C3
Versete în care numele divin nu apare în citate directe sau indirecte în cartea Luca
LUCA 1:6 „poruncile și legile lui Iehova”
MOTIVE: Deși manuscrisele grecești disponibile conțin aici redarea „Domnului” (tou Kyríou), există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În Scripturile grecești creștine, Kýrios se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos, în funcție de context. Aici, contextul arată că termenul Kýrios este folosit cu referire la Dumnezeu. Primele două capitole din relatarea lui Luca abundă în referiri directe și indirecte la expresii și pasaje din Scripturile ebraice în care este folosit numele divin. De exemplu, expresia „poruncile și legile”, precum și alte combinații similare de termeni juridici pot fi găsite în Scripturile ebraice în contexte în care apare numele divin sau în care sunt consemnate declarații ale lui Iehova. (Geneza 26:2, 5; Numerele 36:13; Deuteronomul 4:40; Ezechiel 36:23, 27) Este demn de remarcat că cei doi termeni juridici grecești folosiți în Luca 1:6 apar în Septuaginta în Deuteronomul 27:10. Într-un fragment vechi din Septuaginta (din colecția de papirusuri Fouad Inv. 266), care conține părți din acest verset, numele divin este scris cu caractere ebraice pătrate. Fragmentul datează din secolul I î.e.n. Utilizarea acestor termeni în Scripturile ebraice cu referire la normele lui Iehova arată că termenul Kýrios este folosit aici ca substitut al numelui divin.
REFERINȚE:
A Translator’s Handbook on the Gospel of Luke, de J. Reiling and J. Swellengrebel, editată de Societatea Biblică Unită, 1971, face următorul comentariu la Luca 1:6: „«Domnul», conform uzului din Septuaginta, unde kurios [kyrios] redă ebraicul ʼadonay când se referă la Yahweh. Are acest sens în toate ocurențele din cap. 1 și 2 (excepție făcând 1:43 și 2:11), precum și în 5:17”.
The International Standard Bible Encyclopedia, ediție îngrijită de Geoffrey Bromiley, 1982, vol. 2, p. 508, explică: „Grecescul kyrios este de obicei tradus prin «Domnul» în versiunile din engleză și corespunde termenului ebr. YHWH în LXX [Septuaginta] . . . «Domnul» îl poate desemna pe Dumnezeu (Tatăl; Mt 5:33; Lu 1:6)”.
A Theology of Luke’s Gospel and Acts, de Darrell Bock, 2011, p. 126, spune: „Termenul comun κύριος (kyrios) își are originile în numele utilizat în LXX [Septuaginta] pentru Yahweh. Această utilizare este semnificativă mai ales în secțiunea dedicată copilăriei [lui Isus, din relatarea lui Luca], unde termenul apare de 25 de ori”.
A Greek-English Lexicon of the New Testament and Other Early Christian Literature, ediție îngrijită și revizuită de F. Danker, 2000, p. 576, 577, menționează Luca 1:6, 9, 28, 46; 2:15, 22 în definiția termenului „domn”, la sensul „apelativ al lui Dumnezeu”. În continuare, explică cu privire la folosirea acestui termen în Septuaginta (LXX): „Înlocuiește frecv. [frecvent] numele Yahweh din TM [Textul Masoretic]”. În plus, menționează Luca 1:17, 58 după explicația următoare: „Fără art[icol] . . . , ca nume propriu”.
Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Luca 1:6, 9, 15, 16, 17, 25, 28, 32, 38, 45, 46, 58, 66, 68; 2:9b, 15, 22, 23a, b, 24, 26, 39; 3:4; 4:8, 12, 18, 19; 5:17; 10:21, 27; 13:35; 19:38; 20:37, 42a printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.
The Anchor Bible, de Joseph Fitzmyer, 1981, vol. 28, spune cu privire la Luca 1:6: „Așa cum se întâmplă deseori în relatarea despre copilărie [a lui Isus], kyrios este utilizat aici cu privire la Yahweh. . . . Restul formulării este construită după modelul expresiilor din VT [Vechiul Testament]”.
The Interpretation of St. Luke’s Gospel, de R. Lenski, p. 40, spune despre acest verset: „«Respectând în mod ireproșabil toate poruncile și dispozițiile legale ale Domnului (adică ale lui Iehova).» [Termenii grecești redați prin «poruncile și dispozițiile legale (legile)»] ne amintesc de poruncile și normele lui Iehova consemnate în Deut. 4:1, 40; 6:2”.
The Companion Bible, cu note de E. Bullinger, tipărită în 1999, redă termenul „DOMNUL” cu majusculă și capităluțe în Luca 1:6 și adaugă următoarea explicație în nota marginală: „DOMNUL. Aici și în alte locuri trebuie redat deseori prin Iehova”.
Complete Jewish Bible, de David Stern, 1998, redă termenul „ADONAI” cu majusculă și capităluțe în acest verset și în majoritatea celorlalte versete din Luca în care Traducerea lumii noi folosește „Iehova”. În introducere, traducătorul explică: „Termenul «ADONAI» este folosit . . . oriunde am considerat, în calitate de traducător, că «kurios» [«kyrios»] este echivalentul grecesc al Tetragramei”.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J7-17, 23, 28-35, 37-40, 42-44, 46-49, 52, 58-60, 65, 66, 88, 93-97, 100-102, 105, 114-117, 125, 130, 138, 141, 144-147, 153, 154, 163, 167, 180, 185-187, 217, 242, 250, 259, 262, 263, 265, 268, 271, 273-275, 283, 290, 295, 306, 310, 312, 325
LUCA 1:9 „sanctuarul lui Iehova”
MOTIVE: Majoritatea manuscriselor grecești conțin aici redarea „Domnului” (tou Kyríou), iar câteva conțin redarea „lui Dumnezeu”. Totuși, așa cum arată comentariul de la Luca 1:6, primele două capitole din relatarea lui Luca abundă în referiri directe și indirecte la pasaje și expresii din Scripturile ebraice în care este folosit numele divin. Deși manuscrisele grecești disponibile folosesc termenul Kýrios în acest verset, există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În Scripturile ebraice, expresiile echivalente sintagmei „sanctuarul [sau templul] lui Iehova” conțin deseori Tetragrama. (Numerele 19:20; 2 Regi 18:16; 23:4; 24:13; 2 Cronici 26:16; 27:2; Ieremia 24:1; Ezechiel 8:16; Hagai 2:15) Prin urmare, corespondența cu Scripturile ebraice arată că termenul Kýrios este folosit aici ca substitut al numelui divin.
