPTELE 7:33 „Iehova i-a zis”

MOTIVE: Majoritatea manuscriselor grecești conțin aici termenul „Domnul” (ho Kýrios), însă episodul pe care îl evocă Ștefan în discursul său (Faptele 7:30-34) oferă motive pentru a folosi numele divin în acest verset. Relatarea la care a făcut referire Ștefan este consemnată în Exodul 3:2-10, unde se arată clar că Iehova este cel care vorbește prin intermediul îngerului său. Cea mai mare parte a acestui verset (Faptele 7:33) este luată din Exodul 3:5, însă cuvintele de început corespund expresiei introductive din Exodul 3:7, care în textul ebraic original spune literalmente: „Și Iehova a spus”. Așadar, contextul și corespondența cu Scripturile ebraice, precum și ambiguitatea termenului Kýrios oferă motive întemeiate pentru a considera că termenul Kýrios este aici un echivalent al numelui divin.

REFERINȚE: Vezi comentariul de la Faptele 7:31.

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Faptele 7:33 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.

• The New King James Version, ediția I, 1979, redă termenul „DOMNUL” cu majusculă și capităluțe în Faptele 7:33. În Prefața la această ediție se explică: „În Vechiul Testament din King James, numele de legământ al lui Dumnezeu a fost de regulă tradus din ebraică prin «DOMNUL» (cu majuscule, așa cum se vede aici). Această tradiție s-a păstrat. În ediția de față, numele este scris astfel ori de câte ori numele de legământ apare în Noul Testament într-un citat din Vechiul Testament”.

• NLT Study Bible, ediția a II-a, 2008, redă termenul „DOMNUL” cu majusculă și capităluțe în Faptele 7:33. În „Introducere la New Living Translation” apare următoarea explicație: „Termenul grecesc kurios [kyrios] este tradus cu consecvență prin «Domn»; ca excepție, este tradus prin «DOMN» ori de câte ori Noul Testament citează în mod explicit din Vechiul Testament și termenul apare scris acolo cu capităluțe”. Cu privire la această diferență, în Introducere se mai spune: „În general, am redat cu consecvență Tetragrama (YHWH) prin «DOMNUL», utilizând o formă cu capităluțe, care este comună în traducerile din limba engleză”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{11, 12, 14-18, 22, 23, 27-36, 38, 40-44, 46, 47, 52, 61, 65, 66, 80, 88, 93-95, 100-102, 105, 106, 114, 115, 117, 130, 132, 144, 146, 152, 154, 160, 164-167, 172, 181, 185-187, 199, 201, 217, 222, 243, 244, 246, 250, 265, 271, 273, 275-277, 283, 290, 293, 295-297, 300, 306, 323, 324}

FAPTELE 7:60 „Iehova, nu le pune la socoteală păcatul acesta”

MOTIVE: Manuscrisele grecești disponibile conțin termenul „Domn” (Kýrios) în acest verset, însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În Scripturile grecești creștine, Kýrios se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos, în funcție de context. Aceste cuvinte ale lui Ștefan amintesc de cuvintele adresate de Isus Tatălui său în Luca 23:34: „Tată, iartă-i, căci nu știu ce fac!”. În Faptele 7:2-53, unde Luca redă discursul lui Ștefan, termenul Kýrios apare de trei ori – în citate din Scripturile ebraice sau în referiri indirecte la Scripturile ebraice în care este, evident, vorba despre Dumnezeu. (Vezi comentariile de la Faptele 7:31, 33 și nota de studiu de la Faptele 7:49.) Mulți bibliști și traducători sunt de părere că, în aceste contexte, Kýrios se referă la Iehova. Termenul Kýrios apare și în Faptele 7:59, unde Ștefan spune în mod concret „Doamne Isus”. Totuși, această afirmație nu înseamnă, așa cum susțin unii, că titlul Kýrios din Faptele 7:60 îi este atribuit lui Isus. Între cuvintele lui Ștefan consemnate în versetul 59 și cele consemnate în versetul 60 există o pauză firească. La început, Ștefan stătuse în picioare, apoi a îngenuncheat în fața dușmanilor săi, probabil pentru a i se adresa lui Iehova în rugăciune. (Compară cu Luca 22:41; Faptele 9:40; 20:36; 21:5, unde faptul de a îngenunchea este asociat cu rugăciunea adresată lui Dumnezeu.) Prin urmare, se pare că ultimele cuvinte ale lui Ștefan au fost o rugăciune adresată Dumnezeului Atotputernic, Iehova. În plus, întrucât Faptele 7:56 afirmă că Ștefan a văzut „cerurile deschise și pe Fiul omului stând la dreapta lui Dumnezeu”, este plauzibilă concluzia că el i s-a adresat mai întâi lui Isus, în versetul 59, și apoi lui Iehova, în versetul 60. Unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine folosesc Tetragrama în versetul 60, dar nu și în expresia „Doamne Isus” din versetul 59.

REFERINȚE:

• The Expositor’s Greek Testament, de Robertson Nicoll, 2002, vol. II, p. 204, face următorul comentariu cu privire la discursul lui Ștefan: „Discursul începe cu o declarație referitoare la măreția divină a lui Iehova”.

• Kommentar und Studien zur Apostelgeschichte, de Otto Bauernfeind, 1980, p. 120, spune cu privire la folosirea termenului Kýrios (Domn) în Fa 7:59, 60: „În versetul 59, κύριος este Isus; în versetul 60, probabil este Dumnezeu”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{17, 18, 22, 23, 41, 46, 95, 96, 100, 101, 132, 145, 147, 310, 323, 324}

FAPTELE 8:22 „imploră-l pe Iehova”

MOTIVE: Multe manuscrise grecești conțin aici termenul „Domnul” (tou Kyríou), iar altele conțin termenul „Dumnezeu”. Totuși, există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În Scripturile grecești creștine, Kýrios se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos, în funcție de context. Aici, contextul arată că Dumnezeu era cel pe care Simon trebuia să-l implore. Simon încercase să cumpere cu bani „darul fără plată al lui Dumnezeu”. (Faptele 8:20) De aceea, Petru a spus că inima lui Simon nu era „dreaptă în ochii lui Dumnezeu”. (Faptele 8:21) În plus, verbul grecesc pentru „a implora” este folosit în Septuaginta în legătură cu rugăciunile, cererile și rugămințile stăruitoare adresate lui Iehova, iar în aceste versete, numele divin apare deseori în textul ebraic. (Geneza 25:21; Exodul 32:11; Numerele 21:7; Deuteronomul 3:23; 1 Regi 8:59; 13:6) Unele traduceri vechi ale Scripturilor grecești creștine conțin aici termenul „Dumnezeu”, iar unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine folosesc Tetragrama. Așadar, atât contextul, cât și corespondența cu Scripturile ebraice susțin concluzia că, în acest verset, „Domnul” (tou Kyríou) se referă la Dumnezeu și poate fi considerat un substitut al numelui divin. (Vezi comentariul de la Faptele 8:24.)

REFERINȚE:

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Faptele 8:22 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{18, 22, 23, 36, 43, 46, 48, 65, 94, 95, 100, 101, 125, 132, 146, 275, 306, 323, 324}

FAPTELE 8:24 „Implorați-l pe Iehova pentru mine”

MOTIVE: Multe manuscrise grecești conțin aici termenul „Domnul” (ton Kýrion), iar altele conțin termenul „Dumnezeu”. Totuși, există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În Scripturile grecești creștine, Kýrios se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos; aici, din context reiese că termenul „Domnul” face referire la Dumnezeu. (Vezi comentariul de la Faptele 8:22.) Unele traduceri vechi ale Scripturilor grecești creștine folosesc termenul „Dumnezeu” în acest verset, iar unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine folosesc Tetragrama. Așadar, atât contextul, cât și corespondența cu Scripturile ebraice susțin concluzia că, în acest verset, „Domnul” (ton Kýrion) se referă la Dumnezeu și poate fi considerat un substitut al numelui divin.

REFERINȚE:

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Faptele 8:24 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.

• ΙΗΣΟΥΣ ΚΥΡΙΟΣ [Iēsoús Kýrios] Their Usage and Sense in Holy Scripture, de Herman Heinfetter, 1857, face următorul comentariu la Faptele 8:24: „Contextul nu susține ipoteza potrivit căreia Simon ar fi crezut că păcătuise împotriva lui Isus sau potrivit căreia trebuia să se roage lui Isus (vezi v. 22) pentru ca gândul din inima lui să fie iertat”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 15-18, 22, 23, 36, 43, 46, 65, 94, 95, 100, 101, 132, 201, 237, 250, 310, 323, 324}

FAPTELE 8:25 „cuvântul lui Iehova”

MOTIVE: Multe manuscrise grecești conțin aici redarea „cuvântul Domnului” (ton lógon tou Kyríou), iar câteva conțin „cuvântul lui Dumnezeu”. Totuși, există motive întemeiate pentru a folosi numele divin în acest verset. În Scripturile grecești creștine, Kýrios se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos, în funcție de context. În cartea Faptele, expresiile „cuvântul Domnului” și „cuvântul lui Dumnezeu” sunt folosite ca sinonime, ceea ce confirmă că termenul Kýrios se referă la Dumnezeu în Faptele 8:25. (Faptele 4:31; 6:2, 7; 8:14; 11:1; 13:5, 7, 46; 17:13; 18:11) Ambele expresii își au originile în Scripturile ebraice. Totuși, în Scripturile ebraice, expresia „cuvântul lui Iehova”, formată din termenul ebraic pentru „cuvânt” și Tetragramă, este folosită mult mai frecvent decât expresia „cuvântul lui Dumnezeu”. (Expresia „cuvântul lui Iehova” apare în aproximativ 200 de versete. Câteva exemple sunt: 2 Samuel 12:9; 24:11; 2 Regi 7:1; 20:16; 24:2; Isaia 1:10; 2:3; 28:14; 38:4; Ieremia 1:4; 2:4; Ezechiel 1:3; 6:1; Osea 1:1; Mica 1:1; Zaharia 9:1.) Această expresie apare și într-un manuscris vechi al Septuagintei, în Zaharia 9:1, iar acolo termenul grecesc lógos este urmat de numele divin scris cu caractere ebraice antice (). Acest pergament, descoperit în Nahal Hever (Israel), în Pustiul Iudeei, lângă Marea Moartă, datează din perioada 50 î.e.n – 50 e.n. În plus, unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine folosesc aici Tetragrama. Având în vedere corespondența cu Scripturile ebraice, modul în care apare această expresie în manuscrisul menționat mai sus, ambiguitatea termenului Kýrios și faptul că el a fost utilizat de multe ori ca substitut al numelui divin, Traducerea lumii noi folosește aici numele lui Dumnezeu.

REFERINȚE:

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, include Faptele 8:25 printre versetele în care Kýrios este „folosit în NT [Noul Testament] cu privire la Yahweh/Dumnezeu”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 17, 18, 32, 41, 43, 46, 61, 65, 66, 95, 100, 101, 106, 114, 115, 132, 145-147, 167, 187, 201, 271, 310, 323, 324}

FAPTELE 8:26 „îngerul lui Iehova”

MOTIVE: Manuscrisele grecești disponibile conțin aici termenul Kýrios (Domn), însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. Expresia „îngerul lui Iehova”, care apare prima dată în Geneza 16:7, este folosită de mai multe ori în Scripturile ebraice. În manuscrisele vechi ale Septuagintei, termenul grecesc ággelos („înger”, „mesager”) este urmat de numele divin scris cu caractere ebraice. Însă, în copiile ulterioare ale Septuagintei, numele divin a fost înlocuit cu Kýrios (Domn) în Geneza 16:7 și în multe alte versete. Este demn de remarcat că, atunci când s-a făcut această înlocuire, deseori nu s-a introdus articolul hotărât înaintea lui Kýrios, deși regulile gramaticale ale limbii pretindeau prezența lui. Absența articolului hotărât aici și în alte versete ar putea fi o dovadă în plus că termenul Kýrios este folosit ca substitut al numelui divin.

REFERINȚE: Vezi comentariile de la Matei 1:20; Luca 1:11 și Faptele 5:19; 12:11.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 15-18, 22-24, 28-36, 40-43, 46, 47, 61, 65, 66, 88, 90, 93, 95, 100-103, 106, 114, 115, 117, 125, 128, 132, 144-147, 187, 201, 250, 263, 265, 271, 273, 290, 310, 322-324}

FAPTELE 8:39 „spiritul lui Iehova”

MOTIVE: Majoritatea manuscriselor grecești conțin redarea „spiritul Domnului” (pneúma Kyríou) în acest verset, însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. Aceeași expresie apare și în Luca 4:18 ca parte a unui citat din Isaia 61:1, unde textul ebraic original conține Tetragrama alături de termenul pentru „spirit”. (Vezi nota de studiu de la Luca 4:18.) Expresia „spiritul lui Iehova” apare frecvent în Scripturile ebraice. (Câteva exemple sunt: Judecătorii 3:10; 6:34; 11:29; 13:25; 14:6; 15:14; 1 Samuel 10:6; 16:13; 2 Samuel 23:2; 1 Regi 18:12; 2 Regi 2:16; 2 Cronici 20:14; Isaia 11:2; 40:13; 63:14; Ezechiel 11:5; Mica 2:7; 3:8.) Termenii ebraici pentru „spirit” și „Domn” apar împreună o singură dată în Scripturile ebraice. Chiar și în acest caz, ei sunt prezenți în asociere cu Tetragrama, în expresia „spiritul Domnului Suveran Iehova”. (Isaia 61:1) În plus, este demn de remarcat că, în acest verset (Faptele 8:39), articolul hotărât grecesc nu a fost introdus înaintea termenului Kýrios, deși regulile gramaticale ale limbii pretindeau prezența lui. Kýrios are deci valoare de nume propriu. Așadar, corespondența cu Scripturile ebraice și absența surprinzătoare a articolului hotărât arată că termenul Kýrios este folosit aici ca substitut al numelui divin.

REFERINȚE:

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Faptele 8:39 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.

• ΙΗΣΟΥΣ ΚΥΡΙΟΣ [Iēsoús Kýrios] Their Usage and Sense in Holy Scripture, de Herman Heinfetter, 1857, menționează Faptele 8:39 printre pasajele în care „omiterea articolului dinaintea lui Κυριος [Kýrios] . . . face ca apelativul să se refere la Dumnezeul Atotputernic”

• The Scofield Reference Bible, de C. Scofield, 1909, spune într-o notă marginală de la Faptele 8:39: „Iehova”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{15-18, 22-24, 28-34, 36, 40-42, 46, 47, 52, 61, 65, 66, 88, 93-96, 100-102, 106, 114, 115, 125, 128, 132, 145-147, 187, 201, 202, 222, 236, 237, 243, 250, 263, 265, 271, 273, 322-324}

FAPTELE 9:31 „teamă de Iehova”

MOTIVE: Majoritatea manuscriselor grecești conțin redarea „teamă de Domnul” (toi phóbōi tou Kyríou). În Scripturile grecești creștine, termenul Kýrios (Domn) se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos. Însă, având în vedere corespondența cu Scripturile ebraice, există motive întemeiate pentru a folosi numele divin în acest verset. Expresia „teama de Iehova” apare de multe ori în Scripturile ebraice, fiind o combinație între termenul ebraic tradus prin „teamă” și Tetragramă. (Unele exemple sunt: 2 Cronici 19:7, 9; Psalmul 19:9; 111:10; Proverbele 2:5; 8:13; 9:10; 10:27; 19:23; Isaia 11:2, 3.) Pe de altă parte, expresia „teama de Domnul” nu apare nicăieri în Scripturile ebraice. Deși copiile timpurii ale Septuagintei urmau textul ebraic și conțineau numele divin, copiile ulterioare l-au înlocuit deseori cu Kýrios. Aceasta arată că termenul Kýrios a început să fie folosit ca substitut al numelui divin. În plus, unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine folosesc aici numele divin.

REFERINȚE:

• The Anchor Yale Bible, de Joseph Fitzmyer, 1998, vol. 31, spune cu privire la Faptele 9:31: „În descrierea bisericii creștine este introdus un nou element: ideea din VT [Vechiul Testament] referitoare la «teama de Domnul» (Prov. 1:7, 29; 2:5; 9:10; 19:23; Ps. 19:9)”. În textul ebraic original, numele divin apare în fiecare dintre aceste versete.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 15, 16, 18, 22, 32, 40-43, 65, 66, 96, 100, 101, 106, 114, 115, 132, 144-147, 172, 187, 271, 293, 306, 310, 322-324}

FAPTELE 10:33 „Iehova ți-a poruncit să le spui”

MOTIVE: Majoritatea manuscriselor grecești conțin termenul „Domnul” (tou Kyríou) în acest verset, însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. Contextul arată că aici termenul Kýrios se referă la Dumnezeu. Potrivit cu Faptele 10:31, îngerul spune că „Dumnezeu . . . și-a amintit de” darurile de îndurare ale lui Corneliu. În plus, Petru spune: „Dumnezeu mi-a arătat că nu trebuie să numesc pângărit sau necurat pe niciun om”. (Faptele 10:28) Corneliu însuși afirmă: „Suntem toți aici înaintea lui Dumnezeu ca să auzim toate lucrurile”. (Faptele 10:33) Faptul că termenul Kýrios se referă aici la Dumnezeu este susținut și de unele manuscrise grecești care folosesc termenul Theós (Dumnezeu) în acest verset. De asemenea, unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine folosesc aici Tetragrama. Prin urmare, având în vedere contextul și necesitatea de a clarifica la cine se referă termenul Kýrios, aici este folosit numele divin.

REFERINȚE:

• The Anchor Yale Bible, de Joseph Fitzmyer, 1998, vol. 31, spune cu privire la Faptele 10:33: „Kyrios s-ar putea referi la înviatul Cristos, însă de pe buzele lui Corneliu, care nu auzise încă proclamația creștină, ar fi probabil mai bine înțeles ca referindu-se la Yahweh; vezi NOTELE de la 2:20, 36”. În nota de la Faptele 2:20 se spune: „Kyrios este folosit cu privire la Yahweh, ca în LXX”.

• The Interpretation of the Acts of the Apostles, de R. Lenski, 1934, p. 417, spune cu privire la acest verset: „Cei prezenți intenționează să asculte de ceea ce Domnul (aici referindu-se la Dumnezeu) le va comunica prin Petru”.