REFERINȚE:
Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Luca 1:9 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh.”
The Interpretation of St. Luke’s Gospel, de R. Lenski, p. 43, spune cu privire la acest verset: „Κύριος [Kýrios] reprezintă traducerea lui Yahweh”.
New Testament Text and Translation Commentary, de Philip Comfort, 2008, face următorul comentariu la Luca 1:9: „În acest verset, «Domnul» nu este «Domnul Isus Cristos», ci «Yahweh»”.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J7-18, 22, 23, 28-36, 38-40, 42-44, 46-49, 52, 59, 60, 65, 66, 88, 93, 95, 100-102, 105, 106, 114-116, 127, 138, 141, 145-147, 153, 154, 163, 167, 180, 187, 217, 242, 250, 259, 262, 265, 267, 268, 271, 273-275, 283, 290, 295, 306, 310, 312, 322-325
LUCA 1:11 „îngerul lui Iehova”
MOTIVE: Această expresie apare de multe ori în Scripturile ebraice, prima ocurență fiind în Geneza 16:7. În manuscrisele timpurii ale Septuagintei este redată prin termenul grecesc ággelos („înger”, „mesager”) urmat de numele divin scris cu caractere ebraice. Însă, în copiile ulterioare ale Septuagintei, numele divin a fost înlocuit cu Kýrios aici și în multe alte versete. Este demn de remarcat că, atunci când s-a făcut această înlocuire, deseori nu s-a introdus articolul hotărât înaintea lui Kýrios, deși regulile gramaticale ale limbii pretindeau prezența lui. Așadar, absența articolului hotărât aici și în alte versete ar putea fi o dovadă în plus că termenul Kýrios este folosit ca substitut al numelui divin. (Vezi comentariul de la Matei 1:20.)
REFERINȚE:
Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Luca 1:11 printre versetele în care Kýrios este „folosit în NT [Noul Testament] cu privire la Yahweh/Dumnezeu”.
The Anchor Bible, de Joseph Fitzmyer, 1981, vol. 28, spune cu privire la Luca 1:11: „«Îngerul Domnului» îi apare și soției sterile a lui Manoah, tatăl lui Samson, în Jud. 13:3. . . . Sintagma grecească angelos kyriou este un semitism, reflectând construcția ebraică malʼák Yhwh, «mesager al lui Yahweh», după cum se deduce din absența art[icolelor] hot[ărâte] grecești. Ea se referă la figura proeminentă din VT [Vechiul Testament] care, uneori, pare să nu se distingă de Yahweh însuși”.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J7-13, 16-18, 22-24, 28-36, 38-43, 46-49, 52, 59-61, 65, 66, 88, 90, 93-95, 100-103, 105, 106, 114-117, 125, 127, 128, 130, 133, 138, 144-147, 153, 154, 180, 186, 187, 217, 237, 242, 250, 259, 262, 263, 265, 268, 271, 273-275, 283, 290, 295, 306, 310, 312, 322-325
LUCA 1:15 „în ochii lui Iehova”
MOTIVE: Așa cum arată comentariul de la Luca 1:6, primele două capitole din relatarea lui Luca abundă în referiri directe și indirecte la pasaje și expresii din Scripturile ebraice în care este folosit numele divin. În acest verset, majoritatea manuscriselor grecești disponibile conțin termenul Kýrios (Domn), iar câteva conțin termenul „Dumnezeu”. Totuși, există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. Conform contextului, Kýrios este folosit aici cu referire la Dumnezeu. Expresia grecească enṓpion Kyríou (lit. „sub privirile [înaintea] Domnului”) provine dintr-o expresie idiomatică ebraică. Ea se găsește de peste 100 de ori în manuscrisele disponibile ale Septuagintei, ca echivalent al expresiei ebraice „înaintea lui Iehova”, în care apare Tetragrama. (Judecătorii 11:11; 1 Samuel 10:19; 2 Samuel 5:3; 6:5) Corespondența cu Scripturile ebraice dovedește că termenul Kýrios este folosit aici ca substitut al numelui divin.
REFERINȚE:
Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Luca 1:15 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.
The Interpretation of St. Luke’s Gospel, de R. Lenski, p. 46, spune cu privire la acest verset: „«Înaintea Domnului» (Yahweh, ca mai sus)”.
New Testament Text and Translation Commentary, de Philip Comfort, 2008, spune cu privire la Luca 1:15: „Aici, Domnul este Yahweh, nu Domnul Isus Cristos”.
The Anchor Bible, de Joseph Fitzmyer, 1981, vol. 28, spune cu privire la Luca 1:15: „Măreția lui Ioan (vezi Luca 7:28) este evaluată aici din punctul de vedere al lui Kyrios, care în acest context trebuie înțeles ca fiind Yahweh”.
The ‘Holy Scriptures’, de J. Darby, 1949, spune într-o notă de subsol de la Luca 1:15: „Iehova”.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J7, 8, 10-18, 22, 23, 28-36, 38-43, 46-49, 52, 53, 59, 60, 65, 66, 73, 88, 93-95, 100-102, 104, 106, 114-117, 122, 125, 127, 130, 133, 136, 138, 144-147, 153, 154, 180, 186, 187, 217, 222, 242, 250, 259, 262, 263, 265, 268, 271, 273-275, 283, 290, 295, 310, 322-325
LUCA 1:16 „îi va întoarce pe mulți dintre israeliți la Iehova, Dumnezeul lor”
MOTIVE: Deși manuscrisele grecești disponibile conțin aici termenul Kýrios (Domn), există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În Scripturile grecești creștine, Kýrios se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos, în funcție de context. Mesajul transmis de înger lui Zaharia (versetele 13-17) reflectă limbajul folosit în Scripturile ebraice. De exemplu, combinația dintre Kýrios (Domn) și Theós (Dumnezeu) cu un pronume personal (redată aici prin „Iehova, Dumnezeul lor”) este des întâlnită în citatele din Scripturile ebraice. (Compară cu expresia „Iehova, Dumnezeul tău” din Lu 4:8, 12; 10:27.) În Scripturile ebraice, sintagma „Iehova, Dumnezeul lor” apare de peste 30 de ori, în timp ce expresia „Domnul, Dumnezeul lor” nu apare niciodată. Expresia redată aici prin „israeliți” (lit. „fiii lui Israel”, nota de subsol) provine și ea dintr-o expresie idiomatică ebraică, folosită de multe ori în Scripturile ebraice. (Geneza 36:31, nota de subsol) Expresia grecească tradusă aici prin „a întoarce [pe cineva] la Iehova” este similară celei folosite în Septuaginta în 2 Cronici 19:4 („a aduce înapoi la Iehova”), unde în original, în limba ebraică, apărea numele divin. (Vezi comentariul de la Luca 1:6.)
REFERINȚE:
Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Luca 1:16 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.
The Interpretation of St. Luke’s Gospel, de R. Lenski, p. 48, spune cu privire la acest verset: „Κύριος [Kýrios] este Yahweh, ca mai sus”.
A Translator’s Handbook on the Gospel of Luke, de J. Reiling and J. Swellengrebel, editată de Societatea Biblică Unită, 1971, face următorul comentariu cu privire la Luca 1:16: „Aici și în [Luca] 1:32, 68, în pasaje care amintesc de Vechiul Testament. Având în vedere corespondența cu Vechiul Testament, expresia trebuie deci înțeleasă ca fiind redarea în greacă a lui Yahweh ʼElohim, unde Yahweh este un nume propriu, iar ʼElohim, un substantiv comun”.
The Anchor Bible, de Joseph Fitzmyer, 1981, vol. 28, spune cu privire la Luca 1:16: „Învestit cu spiritul și cu puterea unui profet, Ioan va deveni instrumentul folosit de Yahweh pentru a întoarce Israelul de la rătăcirea lui. . . . Aici, Kyrios se referă în mod evident la Yahweh”.
The ‘Holy Scriptures’, de J. Darby, 1949, spune într-o notă de subsol de la Luca 1:16: „Iehova”.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J7-18, 22-24, 28-43, 46-49, 52-55, 57, 59-61, 65, 66, 88, 90, 93-95, 97, 100-105, 112, 114-117, 122, 125, 127, 128, 130, 133, 136, 138, 141, 144-147, 153, 154, 161, 163, 166, 180, 185-187, 200, 217, 222, 223, 242, 243, 250, 259, 262, 263, 265, 268, 271, 273-275, 283, 290, 295, 310, 312, 322-325
LUCA 1:17 „va pregăti un popor pentru Iehova”
MOTIVE: Cuvintele pe care îngerul i le-a adresat lui Zaharia (versetele 13-17) conțin referiri la versete din Scripturile ebraice în care apare numele divin, precum Maleahi 3:1; 4:5, 6 și Isaia 40:3. (Vezi comentariile de la Luca 1:15, 16.) Deși manuscrisele grecești disponibile conțin aici termenul Kýrios (Domn), corespondența cu Scripturile ebraice oferă motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În plus, o expresie grecească similară celei care a fost tradusă aici prin „va pregăti un popor” apare în Septuaginta, în 2 Samuel 7:24, unde textul ebraic spune: „Tu ai făcut din Israel poporul tău . . . , o, Iehova”. (Vezi comentariul de la Luca 1:6.)
REFERINȚE:
Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Luca 1:17 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.
The Anchor Bible, de Joseph Fitzmyer, 1981, vol. 28, face următoarele comentarii referitoare la Luca 1:17: „Va merge înaintea lui. Adică înaintea lui Yahweh, în calitate de mesager anunțat în Mal. 3:1. . . . În Mal. [4:5, 6], el este identificat ca fiind mesagerul trimis înainte de «ziua cea mare și înfricoșătoare a lui Yahweh» (cf. Mal. 3:2). . . . Acesta este sensul în care îngerul îi spune acum lui Zaharia că fiul său, Ioan, va merge înaintea Domnului (= Yahweh). Vezi Luca 1:76. . . . să pregătească un popor pentru Domnul. Prima parte a acestei sintagme este o expresie din VT [Vechiul Testament]: «a pregăti un popor» (2 Sam. 7:24)”.
Lucrarea de referință Évangile Selon Saint Luc, de M. Lagrange, 1921, spune cu privire la Luca 1:17: „Κυρίῳ [o formă a lui Kýrios] fără articol corespunde cu Iahve”.
The ‘Holy Scriptures’, de J. Darby, 1949, spune într-o notă de subsol de la Luca 1:17: „Iehova”.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J7-18, 22-24, 28-36, 39, 40, 42-44, 46-49, 52, 53, 61, 65, 66, 88, 90, 93, 95, 100-106, 114-117, 125, 127, 136, 144-147, 153, 154, 163, 167, 180, 185, 187, 222, 242, 243, 250, 254, 259, 262, 271, 273-275, 283, 290, 295, 310, 312, 322-325
LUCA 1:25 „ce a făcut Iehova pentru mine”
MOTIVE: Deși manuscrisele grecești disponibile conțin aici termenul Kýrios (Domn), există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. Modul în care Elisabeta își exprimă recunoștința evocă un episod din viața Sarei, menționat în Geneza 21:1, unde apare numele divin. Când descriu maniera în care Iehova a tratat cu oamenii, Scripturile ebraice folosesc deseori o expresie echivalentă celei din Luca („a făcut . . . pentru mine”) împreună cu numele divin. (Exodul 13:8; Deuteronomul 4:34; 1 Samuel 12:7; 25:30) În plus, înaintea termenului Kýrios nu apare articolul hotărât, deși regulile gramaticale ale limbii grecești pretind prezența lui. Kýrios are deci valoare de nume propriu. Cuvintele Elisabetei potrivit cărora Iehova a scăpat-o de rușinea de a nu avea copii ne amintesc de cuvintele Rahelei consemnate în Geneza 30:23. (Vezi comentariile de la Marcu 5:19 și Luca 1:6.)