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Faptele 10:33 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{17, 18, 23, 33, 40, 43, 48, 65, 94, 95, 100, 101, 125, 132, 145-147, 163, 167, 275, 323, 324}

FAPTELE 11:21 „Mâna lui Iehova”

MOTIVE: Expresia „mâna lui Iehova” apare deseori în Scripturile ebraice, fiind formată din termenul ebraic pentru „mână” și Tetragramă. (Unele exemple sunt: Exodul 9:3; Numerele 11:23; Judecătorii 2:15; Rut 1:13; 1 Samuel 5:6, 9; 7:13; 12:15; 1 Regi 18:46; Ezra 7:6; Iov 12:9; Isaia 19:16; 40:2; Ezechiel 1:3.) Manuscrisele grecești disponibile ale cărții Faptele conțin termenul Kýrios (Domn) în acest verset, însă corespondența cu Scripturile ebraice oferă motive întemeiate pentru a folosi numele divin. Bibliștii au remarcat că, în Faptele 11:21, articolul hotărât grecesc nu a fost introdus înaintea termenului Kýrios, deși regulile gramaticale ale limbii pretindeau prezența lui. Kýrios are deci valoare de nume propriu. Acest detaliu este interesant, întrucât ceva similar s-a întâmplat în cazul Septuagintei. În timp ce copiile timpurii conțineau numele divin, copiile ulterioare au înlocuit numele divin cu Kýrios, însă deseori fără să includă articolul hotărât, deși regulile gramaticale pretindeau prezența lui. (Acesta este cazul versetelor menționate mai sus.) Absența surprinzătoare a articolului hotărât este o dovadă în plus că termenul Kýrios este folosit aici ca substitut al numelui divin. Expresia grecească redată prin „mâna lui Iehova” apare și în Luca 1:66 și Faptele 13:11. (Vezi comentariile de la Luca 1:6, 66.)

REFERINȚE:

• The Interpretation of the Acts of the Apostles, de R. Lenski, 1934, p. 451, spune cu privire la acest verset: „Aceasta se datora «mâinii Domnului», Κύριος [Kýrios] nearticulat desemnându-l pe Yahweh; Luca îl diferențiază de Κύριος articulat, care în context apare imediat înainte și după acesta”.

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, include Faptele 11:21 printre versetele în care Kýrios este „folosit în NT [Noul Testament] cu privire la Yahweh/Dumnezeu”.

• A Translator’s Handbook on the Acts of the Apostles, de Barclay Newman și Eugene Nida, 1972, Societatea Biblică Unită, face următorul comentariu la Faptele 11:21: „Puterea Domnului reprezintă traducerea unei expresii din Vechiul Testament, «mâna Domnului», și se referă, probabil, mai degrabă la Dumnezeu Tatăl decât la Isus. Pe de altă parte, în expresia l-au urmat pe Domnul este vorba despre Domnul Isus”.

• ΙΗΣΟΥΣ ΚΥΡΙΟΣ [Iēsoús Kýrios] Their Usage and Sense in Holy Scripture, de Herman Heinfetter, 1857, menționează Faptele 11:21 printre pasajele în care „omiterea articolului dinaintea lui Κυριος [Kýrios] . . . face ca apelativul să se refere la Dumnezeul Atotputernic”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 15-18, 22, 23, 28, 29, 32, 34, 41, 47, 65, 93, 95, 96, 100-102, 106, 115, 132, 146, 187, 201, 310, 322-324}

FAPTELE 12:7 „îngerul lui Iehova”

MOTIVE: Manuscrisele grecești disponibile conțin redarea „îngerul Domnului” (ággelos Kyríou) în acest verset, însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. Expresia „îngerul lui Iehova”, care apare prima dată în Geneza 16:7, este folosită de multe ori în Scripturile ebraice, fiind formată din termenul ebraic pentru „înger” și Tetragramă. În manuscrisele vechi ale Septuagintei, termenul grecesc ággelos („înger”, „mesager”) este urmat de numele divin scris cu caractere ebraice. Expresia este redată astfel și în Zaharia 3:5, 6 într-un manuscris al Septuagintei descoperit în Pustiul Iudeei, într-o peșteră din Nahal Hever, Israel. Acest fragment datează din perioada 50 î.e.n. – 50 e.n. Însă, în copiile ulterioare ale Septuagintei, numele divin a fost înlocuit cu Kýrios aici și în multe alte versete. Este demn de remarcat că, atunci când s-a făcut această înlocuire, nu s-a introdus articolul hotărât înaintea lui Kýrios, deși regulile gramaticale ale limbii pretindeau prezența lui. Kýrios are deci valoare de nume propriu. În plus, unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine folosesc aici Tetragrama. Având în vedere corespondența cu Scripturile ebraice și absența articolului hotărât, Traducerea lumii noi folosește numele divin în acest verset. Și alte traduceri ale Bibliei, enumerate în lista de mai jos, păstrează aici numele divin. (Vezi „Referințe suplimentare”.)

REFERINȚE: Vezi comentariile de la Matei 1:20; Luca 1:11 și Faptele 5:19; 12:11.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 15-18, 22-24, 28-34, 36, 41-43, 47, 61, 65, 66, 88, 90, 93, 95, 100-102, 104, 106, 114, 115, 117, 125, 128, 132, 139, 144-147, 185, 187, 201, 202, 250, 265, 271, 273, 290, 306, 310, 322-324}

FAPTELE 12:11 „Iehova și-a trimis îngerul”

MOTIVE: Majoritatea manuscriselor grecești disponibile conțin aici termenul Kýrios (Domn), însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În primul rând, așa cum se menționează în comentariul de la Faptele 12:7, acolo termenul Kýrios poate fi considerat pe bună dreptate un substitut al numelui divin. Prin urmare, este logic să considerăm că și aici termenul Kýrios, care apare în același context și în cadrul aceluiași eveniment, este un echivalent al numelui propriu al lui Dumnezeu. În al doilea rând, expresia „și-a trimis îngerul” ne duce cu gândul la acte asemănătoare de eliberare consemnate în Scripturile ebraice. De exemplu, în Daniel 3:28; 6:22 se spune că Dumnezeu „și-a trimis îngerul” pentru a-i salva pe Daniel și pe însoțitorii acestuia. (Compară cu Psalmul 34:7.) În al treilea rând, în mai multe manuscrise grecești vechi și demne de încredere, articolul hotărât nu apare aici înaintea lui Kýrios, deși regulile gramaticale ale limbii pretind prezența lui. Lucrul acesta constituie o dovadă în plus că termenul Kýrios este un substitut al numelui divin. În plus, unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine folosesc aici numele divin. Având în vedere contextul, corespondența cu Scripturile ebraice și ambiguitatea termenului Kýrios, Traducerea lumii noi folosește numele divin în acest verset.

REFERINȚE:

• The Interpretation of the Acts of the Apostles, de R. Lenski, 1934, p. 475, spune cu privire la acest verset: „Κύριος [Kýrios] (Yahweh) își trimisese îngerul”.

• The Expositor’s Greek Testament, de Robertson Nicoll, 2002, vol. II, p. 275, face următorul comentariu la Faptele 12:11: „Κύριος [Kýrios], vezi notele critice, când este fără articol . . . se referă la Dumnezeu, Iehova”.

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Faptele 12:11 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.

• ΙΗΣΟΥΣ ΚΥΡΙΟΣ [Iēsoús Kýrios] Their Usage and Sense in Holy Scripture, de Herman Heinfetter, 1857, menționează Faptele 12:11 printre pasajele în care „omiterea articolului dinaintea lui Κυριος [Kýrios] . . . face ca apelativul să se refere la Dumnezeul Atotputernic”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 15, 16, 18, 23, 28-34, 36, 41, 42, 47, 61, 65, 66, 88, 93, 95, 96, 100-102, 106, 115, 132, 139, 144-147, 187, 201, 202, 250, 265, 271, 306, 310, 323, 324}

FAPTELE 12:17 „l-a scos Iehova din închisoare”

MOTIVE: Majoritatea manuscriselor grecești conțin aici termenul „Domnul” (ho Kýrios), însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. Așa cum se menționează în comentariul de la Faptele 12:7, acolo termenul Kýrios poate fi considerat pe bună dreptate un substitut al numelui divin. Prin urmare, este logic să considerăm că și aici termenul Kýrios, care apare în același context și cu referire la același eveniment, este un echivalent al numelui propriu al lui Dumnezeu. Unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine folosesc aici numele divin. Având în vedere contextul, evenimentul prezentat în verset și ambiguitatea termenului Kýrios, Traducerea lumii noi folosește numele divin.

REFERINȚE:

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Faptele 12:17 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 28-32, 41, 65, 93, 100-102, 106, 115, 132, 144-147, 187, 201, 310}

FAPTELE 12:23 „îngerul lui Iehova”

MOTIVE: Manuscrisele grecești disponibile conțin redarea „îngerul Domnului” (ággelos Kyríou) în acest verset, însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. Expresia „îngerul lui Iehova”, care apare prima dată în Geneza 16:7, este folosită de multe ori în Scripturile ebraice. În manuscrisele vechi ale Septuagintei, termenul grecesc ággelos („înger”, „mesager”) este urmat de numele divin scris cu caractere ebraice. Însă, în copiile ulterioare ale Septuagintei, numele divin a fost înlocuit cu Kýrios (Domn) în Geneza 16:7 și în multe alte versete. Este demn de remarcat că, atunci când s-a făcut această înlocuire, deseori nu s-a introdus articolul hotărât înaintea lui Kýrios, deși regulile gramaticale ale limbii pretindeau prezența lui. Absența articolului hotărât aici și în alte versete ar putea fi o dovadă în plus că termenul Kýrios este folosit ca substitut al numelui divin.