REFERINȚE:
Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Luca 1:25 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.
The Interpretation of St. Luke’s Gospel, de R. Lenski, p. 58, spune cu privire la acest verset: „Domnul (Yahweh, ca mai sus, cu sau fără articol)”.
Word Biblical Commentary, de John Nolland, 1989, vol. 35A, p. 34, explică cu privire la Luca 1:25: „Cuvintele prin care Elisabeta își exprimă uimirea față de bunăvoința arătată de Dumnezeu ne amintesc de experiența Sarei (Gen. 21:1) și a Rahelei (Gen. 30:23). . . . Relatările despre copilărie [a lui Isus] fac trimitere aproape constant la detalii din VT [Vechiul Testament]: ce se întâmplă aici trebuie înțeles în funcție de ce s-a întâmplat acolo”.
Lucrarea de referință Évangile Selon Saint Luc, de M. Lagrange, 1921, spune cu privire la Luca 1:25: „Edițiile critice omit articolul dinaintea lui Κύριος [Kýrios], care aici îl reprezintă pe Iahve”.
The ‘Holy Scriptures’, de J. Darby, 1949, spune într-o notă de subsol de la Luca 1:25: „Iehova”.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J7-18, 22, 23, 28-36, 38-44, 46, 47, 52-54, 59, 60, 65, 66, 90, 93-95, 100-106, 114-117, 122, 125, 130, 133, 138, 141, 144-147, 153, 154, 180, 185-187, 217, 222, 242, 250, 259, 262, 268, 271, 273, 275, 283, 290, 295, 306, 310, 312, 323-325
LUCA 1:28 „Iehova este cu tine”
MOTIVE: Această expresie și altele asemănătoare care conțin numele divin sunt des întâlnite în Scripturile ebraice. (Rut 2:4; 2 Samuel 7:3; 2 Cronici 15:2; Ieremia 1:19) Salutul pe care îngerul i l-a adresat Mariei seamănă cu cuvintele pe care îngerul lui Iehova i le-a adresat lui Ghedeon, consemnate în Judecătorii 6:12: „Iehova este cu tine, războinic viteaz!”. Deși manuscrisele grecești disponibile conțin termenul „Domnul” (ho Kýrios) în Luca 1:28, corespondența cu Scripturile ebraice arată că termenul Kýrios este un substitut al numelui divin. (Vezi comentariul de la Luca 1:6.)
REFERINȚE:
Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Luca 1:28 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.
The Interpretation of St. Luke’s Gospel, de R. Lenski, p. 62, într-un comentariu la acest verset o prezintă pe Maria drept o evreică devotată care se bucura de „favoarea lui Yahweh (ὁ Κύριος [ho Kýrios], ca mai sus)”.
The Anchor Bible, de Joseph Fitzmyer, 1981, vol. 28, comentează cu privire la această expresie din Luca 1:28: „Domnul este cu tine! Aceasta este o expresie frecvent utilizată în VT [Vechiul Testament], însă apare ca formulă de salut numai în două locuri din VT, în Rut 2:4 și în Jud. 6:12. . . . În VT, expresia face deseori referire la ajutorul și sprijinul pe care le oferă Yahweh și are o conotație militară. Evident, kyrios trebuie înțeles aici ca fiind Yahweh”.
The Expositor’s Greek Testament, de Robertson Nicoll, 2002, vol. I, p. 463, face următorul comentariu la Luca 1:28: „Domnul (Iehova) este sau să fie cu tine”.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J5, 7-18, 22, 23, 32-36, 38-44, 46, 48, 52, 59, 60, 64, 65, 88, 94, 95, 100-106, 114-117, 122, 128, 130, 133, 136, 138, 141, 144-147, 153, 154, 160, 163, 180, 185-187, 211, 217, 222, 242, 250, 259, 262, 263, 268, 271, 273-275, 283, 290, 295, 306, 310, 312, 322-325
LUCA 1:32 „Iehova Dumnezeu îi va da tronul”
MOTIVE: Așa cum arată comentariul de la Luca 1:6, primele două capitole din relatarea lui Luca abundă în referiri directe și indirecte la pasaje și expresii din Scripturile ebraice în care este folosit numele divin. Deși manuscrisele grecești disponibile conțin aici expresia Kýrios ho Theós (lit. „Domnul Dumnezeu”), există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. Cuvintele îngerului privind „tronul lui David” fac referire la 2 Samuel 7:12, 13, 16, unde Iehova i se adresează lui David prin profetul Natan și unde apare Tetragrama de mai multe ori în contextul imediat. (2 Samuel 7:4-16) În Scripturile grecești creștine, expresia redată aici prin „Iehova Dumnezeu” și alte expresii similare apar mai ales în citate din Scripturile ebraice sau în pasaje care reflectă stilul ebraic. În Scripturile ebraice, combinația uzuală de termeni este „Iehova Dumnezeu”, nu „Domnul Dumnezeu”; ea apare de aproximativ 40 de ori. Dacă adăugăm și alte combinații similare, precum „Iehova, Dumnezeul [meu, tău, lui, nostru, vostru, lor]” sau „Iehova, Dumnezeul lui . . .”, numărul de ocurențe depășește 800. E adevărat, copiile de mai târziu ale Septuagintei au folosit combinația Kýrios ho Theós (Domnul Dumnezeu) ca echivalent al expresiei ebraice traduse prin „Iehova Dumnezeu”. Totuși, este interesant de remarcat că o filă de velin, care datează din secolul al III-lea e.n. și care conține un fragment din Geneza al Septuagintei (Papyrus Oxyrhynchus vii. 1007), nu folosește Kýrios pentru a reda numele divin în expresia „Iehova Dumnezeu” din Geneza 2:8, 18, ci o abreviere a Tetragramei, formată din două litere ebraice yod și scrisă astfel: . De asemenea, într-un fragment vechi al Septuagintei (din colecția de papirusuri Fouad Inv. 266), în expresiile „Iehova, Dumnezeul tău” și „Iehova, Dumnezeul său” din Deuteronomul 18:5, 7, numele divin este scris cu caractere ebraice pătrate în textul grecesc. Acest fragment datează din secolul I î.e.n. Prin urmare, având în vedere corespondența cu Scripturile ebraice, Traducerea lumii noi a folosit numele divin în acest verset. (Vezi comentariile de la Luca 1:6, 16.)