REFERINȚE: Vezi comentariile de la Matei 1:20 și de la Luca 1:11.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 15-18, 22-24, 28-36, 41-43, 47, 48, 65, 66, 88, 90, 93, 95, 96, 100-102, 104, 106, 114, 115, 117, 125, 128, 132, 138, 144-147, 163, 167, 187, 201, 250, 265, 271, 273, 275, 293, 310, 322-324}

FAPTELE 12:24 „cuvântul lui Iehova”

MOTIVE: Unele manuscrise și traduceri vechi conțin redarea „cuvântul Domnului”, iar altele, „cuvântul lui Dumnezeu”. Însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin în acest verset. Ambele expresii își au originile în Scripturile ebraice. Totuși, în Scripturile ebraice, expresia „cuvântul lui Iehova”, formată din termenul ebraic pentru „cuvânt” și Tetragramă, este folosită mult mai frecvent decât expresia „cuvântul lui Dumnezeu”. Expresia „cuvântul lui Iehova” apare în aproximativ 200 de versete. (Câteva exemple sunt: 2 Samuel 12:9; 24:11; 2 Regi 7:1; 20:16; 24:2; Isaia 1:10; 2:3; 28:14; 38:4; Ieremia 1:4; 2:4; Ezechiel 1:3; 6:1; Osea 1:1; Mica 1:1; Zaharia 9:1.) Această expresie apare și într-un manuscris vechi al Septuagintei, în Zaharia 9:1, iar acolo termenul grecesc lógos este urmat de numele divin scris cu caractere ebraice antice (). Acest pergament, descoperit în Nahal Hever (Israel), în Pustiul Iudeei, lângă Marea Moartă, datează din perioada 50 î.e.n – 50 e.n. În plus, unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine folosesc aici Tetragrama. Având în vedere corespondența cu Scripturile ebraice, modul în care apare această expresie în manuscrisul menționat mai sus, ambiguitatea termenului Kýrios și faptul că el a fost utilizat de multe ori ca substitut al numelui divin, Traducerea lumii noi folosește aici numele lui Dumnezeu.

REFERINȚE:

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, include Faptele 12:24 printre versetele în care Kýrios este „folosit în NT [Noul Testament] cu privire la Yahweh/Dumnezeu”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 23, 32, 33, 37, 48, 65, 94, 100, 101, 115, 125, 132, 144, 146, 163, 310}

FAPTELE 13:2 „îi slujeau lui Iehova”

MOTIVE: Manuscrisele grecești disponibile conțin termenul „Domnului” (tōi Kyríōi) în acest verset, însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În Scripturile grecești creștine, Kýrios se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos, în funcție de context. Pentru a înțelege la cine se referă Kýrios în acest verset, trebuie analizat modul în care este utilizată expresia „a-i sluji lui Iehova” în Scripturile ebraice. Verbul „a sluji” reprezintă aici traducerea termenului grecesc leitourgéō. În Septuaginta, când acest verb este folosit cu referire la serviciul adus lui Dumnezeu de preoți și de leviți la tabernacol sau la templu (Exodul 28:35; Numerele 8:22; 1 Regi 8:11), el apare deseori în pasaje în care, în textul ebraic original, figurează și numele divin. De exemplu, în 2 Cronici 13:10, Septuaginta folosește termenii grecești care apar în Faptele 13:2 („îi slujeau Domnului”) pentru a reda expresia ebraică „îi slujeau lui Iehova”. În 2 Cronici 35:3 folosește aceiași termeni grecești pentru a traduce expresia ebraică „slujiți-i lui Iehova”. (Vezi și 1 Samuel 2:11; 3:1; Ezechiel 45:4; Ioel 2:17.) Este demn de remarcat că, într-un fragment din Septuaginta datând din secolul I î.e.n. (din colecția de papirusuri Fouad Inv. 266), în Deuteronomul 18:5, unde această expresie apare ca redare a expresiei ebraice „să slujească . . . în numele lui Iehova”, numele divin este scris cu caractere ebraice pătrate în textul grecesc. Așadar, având în vedere corespondența cu Scripturile ebraice, modul în care această expresie apare în manuscrisele traducerilor antice și ambiguitatea termenului Kýrios, Traducerea lumii noi folosește aici numele divin.

REFERINȚE:

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Faptele 13:2 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.

• Did the First Christians Worship Jesus?, de James Dunn, 2010, spune privitor la acest verset: „Se referă aici «Domnul» la Isus (așa cum e cazul deseori în Faptele)? Sau, mai degrabă, Luca vorbește despre închinarea la Domnul Dumnezeu? Este dificil de spus, cu toate că, la fel ca în alte pasaje din Faptele, în care «Domnul» = Dumnezeu, influența uzului din Vechiul Testament sugerează că Luca se gândea la închinarea adusă lui Dumnezeu”.

• The Acts of the Apostles – A Commentary, de Ernst Haenchen, 1971, spune cu privire la această expresie: „În sintagma «îi slujeau Domnului», Luca împrumută din LXX [Septuaginta] o expresie de o solemnitate specială, care face aluzie, mai presus de toate, la rugăciune”. Nota de subsol de la acest comentariu enumeră următoarele versete: „2 Cron. 5:14, 13:10 și 35:3; . . . Ioel 1:13 și 2:17; Ezec. 40:46, 44:16 și 45:4; Dan. 7:10”.

• The Anchor Yale Bible, de Joseph Fitzmyer, 1998, vol. 31, spune cu privire la această expresie din Faptele 13:2: „Încă o dată, Kyrios este folosit cu referire la Dumnezeul Israelului, nu la înviatul Cristos”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 15-18, 22, 23, 32, 34, 41, 43, 65, 95, 100, 101, 106, 115, 125, 132, 145-147, 201, 219, 250, 310, 322-324}

FAPTELE 13:10 „căile drepte ale lui Iehova”

MOTIVE: Manuscrisele grecești disponibile conțin termenul Kýrios (Domn) în acest verset, însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. Bibliștii au remarcat că răspunsul dat de Pavel vrăjitorului evreu Bar-Isus (consemnat în versetele 10 și 11) conține câteva expresii care își au originile în Scripturile ebraice. De exemplu, expresia grecească redată aici prin „să strâmbi căile” apare în Septuaginta în Proverbele 10:9 („își strâmbă căile”). Iar cuvintele grecești din sintagma „căile drepte ale lui Iehova” apar în Septuaginta în Osea 14:9, unde textul ebraic original conține numele divin („Deoarece căile lui Iehova sunt drepte”). În plus, bibliștii au remarcat că, în unele manuscrise grecești demne de încredere, articolul hotărât grecesc nu a fost introdus înaintea termenului Kýrios în acest verset (Faptele 13:10), deși regulile gramaticale ale limbii pretindeau prezența lui. Absența articolului hotărât face ca termenul Kýrios să aibă aici valoare de nume propriu. De asemenea, în versetul următor (Faptele 13:11), Kýrios apare în expresia „mâna lui Iehova”, care își are în mod clar originile în Scripturile ebraice, și poate fi considerat un echivalent al numelui divin. Unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine folosesc aici numele divin. Așadar, contextul (cuvintele îi sunt adresate unui evreu) și corespondența cu Scripturile ebraice susțin folosirea numelui divin în acest verset.

REFERINȚE:

• Critical and Exegetical Handbook to the Acts of the Apostles, de Heinrich August Wilhelm Meyer, 1884, spune cu privire la Faptele 13:10: „Κυρίου [Kyríou, o formă a lui Kýrios] nu se referă la Cristos, ci la Dumnezeu, căruia i se împotrivește fiul diavolului, așa cum demonstrează v. 11”.

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, include Faptele 13:10 printre versetele în care Kýrios este „folosit în NT [Noul Testament] cu privire la Yahweh/Dumnezeu”.

• The NET Bible, New English Translation, 1996, adaugă următoarea notă la expresia „căile Domnului” din Faptele 13:10: „Această mustrare se aseamănă cu cele ale profeților din VT [Vechiul Testament]: Ier. 5:27; Gen. 32:11; Prov. 10:7; Os. 14:9. . . . Întrebarea retorică de la finalul v. 10 („nu vei înceta . . . ?”) arată cât de mult se opunea [Elima] căii lui Dumnezeu”.

• The Anchor Yale Bible, de Joseph Fitzmyer, 1998, vol. 31, face următorul comentariu la Faptele 13:10: „Kyrios: Dumnezeu sau înviatul Cristos; probabil primul, ca în v. 11”.

• ΙΗΣΟΥΣ ΚΥΡΙΟΣ [Iēsoús Kýrios] Their Usage and Sense in Holy Scripture, de Herman Heinfetter, 1857, menționează Faptele 13:10 printre pasajele în care „omiterea articolului dinaintea lui Κυριος [Kýrios] . . . face ca apelativul să se refere la Dumnezeul Atotputernic”.

• The ‘Holy Scriptures’, de J. Darby, 1949, spune într-o notă de subsol de la expresia „căile drepte ale Domnului” din Faptele 13:10: „Posibil, «Iehova»”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 15-18, 22, 23, 28-34, 42, 43, 47, 65, 66, 93-96, 100-102, 106, 114, 115, 132, 144-147, 154, 163, 167, 172, 187, 201, 250, 273, 293, 310, 323, 324}

FAPTELE 13:11 „mâna lui Iehova”

MOTIVE: Expresia „mâna lui Iehova” apare deseori în Scripturile ebraice, fiind formată din termenul ebraic pentru „mână” și Tetragramă. (Unele exemple sunt: Exodul 9:3; Numerele 11:23; Judecătorii 2:15; Rut 1:13; 1 Samuel 5:6, 9; 7:13; 12:15; 1 Regi 18:46; Ezra 7:6; Iov 12:9; Isaia 19:16; 40:2; Ezechiel 1:3.) Manuscrisele grecești disponibile ale cărții Faptele conțin termenul Kýrios (Domn) în acest verset, însă corespondența cu Scripturile ebraice oferă motive întemeiate pentru a folosi numele divin. Bibliștii au remarcat că, în Faptele 13:11, articolul hotărât grecesc nu a fost introdus înaintea termenului Kýrios, deși regulile gramaticale ale limbii pretindeau prezența lui. Kýrios are deci valoare de nume propriu. Acest detaliu este interesant, întrucât ceva similar s-a întâmplat în cazul Septuagintei. În timp ce copiile timpurii conțineau numele divin, copiile ulterioare au înlocuit numele divin cu Kýrios, însă deseori fără să includă articolul hotărât, deși regulile gramaticale pretindeau prezența lui. (Acesta este cazul versetelor menționate mai sus.) Absența surprinzătoare a articolului hotărât este o dovadă în plus că termenul Kýrios este folosit aici ca substitut al numelui divin. Expresia grecească redată prin „mâna lui Iehova” apare și în Luca 1:66 și Faptele 11:21.