REFERINȚE:
Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Luca 1:32 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.
The Interpretation of St. Luke’s Gospel, de R. Lenski, p. 101, spune cu privire la Luca 1:68: „Κύριος ὁ Θεός [Kýrios ho Theós] este același ca în v. 16 și 32, echivalentul grecesc al lui Yahweh Elohim”.
Zondervan Illustrated Bible Backgrounds Commentary, 2002, vol. 1, p. 331, 332, face următorul comentariu la Luca 1:32: „Cel Preaînalt . . . Domnul Dumnezeu (1:32). Aceste expresii sunt traducerile în greacă a două nume atribuite lui Dumnezeu în Vechiul Testament. Primul este El Elyon, «Dumnezeul Preaînalt», iar al doilea, Yahweh Elohim, «Yahweh Dumnezeu»”.
New Testament Commentary, de William Hendriksen, 2007, comentează referitor la expresia „Cel Preaînalt” din Luca 1:32: „Prima ocurență a acestui apelativ, care evidențiază măreția și suveranitatea lui Iehova, se găsește în Gen. 14:18”.
The Moody Bible Commentary, de Michael Rydelnik și Michael Vanlaningham, 2014, spune cu referire la Luca 1:31-33: „Domnul Dumnezeu (Yahweh din VT [Vechiul Testament])”.
The Jewish Annotated New Testament, de Amy-Jill Levine și Marc Zvi Brettler, 2011, spune cu referire la Luca 1:32: „«Cel Preaînalt» traduce ebr[aicul] «El Elyon» sau «YHWH Elyon»”.
The ‘Holy Scriptures’, de J. Darby, 1949, spune într-o notă de subsol de la expresia „Domnul Dumnezeu” din Luca 1:32: „Iehova Elohim: singura ocurență în Evanghelii”.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J5-18, 22-24, 28-44, 46-49, 52, 53, 55-57, 59-61, 65, 66, 88, 90, 93, 95-97, 100-106, 114-117, 125, 128, 130, 136, 138, 141, 144-147, 153, 154, 161, 163-167, 180, 185-187, 213, 217, 222, 242, 243, 250, 253, 259, 262, 263, 268, 271, 273, 275, 283, 290, 295, 306, 310, 312, 322-325
LUCA 1:38 „sclava lui Iehova”
MOTIVE: Aceste cuvinte ale Mariei se aseamănă cu cele rostite de alți slujitori ai lui Iehova, menționate în Scripturile ebraice. De exemplu, în rugăciunea sa consemnată în 1 Samuel 1:11, Ana spune: „O, Iehova al armatelor, dacă vei privi spre necazul slujitoarei [sau sclavei] tale”. În 1 Samuel 1:11, Septuaginta folosește același termen grecesc pentru „sclavă” ca acela care apare în relatarea lui Luca. Manuscrisele grecești disponibile conțin termenul Kýrios (Domn) în Luca 1:38. Totuși, având în vedere contextul (Kýrios se referă la Dumnezeu) și corespondența cu Scripturile ebraice, Traducerea lumii noi folosește numele divin. În plus, bibliștii au remarcat că articolul hotărât grecesc nu a fost introdus înaintea termenului Kýrios, deși regulile gramaticale ale limbii pretindeau prezența lui. Kýrios are deci valoare de nume propriu. Acesta este un alt indiciu că termenul Kýrios este folosit aici ca substitut al numelui divin. (Vezi comentariul de la Luca 1:6.)
REFERINȚE:
Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Luca 1:38 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.
The Interpretation of St. Luke’s Gospel, de R. Lenski, p. 76, spune cu privire la acest verset: „Maria se numește pe sine «sclava» lui Yahweh (Κύριος [Kýrios], la fel ca în restul capitolului). Ea se oferă de bunăvoie lui Iehova ca proprietate pe care el să o folosească așa cum dorește în bunătatea sa, caracteristică legămintelor sale; ea declară acest lucru cu privire la sine”.
The Anchor Bible, de Joseph Fitzmyer, 1981, vol. 28, spune cu privire la această expresie din Luca 1:38: „Maria se referă la ea însăși cu termenul din VT [Vechiul Testament] folosit de Ana în 1 Sam. 1:11, termen ce exprimă condiția ei umilă înaintea lui Yahweh, care aici este Kyrios”. În același volum, la p. 203, se adaugă: „În 1:43, Elisabeta o numește pe Maria «mama Domnului meu», în timp ce Maria, când se numește pe sine «sclava Domnului» (1:38), se referă la Yahweh prin acest titlu”.
The Gospel of Luke – A Commentary on the Greek Text (The New International Greek Testament Commentary), de I. Marshall, 1978, afirmă că, în Luca 1:38, Kýrios „poate fi folosit fără articol, întrucât echivalează cu un nume propriu”.