REFERINȚE:

• ΙΗΣΟΥΣ ΚΥΡΙΟΣ [Iēsoús Kýrios] Their Usage and Sense in Holy Scripture, de Herman Heinfetter, 1857, menționează Faptele 13:11 printre pasajele în care „omiterea articolului dinaintea lui Κυριος [Kýrios] . . . face ca apelativul să se refere la Dumnezeul Atotputernic”.

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Faptele 13:11 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.

• The ‘Holy Scriptures’, de J. Darby, 1949, spune într-o notă de subsol de la expresia „mâna Domnului” din Faptele 13:11: „Posibil, «Iehova»”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 15-18, 22-24, 28-34, 36, 42, 43, 47, 65, 66, 93-96, 100-102, 104, 114, 115, 132, 144-147, 154, 172, 187, 201, 219, 250, 273, 293, 310, 322-324}

FAPTELE 13:12 „învățătura lui Iehova”

MOTIVE: Majoritatea manuscriselor grecești conțin aici redarea „învățătura Domnului” (tēi didachḗi tou Kyríou), însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În Scripturile grecești creștine, Kýrios se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos, în funcție de context. În cele două versete anterioare, Kýrios apare de două ori. În ambele cazuri, el se referă la Dumnezeu și poate fi considerat un substitut al numelui divin. (Vezi comentariile de la Faptele 13:10, 11.) Expresia „învățătura lui Iehova” este sinonimă cu sintagma „cuvântul lui Dumnezeu” din Faptele 13:5. Aici se spune că, la sosirea lor în Cipru, Pavel și însoțitorii săi „au început să vestească cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor”. Ca urmare, proconsulul Sergius Paulus a fost „dornic să audă cuvântul lui Dumnezeu”. (Faptele 13:7) Este firesc să tragem concluzia că, după ce a auzit cuvintele lui Pavel și a văzut ce a făcut el, Sergius Paulus a fost uluit de ceea ce a aflat despre Iehova Dumnezeu și despre învățătura divină. Unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine folosesc aici numele divin. Așadar, având în vedere contextul, modul în care este folosită expresia în această relatare și ambiguitatea termenului Kýrios, Traducerea lumii noi folosește aici numele divin.

REFERINȚE:

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Faptele 13:12 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.

• Holy Bible From the Ancient Eastern Text – George M. Lamsa’s Translation From the Aramaic of the Peshitta redă termenul „DOMNUL” cu majusculă și capităluțe în acest verset și spune într-o notă de subsol: „Faptele 13:10, 11, 12, 49 – Forma siriacă și aramaică a numelui divin, «Mar-Yah» sau «Mor-Yah», înseamnă literalmente «Domnul Yah», ca în «Yahweh», «YHWH»”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 29-31, 41, 43, 93, 100, 101, 106, 132, 144, 146, 187, 201, 250, 310}

FAPTELE 13:44 „cuvântul lui Iehova”

MOTIVE: Multe manuscrise grecești timpurii conțin aici redarea „cuvântul Domnului” (ton lógon tou Kyríou), iar câteva, „cuvântul lui Dumnezeu” (ton lógon tou Theoú). Totuși, există motive întemeiate pentru a folosi numele divin în acest verset. În Scripturile grecești creștine, Kýrios se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos, în funcție de context. Întrucât în cartea Faptele este folosită și expresia sinonimă „cuvântul lui Dumnezeu” (de exemplu, în Faptele 13:46), este logic să tragem concluzia că aici, în versetul 44, Kýrios se referă la Dumnezeu. (Această expresie apare și în Faptele 4:31; 6:2, 7; 8:14; 11:1; 13:5, 7; 17:13; 18:11.) Ambele expresii își au originile în Scripturile ebraice. Totuși, în Scripturile ebraice, expresia „cuvântul lui Iehova”, formată din termenul ebraic pentru „cuvânt” și Tetragramă, este folosită mult mai frecvent decât expresia „cuvântul lui Dumnezeu”. (Expresia „cuvântul lui Iehova” apare în aproximativ 200 de versete. Câteva exemple sunt: 2 Samuel 12:9; 24:11; 2 Regi 7:1; 20:16; 24:2; Isaia 1:10; 2:3; 28:14; 38:4; Ieremia 1:4; 2:4; Ezechiel 1:3; 6:1; Osea 1:1; Mica 1:1; Zaharia 9:1.) Această expresie apare și într-un manuscris vechi al Septuagintei, în Zaharia 9:1, iar acolo termenul grecesc lógos este urmat de numele divin scris cu caractere ebraice antice (). Acest pergament, descoperit în Nahal Hever (Israel), în Pustiul Iudeei, lângă Marea Moartă, datează din perioada 50 î.e.n – 50 e.n. În plus, unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine folosesc aici numele divin. Așadar, având în vedere corespondența cu Scripturile ebraice, modul în care apare această expresie în manuscrisul menționat mai sus, ambiguitatea termenului Kýrios și faptul că el a fost utilizat de multe ori ca substitut al numelui divin, Traducerea lumii noi folosește aici numele lui Dumnezeu.

REFERINȚE:

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Faptele 13:44 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{17, 22, 32, 33, 37, 48, 65, 94, 100, 101, 115, 125, 146, 167, 322, 324}

FAPTELE 13:47 „Iehova ne-a dat poruncă”

MOTIVE: Manuscrisele grecești disponibile conțin aici termenul „Domnul” (ho Kýrios), însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. Citatul inclus în acest verset este din Isaia 49:6, unde, în originalul ebraic, contextul arată clar că Iehova este cel care vorbește. (Isaia 49:5; compară cu Isaia 42:6) Această profeție avea să fie împlinită prin lucrarea efectuată de Slujitorul lui Iehova, Isus Cristos, și de continuatorii săi. (Isaia 42:1; vezi nota de studiu de la Luca 2:32) Prin urmare, în acest verset, Kýrios trebuie să se refere la Dumnezeu. Având în vedere contextul și corespondența cu Scripturile ebraice, Traducerea lumii noi folosește numele divin pentru a evita ambiguitatea.

REFERINȚE:

• The Interpretation of the Acts of the Apostles, de R. Lenski, 1934, p. 551, spune cu privire la acest verset: „Ei trebuie mai întâi să-și regleze conturile cu marele ʽEbed Yahweh, Slujitorul lui Iehova, care a spus ce îi declarase Iehova . . . Iar acum, mesagerii lui Isus acționează în acord cu această voință a lui Iehova”.

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Faptele 13:47 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.

• The Acts of the Apostles Explained, de Joseph Addison Alexander, ediția a III-a, 1872, spune cu privire la acest verset: „Domnul, conform utilizării termenului în Noul Testament, ar putea fi înțeles ca făcând referire la Domnul Isus Cristos . . . Dar, întrucât cuvintele care urmează îi sunt adresate lui Mesia, Domnul poate fi considerat traducerea uzuală a lui Iehova”.

• Commentary on the Book of the Acts, de F. Bruce, 1954, p. 283, spune cu privire la acest verset și la citatul din Isaia 49:6: „Este demn de remarcat că, în contextul acestei profeții (al doilea Cântec al Slujitorului), mai întâi națiunea Israel este identificată drept slujitorul lui Iehova . . . Însă Israelul în ansamblu a fost un slujitor neascultător, iar profeția a avut o împlinire specială în persoana lui Mesia”.

• Complete Jewish Bible, de David Stern, 1998, redă termenul „ADONAI” cu majusculă și capităluțe în acest verset. În introducere, traducătorul explică: „Termenul «ADONAI» este folosit . . . oriunde am considerat, în calitate de traducător, că «kurios» [«kyrios»] este echivalentul grecesc al Tetragramei”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 17, 22, 23, 32, 35, 41, 43, 65, 68, 94, 100, 101, 106, 114, 115, 117, 132, 138, 144, 146, 201, 251, 256, 257, 293}

FAPTELE 13:48 „cuvântul lui Iehova”

MOTIVE: Majoritatea manuscriselor grecești conțin redarea „cuvântul Domnului” (ton lógon tou Kyríou) în acest verset, iar altele, „cuvântul lui Dumnezeu” (ton lógon tou Theoú). Totuși, există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În Scripturile grecești creștine, Kýrios se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos, în funcție de context. Aici, contextul sugerează că termenul „Domnul” se referă la Iehova Dumnezeu. În versetul anterior, Kýrios este folosit cu privire la cel care a dat porunca profetică consemnată în Isaia 49:6, adică la Iehova. (Vezi comentariul de la Faptele 13:47.) Așa cum se arată în comentariul de la Faptele 13:44, există și alte argumente în favoarea folosirii numelui divin în expresia „cuvântul lui Iehova”. În plus, unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine folosesc aici Tetragrama.

REFERINȚE:

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, include Faptele 13:48 printre versetele în care Kýrios este „folosit în NT [Noul Testament] cu privire la Yahweh/Dumnezeu”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 15-17, 22, 23, 32, 33, 37, 41, 42, 65, 66, 94, 96, 100, 101, 106, 114, 115, 125, 132, 144, 146, 163, 167, 201, 250, 310, 323, 324}

FAPTELE 13:49 „cuvântul lui Iehova”

MOTIVE: Majoritatea manuscriselor grecești conțin redarea „cuvântul Domnului” (ho lógos tou Kyríou) în acest verset, însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin, așa cum se arată în comentariile de la Faptele 13:44, 48. În plus, unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine folosesc aici Tetragrama.

REFERINȚE:

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, include Faptele 13:49 printre versetele în care Kýrios este „folosit în NT [Noul Testament] cu privire la Yahweh/Dumnezeu”.

• Holy Bible From the Ancient Eastern Text – George M. Lamsa’s Translation From the Aramaic of the Peshitta redă termenul „DOMNUL” cu majusculă și capităluțe în acest verset și spune într-o notă de subsol: „Faptele 13:10, 11, 12, 49 – Forma siriacă și aramaică a numelui divin, «Mar-Yah» sau «Mor-Yah», înseamnă literalmente «Domnul Yah», ca în «Yahweh», «YHWH»”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 15-18, 22, 23, 28-32, 41, 65, 66, 93-95, 100, 101, 106, 114, 115, 125, 132, 144, 146, 167, 201, 250, 293, 310, 323, 324}

FAPTELE 14:3 „prin autoritatea primită de la Iehova”

MOTIVE: Lit. „pe Domnul”. Manuscrisele grecești disponibile conțin aici termenul Kýrios (Domn), însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În Scripturile grecești creștine, Kýrios se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos, în funcție de context. Aici, contextul arată că „Domnul” se referă la Dumnezeu. În cartea Faptele, expresia „bunătate nemeritată” este deseori asociată cu Dumnezeu (Faptele 11:23; 13:43; 14:26; 20:24), iar în Faptele 20:32 se vorbește despre „Dumnezeu” și ‘cuvântul bunătății sale nemeritate’. În plus, în Faptele 15:12, Dumnezeu este identificat drept sursa ‘semnelor și a minunilor’. (Vezi și Faptele 2:19; 19:11.) În contextul versetului din Faptele 14:3, prepoziția grecească epí („pe”) arată pe ce se baza îndrăzneala cu care vorbeau discipolii. În a doua parte a versetului se spune că Dumnezeu depunea mărturie, sau confirma, că ceea ce predicau ei era într-adevăr cuvântul său și că ei se bucurau de aprobarea și de sprijinul său. (Compară cu Faptele 4:29-31.) Sintagma grecească care se traduce literalmente prin „pe Domnul” apare și în Septuaginta ca redare a unor construcții ce conțin Tetragrama în textul ebraic original, cum ar fi cele din Psalmul 31:6 [30:7, LXX] și Ieremia 17:7. Având în vedere aceste versete, unii au emis ipoteza că expresia transmite și ideea de a vorbi „bazându-te pe Iehova”. Așadar, date fiind contextul și modul în care este utilizat termenul Kýrios, Traducerea lumii noi folosește aici numele divin.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 15-18, 23, 29-31, 41, 93-95, 100, 101, 106, 132, 146, 201, 310, 323, 324}

FAPTELE 14:23 „i-au încredințat lui Iehova”

MOTIVE: Manuscrisele grecești disponibile conțin aici termenul „Domnului” (tōi Kyríōi), însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În Scripturile grecești creștine, Kýrios (Domn) se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos, în funcție de context. Aici, contextul sugerează că „Domnul” se referă la Dumnezeu. În Faptele 14:26 este folosită o expresie similară: „încredințați ... bunătății nemeritate a lui Dumnezeu”. Verbul grecesc folosit aici (Faptele 14:23) apare și în Faptele 20:32 în sintagma „vă încredințez lui Dumnezeu”. Un lexicon definește astfel expresia: a „da pe cineva în grija sau sub protecția cuiva . . . Referindu-se la protecția divină . . . Fa 14:23; cp. [compară cu] 20:32”. Același verb este folosit și în Luca 23:46, unde sunt consemnate cuvintele lui Isus: „Tată, în mâinile tale îmi încredințez spiritul”. Acesta este un citat din Psalmul 31:5, unde Septuaginta (30:6, LXX) folosește același cuvânt grecesc pentru „a încredința” și unde, în textul ebraic original, numele divin apare în contextul imediat. Ideea de a încredința pe cineva lui Iehova apare de mai multe ori în Scripturile ebraice. (Psalmul 22:8; 37:5; Proverbele 16:3) Având în vedere contextul, corespondența cu Scripturile ebraice și ambiguitatea termenului Kýrios, în această relatare este folosit numele divin. În plus, unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine folosesc aici numele divin.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 15, 16, 41, 65, 100, 101, 106, 132, 163, 167, 201}

FAPTELE 15:17a „pentru ca aceia care rămân să-l caute stăruitor pe Iehova”

MOTIVE: Majoritatea manuscriselor grecești conțin termenul „Domnul” (ton Kýrion) în acest verset, însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În Scripturile grecești creștine, Kýrios se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos, în funcție de context. În Faptele 15:14, Iacov menționează că Simeon a relatat cum „Dumnezeu și-a îndreptat atenția spre națiuni”, iar în versetul 19, Iacov se referă la „aceia din națiuni care se întorc la Dumnezeu”. Iacov citează din Amos 9:11, 12, unde, în textul ebraic original, numele divin apare o dată, în expresia „zice Iehova”. Chiar dacă în textul ebraic nu există un echivalent direct al primei ocurențe a lui Kýrios din Faptele 15:17, contextul, corespondența cu Scripturile ebraice și modul în care este utilizat termenul în Septuaginta oferă motive întemeiate pentru a folosi aici numele divin.

REFERINȚE:

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Faptele 15:17a printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.

• Critical and Exegetical Handbook to the Acts of the Apostles, de Heinrich August Wilhelm Meyer, 1884, face următorul comentariu la Faptele 15:14-17: „Amos prezice [că] . . . națiunile străine se vor uni cu ea [teocrația davidică] și se vor converti la închinarea la Iehova. . . . Iehova se îndepărtase de poporul Său; însă acum El promite prin intermediul profetului: Mă voi întoarce și voi reconstrui tabernacolul căzut al lui David (care a fost pustiit)”.

• The Jerome Biblical Commentary, ediție îngrijită de Raymond Brown, Joseph Fitzmyer și Roland Murphy, 1968, spune referitor la Faptele 15:17: „Această expresie din VT [Vechiul Testament] (vezi 2 Cron. 6:35 [6:33]; 7:14) transmite ideea de a-i fi consacrat lui Yahweh; Amos vorbea deci despre națiuni care îi aparțineau lui Dumnezeu”.

• The New King James Version, ediția I, 1979, redă de două ori termenul „DOMNUL” cu majusculă și capităluțe în Faptele 15:17. În Prefața la această ediție se explică: „În Vechiul Testament din King James, numele de legământ al lui Dumnezeu a fost de regulă tradus din ebraică prin «DOMNUL» (cu majuscule, așa cum se vede aici). Această tradiție s-a păstrat. În ediția de față, numele este scris astfel ori de câte ori numele de legământ apare în Noul Testament într-un citat din Vechiul Testament”.

• NLT Study Bible, ediția a II-a, 2008, redă de două ori termenul „DOMNUL” cu majusculă și capităluțe în Faptele 15:17. În „Introducere la New Living Translation” apare următoarea explicație: „Termenul grecesc kurios [kyrios] este tradus cu consecvență prin «Domn»; ca excepție, este tradus prin «DOMN» ori de câte ori Noul Testament citează în mod explicit din Vechiul Testament și termenul apare scris acolo cu capităluțe”. Cu privire la această diferență, în Introducere se mai spune: „În general, am redat cu consecvență Tetragrama (YHWH) prin «DOMNUL», utilizând o formă cu capităluțe, care este comună în traducerile din limba engleză”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{11, 12, 14-18, 22, 23, 28-31, 34, 35, 38, 41-43, 47, 59, 61, 65, 66, 88, 90, 93, 94, 96, 100-102, 104-106, 114, 115, 126, 132, 145-147, 149, 154, 164, 178, 186, 187, 201, 228, 236, 244, 250, 265, 267, 271, 273, 275, 283, 290, 293, 295-297, 300, 306, 310, 322-324}

FAPTELE 15:35 „cuvântul lui Iehova”

MOTIVE: Majoritatea manuscriselor grecești conțin redarea „cuvântul Domnului” (ton lógon tou Kyríou) în acest verset, însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În Scripturile grecești creștine, Kýrios se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos, în funcție de context. În cartea Faptele, expresiile „cuvântul Domnului” și „cuvântul lui Dumnezeu” sunt folosite ca sinonime, ceea ce confirmă că termenul Kýrios se referă la Dumnezeu în Faptele 15:35. (Faptele 4:31; 6:2, 7; 8:14; 11:1; 13:5, 7, 46; 17:13; 18:11) Ambele expresii își au originile în Scripturile ebraice. Totuși, în Scripturile ebraice, expresia „cuvântul lui Iehova”, formată din termenul ebraic pentru „cuvânt” și Tetragramă, este folosită mult mai frecvent decât expresia „cuvântul lui Dumnezeu”. (Expresia „cuvântul lui Iehova” apare în aproximativ 200 de versete. Câteva exemple sunt: 2 Samuel 12:9; 24:11; 2 Regi 7:1; 20:16; 24:2; Isaia 1:10; 2:3; 28:14; 38:4; Ieremia 1:4; 2:4; Ezechiel 1:3; 6:1; Osea 1:1; Mica 1:1; Zaharia 9:1.) Această expresie apare și într-un manuscris vechi al Septuagintei, în Zaharia 9:1, iar acolo termenul grecesc lógos este urmat de numele divin scris cu caractere ebraice antice (). Acest pergament, descoperit în Nahal Hever (Israel), în Pustiul Iudeei, lângă Marea Moartă, datează din perioada 50 î.e.n – 50 e.n. În plus, unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine folosesc aici Tetragrama. Peshitta (în siriacă) folosește expresia „cuvântul lui Dumnezeu”. Având în vedere corespondența cu Scripturile ebraice, modul în care apare această expresie în manuscrisul menționat mai sus, ambiguitatea termenului Kýrios și faptul că el a fost utilizat de multe ori ca substitut al numelui divin, Traducerea lumii noi folosește aici numele lui Dumnezeu.