The ‘Holy Scriptures’, de J. Darby, 1949, spune într-o notă de subsol de la Luca 1:38: „Iehova”.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J5, 7-18, 22-24, 28-35, 38-40, 42, 43, 46, 47, 52, 53, 55, 59-61, 65, 66, 88, 90, 93-95, 100-102, 104-106, 114-117, 125, 128, 138, 141, 144-147, 153, 154, 180, 185, 187, 217, 242, 250, 259, 262, 263, 265, 268, 271, 273-275, 283, 290, 295, 306, 310, 323-325
LUCA 1:45 „lucrurile care i-au fost spuse din partea lui Iehova”
MOTIVE: Lucrurile pe care îngerul i le-a spus Mariei proveneau de la Iehova Dumnezeu. Expresia grecească pará Kyríou, redată aici prin „din partea lui Iehova”, apare în manuscrisele existente ale Septuagintei ca traducere a unor expresii ebraice care, de regulă, conțin numele divin. (Geneza 24:50; Judecătorii 14:4; 1 Samuel 1:20; Isaia 21:10; Ieremia 11:1; 18:1; 21:1) Bibliștii au remarcat că, la fel ca în alte versete din Luca, capitolul 1, absența surprinzătoare a articolului hotărât dinaintea lui Kýrios face ca termenul să echivaleze aici cu un nume propriu. Într-un fragment vechi din Septuaginta (din colecția de papirusuri Fouad Inv. 266), unde apare o expresie grecească similară în Deuteronomul 18:16, numele divin este scris cu caractere ebraice pătrate în textul grecesc. Acest fragment datează din secolul I î.e.n. Deși manuscrisele grecești disponibile ale evangheliei lui Luca conțin termenul Kýrios în acest verset, contextul și corespondența cu Scripturile ebraice oferă motive întemeiate pentru a folosi numele divin. (Vezi comentariul de la Luca 1:6.)
REFERINȚE:
Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Luca 1:45 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.
The Interpretation of St. Luke’s Gospel, de R. Lenski, p. 82, spune cu privire la acest verset: „Împlinirea a tot ceea ce a fost spus «din partea Domnului» (Yahweh) prin intermediul îngerului”.
The ‘Holy Scriptures’, de J. Darby, 1949, spune într-o notă de subsol de la Luca 1:45: „Iehova”.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J5-18, 22-24, 28-36, 38-43, 46, 47, 52, 53, 59-61, 65, 66, 88, 90, 93-95, 100-102, 104-106, 114-117, 130, 141, 144-147, 153, 154, 163, 167, 186, 187, 217, 242, 250, 259, 262, 263, 265, 271, 273-275, 290, 295, 306, 310, 323-325
LUCA 1:46 „Sufletul meu îl preamărește pe Iehova”
MOTIVE: Aceste cuvinte ale Mariei amintesc de pasaje din Scripturile ebraice precum Psalmul 34:3 și 69:30, în care numele divin apare în același verset sau în context. (Psalmul 69:31) În acele versete, Septuaginta folosește același termen grecesc (megalýnō), tradus aici prin „a preamări”. Este demn de remarcat că un fragment de pergament al traducerii în greacă a lui Symmachus (P. Vindobonensis Greek 39777, datând din secolul al III-lea sau al IV-lea e.n.) conține o parte din Psalmul 69 (68 în Septuaginta). În acest fragment, în Psalmul 69:13, 30, 31, numele divin nu este redat prin Kýrios, ci prin Tetragramă, scrisă cu litere ebraice arhaice. Această dovadă și corespondența cu Scripturile ebraice susțin folosirea numelui divin. (Vezi comentariul de la Luca 1:6.)
REFERINȚE:
Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Luca 1:46 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.
The Interpretation of St. Luke’s Gospel, de R. Lenski, p. 84, spune cu privire la acest verset: „Încă de la primele cuvinte, Maria anunță despre ce vrea să vorbească: ea îl preamărește pe Yahweh (Κύριος [Kýrios])”.
The Anchor Bible, de Joseph Fitzmyer, 1981, vol. 28, spune cu privire la această expresie din Luca 1:46: „Ea exprimă apreciere și recunoștință față de măreția și grandoarea lui Yahweh, care reprezintă sursa binecuvântărilor revărsate asupra Mariei”. Într-o notă referitoare la expresia „Dumnezeu, Salvatorul meu”, din Luca 1:47, se spune: „Această expresie este folosită în paralel cu «Domnul», din v. 46, ceea ce arată că aici kyrios trebuie înțeles ca fiind Yahweh, sursa binecuvântărilor primite de Maria”.
New Testament Commentary, de William Hendriksen, 2007, face următorul comentariu cu privire la Luca 1:46-48: „Maria spune: «Sufletul meu îl preamărește pe Domnul», adică proclamă măreția lui Iehova”.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J5-18, 22, 23, 28-36, 38-44, 46, 47, 52, 53, 55, 59, 60, 65, 66, 88, 93-95, 100-102, 104-106, 114-117, 122, 130, 138, 141, 144-147, 153, 154, 161, 180, 185-187, 222, 242, 250, 259, 262, 263, 265, 268, 271, 273-275, 283, 290, 295, 310, 323-325
LUCA 1:58 „Iehova îi arătase multă îndurare”
MOTIVE: Expresia redată prin „Iehova îi arătase multă îndurare” reflectă un mod de exprimare tipic evreiesc și amintește de cuvintele din Geneza 19:18-20. Acolo, Lot i se adresează lui Iehova spunând: „Iehova, . . . tu îmi arăți o mare bunătate”. Contextul și corespondența cu Scripturile ebraice susțin folosirea numelui divin în acest verset. (Vezi comentariul de la Luca 1:6.)
REFERINȚE:
Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Luca 1:58 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.
The Interpretation of St. Luke’s Gospel, de R. Lenski, p. 94, spune cu privire la acest verset: „Yahweh a ținut cont de durerea pe care o simțea Elisabeta pentru că era sterilă”.
The ‘Holy Scriptures’, de J. Darby, 1949, spune într-o notă de subsol de la Luca 1:58: „Iehova”.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J5-18, 22-24, 32-35, 38-44, 46, 52, 55, 59, 61, 65, 66, 88, 90, 95, 97, 100-102, 104, 106, 114-117, 122, 125, 128, 130, 138, 141, 144, 146, 153, 154, 186, 187, 217, 222, 242, 250, 259, 262, 263, 268, 271, 273-275, 283, 290, 295, 306, 310, 323-325
LUCA 1:66 „mâna lui Iehova”
MOTIVE: Această expresie este folosită de multe ori în Scripturile ebraice, fiind formată din termenul ebraic pentru „mână” și Tetragramă. (Exodul 9:3; Numerele 11:23; Judecătorii 2:15; Rut 1:13; 1 Samuel 5:6, 9; 7:13; 12:15; 1 Regi 18:46; Ezra 7:6; Iov 12:9; Isaia 19:16; 40:2; Ezechiel 1:3) Deși manuscrisele grecești disponibile ale evangheliei lui Luca conțin termenul Kýrios (Domn) în acest verset, corespondența cu Scripturile ebraice oferă motive întemeiate pentru a folosi numele divin. Bibliștii au remarcat că, în Luca 1:66, articolul hotărât grecesc nu a fost introdus înaintea termenului Kýrios, deși regulile gramaticale ale limbii pretindeau prezența lui. Kýrios are deci valoare de nume propriu. Acest detaliu este interesant, întrucât ceva similar s-a întâmplat în cazul Septuagintei. În timp ce copiile timpurii conțineau numele divin, copiile ulterioare au înlocuit numele divin cu Kýrios, însă deseori fără să includă articolul hotărât, deși regulile gramaticale pretindeau prezența lui. Absența surprinzătoare a articolului hotărât este o dovadă în plus că termenul Kýrios este folosit aici ca substitut al numelui divin. Expresia grecească redată prin „mâna lui Iehova” apare și în Faptele 11:21; 13:11. (Vezi comentariul de la Luca 1:6.)
REFERINȚE:
Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Luca 1:66 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.
The Interpretation of St. Luke’s Gospel, de R. Lenski, p. 98, spune cu privire la acest verset: „«Mâna Domnului» reprezintă puterea sa de îndrumare și de susținere, iar Κύριος [Kýrios] este Yahweh”.
The Anchor Bible, de Joseph Fitzmyer, 1981, vol. 28, spune cu privire la această expresie din Luca 1:66: „Nu există practic nicio îndoială că aici kyrios se referă la Yahweh”.
The ‘Holy Scriptures’, de J. Darby, 1949, spune într-o notă de subsol de la Luca 1:66: „Iehova”.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J5-18, 22-24, 28-35, 38-44, 46, 47, 49, 52, 55, 59-61, 65, 66, 88, 90, 93-97, 100-102, 104, 114-117, 125, 128, 130, 138, 141, 144-147, 153, 154, 180, 187, 217, 222, 242, 250, 259, 262, 263, 265, 268, 271, 273-275, 283, 290, 295, 306, 310, 322-325
LUCA 1:68 „Lăudat să fie Iehova, Dumnezeul Israelului”
MOTIVE: Această exprimare de laudă apare frecvent în Scripturile ebraice, deseori împreună cu numele divin. (1 Samuel 25:32; 1 Regi 1:48; 8:15; Psalmul 41:13; 72:18; 106:48) Deși manuscrisele grecești disponibile conțin aici termenul Kýrios (Domn), există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. Conform contextului, Kýrios se referă la „Dumnezeul Israelului”. Lucrul acesta, precum și corespondența cu Scripturile ebraice arată că termenul Kýrios este folosit aici ca substitut al numelui divin. (Vezi comentariul de la Luca 1:6, 16.)
REFERINȚE:
Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Luca 1:68 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.
The Interpretation of St. Luke’s Gospel, de R. Lenski, p. 101, spune cu privire la acest verset: „Κύριος ὁ Θεός [Kýrios ho Theós] este același ca în v. 16 și 32, echivalentul grecesc pentru Yahweh Elohim”.
A Translator’s Handbook on the Gospel of Luke, de J. Reiling and J. Swellengrebel, editată de Societatea Biblică Unită, 1971, comentează următoarele cu privire la Luca 1:68: „Având în vedere modul în care este folosită această expresie în Vechiul Testament, kurios [kyrios] nu ar trebui înțeles ca titlu, ci ca substitut al numelui Yahweh”.
New Testament Commentary, de William Hendriksen, 2007, face următorul comentariu la Luca 1:68: „Zaharia începe cu o doxologie. El îl laudă pe Iehova”.
The Jerome Biblical Commentary, ediție îngrijită de Raymond Brown, Joseph Fitzmyer și Roland Murphy, 1968, spune cu referire la discursul lui Zaharia, care începe în Luca 1:68: „Acest imn îl laudă pe Yahweh pentru salvarea pe care a adus-o”.
The Scofield Reference Bible, de C. Scofield, 1909, spune într-o notă marginală de la Luca 1:68: „Iehova. Ps. 106:48”.
The ‘Holy Scriptures’, de J. Darby, 1949, spune într-o notă de subsol de la Luca 1:68: „Iehova”.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J5-18, 22-24, 27-44, 46-49, 52-55, 57, 59-61, 64-66, 73, 88, 90, 93-95, 97, 100-106, 108, 109, 112, 114-117, 122, 125, 128, 130, 133, 138, 141, 144-147, 153, 154, 160, 161, 163-165, 172, 180, 185-187, 217, 222, 223, 236, 242, 250, 259, 262, 263, 265, 268, 271, 273-275, 283, 290, 295, 306, 310, 323-325
LUCA 1:76 „vei merge înaintea lui Iehova”
MOTIVE: Cuvintele profetice ale lui Zaharia din a doua parte a versetului sunt similare cu cele din Isaia 40:3 și Maleahi 3:1, unde, în textul ebraic original, apărea numele divin, reprezentat prin patru consoane ebraice (transliterate YHWH). Având în vedere corespondența cu Scripturile ebraice, Traducerea lumii noi folosește aici numele divin, deși în manuscrisele grecești disponibile apare Kýrios (Domn). (Vezi comentariile de la Luca 1:6, 16, 17; 3:4.) În plus, este demn de remarcat că în această ocurență, ca în multe altele din Luca, capitolul 1, înaintea termenului Kýrios nu a fost introdus articolul hotărât grecesc, deși regulile gramaticale pretindeau prezența lui. Kýrios are deci valoare de nume propriu.
REFERINȚE:
A Commentary on the Holy Bible, ediție îngrijită de J. Dummelow, 1936, spune cu privire la Luca 1:76: „Domnului: Zaharia se referea la Iehova”.