REFERINȚE:

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, include Faptele 15:35 printre versetele în care Kýrios este „folosit în NT [Noul Testament] cu privire la Yahweh/Dumnezeu”.

• The New Testament in Basic English, 1946, spune „cuvântul lui Dumnezeu”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{17, 18, 22, 23, 31, 32, 41, 65, 66, 94, 95, 100, 101, 106, 115, 132, 146, 201, 310, 323, 324}

FAPTELE 15:36 „cuvântul lui Iehova”

MOTIVE: Majoritatea manuscriselor grecești conțin redarea „cuvântul Domnului” (ton lógon tou Kyríou) în acest verset, însă, așa cum se arată în comentariul de la Faptele 15:35, există motive întemeiate pentru a folosi numele divin în expresia „cuvântul lui Iehova”. Din contextul acestui verset reiese că Iehova este Sursa cuvântului. În plus, unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine folosesc aici Tetragrama. Peshitta (în siriacă) folosește expresia „cuvântul lui Dumnezeu”.

REFERINȚE:

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, include Faptele 15:36 printre versetele în care Kýrios este „folosit în NT [Noul Testament] cu privire la Yahweh/Dumnezeu”.

• The New Testament in Basic English, 1946, spune „cuvântul lui Dumnezeu”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 17, 18, 22, 23, 32, 41, 65, 66, 94, 95, 100, 101, 106, 115, 132, 146, 201, 310, 323, 324}

FAPTELE 15:40 „bunătății nemeritate a lui Iehova”

MOTIVE: Multe manuscrise grecești conțin aici redarea „a Domnului” (tou Kyríou), iar altele, „a lui Dumnezeu”. Totuși, există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În Scripturile grecești creștine, Kýrios se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos, în funcție de context. Aici, contextul sugerează că „Domnul” se referă la Dumnezeu. În cartea Faptele, expresia „bunătate nemeritată” este asociată de cele mai multe ori cu Dumnezeu. (Faptele 11:23; 13:43; 20:24) În Faptele 14:26 apare expresia similară „încredințați . . . bunătății nemeritate a lui Dumnezeu”. În plus, unele manuscrise și traduceri vechi în alte limbi folosesc aici „Dumnezeu” (Theós), nu „Domn” (Kýrios), ceea ce confirmă concluzia că este vorba despre ‘bunătatea nemeritată’ a lui Dumnezeu. Și unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine folosesc aici numele divin. Așadar, având în vedere contextul, ambiguitatea termenului Kýrios și faptul că el a fost utilizat de multe ori ca substitut al numelui divin, Traducerea lumii noi folosește aici numele lui Dumnezeu.

REFERINȚE:

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Faptele 15:40 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.

• The Orthodox Jewish Bible, 2011, folosește termenul „Hashem” ca echivalent al numelui divin în Faptele 15:40. Acest termen provine din expresia ebraică hașȘém, care înseamnă „Numele” și care este utilizată deseori de evrei ca substitut pentru YHWH.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{17, 18, 22, 32, 48, 65, 94, 95, 100, 101, 115, 125, 132, 144, 146, 167, 322-324}

FAPTELE 16:14 „Iehova i-a deschis larg inima”

MOTIVE: Manuscrisele grecești disponibile conțin termenul „Domnul” (ho Kýrios) în acest verset, însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În Scripturile grecești creștine, Kýrios se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos, în funcție de context. Aici, contextul sugerează că „Domnul” se referă la Iehova Dumnezeu. Lidia este numită o „închinătoare a lui Dumnezeu”, expresie care arată că era o prozelită. (Compară cu Faptele 13:43.) În sabat, ea împreună cu alte femei s-au adunat într-un loc de rugăciune, lângă un râu din afara orașului Filipi. (Faptele 16:13) Probabil că Lidia se familiarizase cu închinarea la Iehova în orașul natal, Tiatira, unde existau o mare comunitate de evrei, precum și un loc în care ei se întruneau. Așadar, având în vedere contextul, ceea ce știm despre Lidia și ambiguitatea termenului Kýrios, Traducerea lumii noi folosește aici numele divin. Unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine folosesc Tetragrama.

REFERINȚE:

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Faptele 16:14 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.

• The Orthodox Jewish Bible, 2011, folosește termenul „Hashem” ca echivalent al numelui divin în Faptele 16:14. Acest termen provine din expresia ebraică hașȘém, care înseamnă „Numele” și care este utilizată deseori de evrei ca substitut pentru YHWH.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 17, 18, 23, 32, 33, 48, 65, 94, 95, 100, 101, 105, 106, 115, 125, 130, 144, 146, 163, 167, 201, 250, 310, 323, 324}

FAPTELE 16:15 „fidelă lui Iehova”

MOTIVE: Majoritatea manuscriselor grecești conțin aici redarea „Domnului” (tōi Kyríōi), iar câteva, „lui Dumnezeu”. Totuși, există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În Scripturile grecești creștine, Kýrios se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos, în funcție de context. Aici, contextul sugerează că „Domnul” este Iehova Dumnezeu. Așa cum se arată în comentariul de la Faptele 16:14, Lidia era prozelită, ceea ce duce în mod firesc la concluzia că se referea la Iehova. Ea tocmai auzise despre Isus Cristos în urma predicării lui Pavel, dar încă nu-și demonstrase fidelitatea față de Isus. Este logic deci să presupunem că Lidia vorbea despre fidelitatea ei față de Iehova, Dumnezeul căruia îi aducea deja închinare. Așadar, având în vedere contextul, ceea ce știm despre Lidia, ambiguitatea termenului Kýrios și faptul că el a fost utilizat de multe ori ca substitut al numelui divin, Traducerea lumii noi folosește aici numele lui Dumnezeu.

REFERINȚE:

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Faptele 16:15 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.

• The Orthodox Jewish Bible, 2011, folosește termenul „Hashem” ca echivalent al numelui divin în Faptele 16:15. Acest termen provine din expresia ebraică hașȘém, care înseamnă „Numele” și care este utilizată deseori de evrei ca substitut pentru YHWH.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 32, 41, 65, 94, 100, 101, 106, 115, 144-147, 172, 201, 250, 310}

FAPTELE 16:32 „cuvântul lui Iehova”

MOTIVE: Majoritatea manuscriselor antice conțin aici redarea „cuvântul Domnului” (ton lógon tou Kyríou). În Scripturile grecești creștine, Kýrios (Domn) se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos, în funcție de context. Deși Isus este numit „Domnul Isus” (ton Kýrion Iēsoún) în versetul anterior, există motive întemeiate pentru a folosi numele divin în Faptele 16:32. Câteva manuscrise grecești conțin expresia „cuvântul lui Dumnezeu” (ton lógon tou Theoú). În cartea Faptele, expresiile „cuvântul Domnului” și „cuvântul lui Dumnezeu” sunt folosite ca sinonime, ceea ce confirmă ideea că termenul Kýrios se referă la Dumnezeu în Faptele 16:32. (Faptele 4:31; 6:2, 7; 8:14; 11:1; 13:5, 7, 46; 17:13; 18:11) Ambele expresii își au originile în Scripturile ebraice. Totuși, în Scripturile ebraice, expresia „cuvântul lui Iehova”, formată din termenul ebraic pentru „cuvânt” și Tetragramă, este folosită mult mai frecvent decât expresia „cuvântul lui Dumnezeu”. (Expresia „cuvântul lui Iehova” apare în aproximativ 200 de versete. Câteva exemple sunt: 2 Samuel 12:9; 24:11; 2 Regi 7:1; 20:16; 24:2; Isaia 1:10; 2:3; 28:14; 38:4; Ieremia 1:4; 2:4; Ezechiel 1:3; 6:1; Osea 1:1; Mica 1:1; Zaharia 9:1.) Această expresie apare și într-un manuscris vechi al Septuagintei, în Zaharia 9:1, iar acolo termenul grecesc lógos este urmat de numele divin scris cu caractere ebraice antice (). Acest pergament, descoperit în Nahal Hever (Israel), în Pustiul Iudeei, lângă Marea Moartă, datează din perioada 50 î.e.n – 50 e.n. În plus, unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine folosesc aici numele divin. Având în vedere corespondența cu Scripturile ebraice, modul în care apare această expresie în manuscrisul menționat mai sus, ambiguitatea termenului Kýrios și faptul că el a fost utilizat de multe ori ca substitut al numelui divin, Traducerea lumii noi folosește aici numele lui Dumnezeu.

REFERINȚE:

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Faptele 16:32 printre versetele în care este posibil ca termenul Kýrios să fie „folosit cu privire la Yahweh”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 17, 18, 22, 23, 28-30, 32, 41, 65, 66, 93-95, 100, 101, 106, 115, 146, 163, 167, 310, 323, 324}

FAPTELE 18:21 „Dacă va vrea Iehova”

MOTIVE: Manuscrisele grecești disponibile spun literalmente „cu voia lui Dumnezeu”; această expresie a fost tradusă și prin „dacă va voi Dumnezeu” sau „dacă e voința lui Dumnezeu”. În Scripturile grecești creștine, în astfel de expresii apar atât termenul Kýrios (Domn), cât și termenul Theós (Dumnezeu). (Faptele 21:14; 1 Corinteni 4:19; 16:7; Evrei 6:3; Iacov 4:15) În Septuaginta, verbul grecesc redat aici prin „va vrea” și substantivul grecesc pentru „voință” sunt deseori folosite în pasaje în care, în textul ebraic original, apare numele divin. În plus, unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine folosesc aici Tetragrama. Prin urmare, având în vedere corespondența cu Scripturile ebraice și expresiile similare din Scripturile grecești creștine, este potrivit ca aici să fie folosit numele divin. (Vezi comentariul de la Faptele 21:14.)

REFERINȚE:

• A Handbook on the Letter From James, de I-Jin Loh și Howard Hatton, editată de Societatea Biblică Unită, 1997, face următorul comentariu referitor la expresia „dacă va vrea Domnul” din Iacov 4:15: „Dacă va vrea Domnul . . . nu este doar o formulă banală, ci o sintagmă prin care se recunoaște și se exprimă încrederea că Dumnezeu are ultimul cuvânt de spus în orice chestiune și că viitorul se află în mâinile lui Dumnezeu . . . Aici, Domnul nu se referă la Isus, ca în 2:1, ci la Dumnezeu”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{17, 32, 33, 37, 48, 65, 94, 100, 101, 115, 125, 144-147, 163, 167, 323, 324}

FAPTELE 18:25 „calea lui Iehova”

MOTIVE: Manuscrisele grecești disponibile conțin redarea „calea Domnului” (ten hodón tou Kyríou) în acest verset, însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În Scripturile grecești creștine, Kýrios se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos, în funcție de context. Aici, contextul sugerează că „Domnul” se referă la Dumnezeu. În Faptele 18:26 apare expresia sinonimă „calea lui Dumnezeu”. Așa cum arată cartea Faptele, modul de viață al unui creștin gravitează în jurul închinării la singurul Dumnezeu adevărat, Iehova, și în jurul credinței în Fiul său, Isus Cristos. Acest mod de viață este numit „Calea” sau „această Cale”. (Faptele 19:9, 23; 22:4; 24:22; vezi nota de studiu de la Faptele 9:2) De asemenea, expresia „calea lui Iehova” apare de patru ori în evanghelii ca parte a unui citat din Isaia 40:3, iar, în aceste patru ocurențe, în textul grecesc nu apare articolul hotărât înaintea termenului Kýrios. (Vezi notele de studiu de la Matei 3:3; Marcu 1:3; Luca 3:4; Ioan 1:23.) În Isaia 40:3, textul ebraic original folosește Tetragrama. Expresia „calea lui Iehova” apare și în Judecătorii 2:22 și Ieremia 5:4, 5. În plus, unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine folosesc aici numele divin sau un echivalent al Tetragramei și spun „calea lui Iehova”. Așadar, având în vedere contextul și corespondența cu Scripturile ebraice, Traducerea lumii noi folosește aici numele divin.

REFERINȚE:

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, include Faptele 18:25 printre versetele în care Kýrios este „folosit în NT [Noul Testament] cu privire la Yahweh/Dumnezeu”.

• Holy Bible From the Ancient Eastern Text – George M. Lamsa’s Translation From the Aramaic of the Peshitta redă termenul „DOMNUL” cu majusculă și capităluțe în acest verset și spune într-o notă de subsol: „Forma siriacă și aramaică a numelui divin, «Mar-Yah» sau «Mor-Yah», înseamnă literalmente «Domnul Yah», ca în «Yahweh», «YHWH»”.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 15, 16, 24, 29, 30, 32, 41, 42, 48, 65, 93, 94, 96, 100, 101, 115, 125, 132, 144, 146, 172, 201, 310}

FAPTELE 19:20 „cuvântul lui Iehova”

MOTIVE: Majoritatea manuscriselor grecești conțin termenul „Domnului” (tou Kyríou) în acest verset, însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În Scripturile grecești creștine, Kýrios se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos, în funcție de context. În cartea Faptele, expresiile „cuvântul Domnului” și „cuvântul lui Dumnezeu” sunt folosite ca sinonime, ceea ce confirmă ideea că termenul Kýrios se referă la Dumnezeu în Faptele 19:20. (Faptele 4:31; 6:2, 7; 8:14; 11:1; 13:5, 7, 46; 17:13; 18:11) Ambele expresii își au originile în Scripturile ebraice. Totuși, în Scripturile ebraice, expresia „cuvântul lui Iehova”, formată din termenul ebraic pentru „cuvânt” și Tetragramă, este folosită mult mai frecvent decât expresia „cuvântul lui Dumnezeu”. (Expresia „cuvântul lui Iehova” apare în aproximativ 200 de versete. Câteva exemple sunt: 2 Samuel 12:9; 24:11; 2 Regi 7:1; 20:16; 24:2; Isaia 1:10; 2:3; 28:14; 38:4; Ieremia 1:4; 2:4; Ezechiel 1:3; 6:1; Osea 1:1; Mica 1:1; Zaharia 9:1.) Această expresie apare și într-un manuscris vechi al Septuagintei, în Zaharia 9:1, iar acolo termenul grecesc lógos este urmat de numele divin scris cu caractere ebraice antice (). Acest pergament, descoperit în Nahal Hever (Israel), în Pustiul Iudeei, lângă Marea Moartă, datează din perioada 50 î.e.n – 50 e.n. În plus, unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine folosesc aici numele divin. Vulgata (în latină) și Peshitta (în siriacă) conțin expresia „cuvântul lui Dumnezeu”. Având în vedere corespondența cu Scripturile ebraice, modul în care apare această expresie în manuscrisul menționat mai sus, ambiguitatea termenului Kýrios și faptul că el a fost utilizat de multe ori ca substitut al numelui divin, Traducerea lumii noi folosește aici numele lui Dumnezeu.

REFERINȚE:

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, include Faptele 19:20 printre versetele în care Kýrios este „folosit în NT [Noul Testament] cu privire la Yahweh/Dumnezeu”.

• The Orthodox Jewish Bible, 2011, folosește termenul „Hashem” ca echivalent al numelui divin în Faptele 19:20. Acest termen provine din expresia ebraică hașȘém, care înseamnă „Numele” și care este utilizată deseori de evrei ca substitut pentru YHWH.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 15-18, 23, 31, 32, 41, 48, 65, 94-96, 100, 101, 115, 125, 146, 323, 324}

FAPTELE 21:14 „Să se facă voința lui Iehova”

MOTIVE: Majoritatea manuscriselor grecești conțin redarea „voința Domnului” în acest verset, însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În Scripturile grecești creștine, Kýrios (Domn) se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos, în funcție de context. Termenul grecesc thélēma, tradus prin „voință”, este asociat de cele mai multe ori cu voința lui Dumnezeu în Scripturile grecești creștine. (Matei 7:21; 12:50; Marcu 3:35; Romani 12:2; 1 Corinteni 1:1; Evrei 10:36; 1 Petru 2:15; 4:2; 1 Ioan 2:17) Prin urmare, este logic ca, în această expresie, Kýrios să se refere la Dumnezeu. În Septuaginta, thélēma este folosit deseori ca echivalent al expresiilor ebraice referitoare la voința, sau plăcerea, lui Dumnezeu, fiind găsit în pasaje în care apare numele divin. (Psalmul 40:8, 9 [39:9, 10, LXX]; 103:21 [102:21, LXX]; 143:9-11 [142:9-11, LXX]; Isaia 44:24, 28; Ieremia 9:24 [9:23, LXX]; Maleahi 1:10) Așadar, având în vedere modul în care termenul grecesc pentru „voință” este utilizat în Biblie, corespondența cu Scripturile ebraice, ambiguitatea termenului Kýrios și faptul că el a fost utilizat de multe ori ca substitut al numelui divin, Traducerea lumii noi folosește aici numele lui Dumnezeu. În plus, unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine folosesc numele divin.

REFERINȚE:

• The Anchor Yale Bible, de Joseph Fitzmyer, 1998, vol. 31, face următorul comentariu la Faptele 21:14: „În acest caz, Kyrios se referă la Dumnezeu Tatăl”.

• Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Faptele 21:14 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.

• The New Testament in Basic English, 1946, spune: „Să se împlinească scopul lui Dumnezeu”.

• The Orthodox Jewish Bible, 2011, folosește termenul „Hashem” ca echivalent al numelui divin în Faptele 21:14. Acest termen provine din expresia ebraică hașȘém, care înseamnă „Numele” și care este utilizată deseori de evrei ca substitut pentru YHWH.

REFERINȚE SUPLIMENTARE: J^{7, 8, 10, 17, 18, 23, 32, 43, 65, 94-96, 100, 101, 115, 132, 144-147, 167, 187, 201, 310, 323, 324}