A Critical and Exegetical Commentary on the Gospel According to St. Luke, de Alfred Plummer, 1920, spune cu privire la Luca 1:76: „Aici, Κυρίου [o formă a lui Kýrios] înseamnă Iehova, nu Cristos, așa cum reiese clar din v. 16, 17”.
Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Luca 1:76 printre versetele în care este posibil ca termenul Kýrios să fie „folosit cu privire la Yahweh”.
The Expositor’s Greek Testament, de Robertson Nicoll, 2002, vol. I, p. 469, face următorul comentariu la acest verset: „Ioan va merge înaintea Domnului (Iehova)”.
The Interpretation of St. Luke’s Gospel, de R. Lenski, p. 109, spune cu privire la acest verset: „În tot acest capitol, Κύριος reprezintă echivalentul grecesc al lui Yahweh”.
The ‘Holy Scriptures’, de J. Darby, 1949, spune într-o notă de subsol de la Luca 1:76: „Iehova”.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J5-18, 22-24, 28-35, 39-43, 46, 48, 49, 52, 53, 60, 61, 65, 66, 88, 90, 93-95, 100-102, 105, 106, 114-116, 127, 146, 153, 154, 180, 185, 187, 235, 242, 254, 259, 262, 263, 265, 271, 273, 274, 283, 290, 306, 310, 322-325
LUCA 2:9a „îngerul lui Iehova”
MOTIVE: Vezi comentariile de la Matei 1:20 și Luca 1:11.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J5-13, 16, 17, 22-24, 32-36, 38-43, 46, 48, 49, 52, 55, 59-61, 65, 66, 88, 90, 94-96, 100-106, 114-117, 122, 128, 130, 138, 141, 144-147, 153, 154, 163, 167, 172, 180, 185-187, 217, 222, 242, 250, 259, 262, 263, 265, 268, 271, 273-275, 283, 290, 295, 306, 310, 322-325
LUCA 2:9b „gloria lui Iehova”
MOTIVE: Primele două capitole din relatarea lui Luca abundă în referiri directe și indirecte la pasaje și expresii din Scripturile ebraice în care este folosit numele divin. Majoritatea manuscriselor grecești disponibile conțin aici termenul Kýrios (Domn), iar câteva conțin termenul „Dumnezeu”. Totuși, există motive întemeiate pentru a folosi numele divin în acest verset. În Scripturile grecești creștine, Kýrios se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos, în funcție de context. În Scripturile ebraice, termenul corespondent pentru ‘glorie’ apare împreună cu Tetragrama de peste 30 de ori. (Câteva exemple sunt: Exodul 16:7; 40:34; Leviticul 9:6, 23; Numerele 14:10; 16:19; 20:6; 1 Regi 8:11; 2 Cronici 5:14; 7:1; Psalmul 104:31; 138:5; Isaia 35:2; 40:5; 60:1; Ezechiel 1:28; 3:12; 10:4; 43:4; Habacuc 2:14.) Un manuscris timpuriu al Septuagintei (datând din perioada 50 î.e.n. – 50 e.n.), descoperit într-o peșteră din Nahal Hever, în Pustiul Iudeei, lângă Marea Moartă, conține Tetragrama scrisă cu caractere ebraice antice în textul grecesc din Habacuc 2:14. Însă, în copiile ulterioare ale Septuagintei, numele divin a fost înlocuit cu Kýrios aici și în multe alte versete. Este demn de remarcat că, atunci când s-a făcut această înlocuire, nu s-a introdus articolul hotărât înaintea lui Kýrios, deși regulile gramaticale ale limbii pretindeau prezența lui. Kýrios are deci valoare de nume propriu. Așadar, având în vedere corespondența cu Scripturile ebraice și absența articolului hotărât în greacă, Traducerea lumii noi folosește numele divin în Luca 2:9. (Vezi comentariul de la Luca 1:6.)
REFERINȚE:
Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Luca 2:9 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.
The Interpretation of Luke’s Gospel, de R. Lenski, p. 128, 129, face următorul comentariu referitor la expresiile „îngerul Domnului” și „gloria Domnului” din Luca 2:9: „La fel ca peste tot în primul capitol, Κύριος [Kýrios] este echivalentul grecesc al lui Yahweh și, la genitiv, împreună cu substantive nearticulate, formează un singur concept cu ele: «înger-Iehova», «glorie-Iehova». . . . Îngerul lui Iehova a fost cel care a strălucit peste ei ca o fulgerare”.
The Anchor Bible, de Joseph Fitzmyer, 1981, vol. 28, spune cu privire la această expresie din Luca 2:9: „În LXX [Septuaginta], doxa traduce ebraicul kavốd, «splendoarea», «strălucirea», asociată cu prezența lui Yahweh, pe care poporul său o poate percepe”.
Critical and Exegetical Hand-Book to the Gospels of Mark and Luke, de Heinrich August Wilhelm Meyer, ediția a VI-a, 1884, spune cu privire la această expresie din Luca 2:9: „δόξα κυρίου] יְהוָֹה [YHWH] כְּבוֹד, strălucirea de care Dumnezeu este înconjurat”.
The ‘Holy Scriptures’, de J. Darby, 1949, spune într-o notă de subsol de la Luca 2:9: „Iehova”.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J5-8, 10-18, 22-24, 28-36, 38-43, 46-49, 52, 55, 59, 61, 65, 66, 88, 90, 91, 93-96, 100-104, 114, 115, 117, 138, 141, 144-147, 153, 154, 167, 172, 180, 185-187, 217, 222, 242, 259, 262, 263, 268, 271, 273-275, 283, 290, 295, 306, 322-325
LUCA 2:15 „cum ne-a spus Iehova”
MOTIVE: Chiar dacă mesajul a fost transmis de îngeri, păstorii au înțeles că provenea de la Iehova Dumnezeu. Deși manuscrisele grecești disponibile conțin aici termenul „Domnul” (ho Kýrios), există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. Verbul grecesc redat aici prin „a spus” apare în Septuaginta ca echivalent al unui verb ebraic folosit în contexte în care Iehova le transmite oamenilor voința sa ori în contexte în care oamenii vor să cunoască voința lui Iehova. În astfel de versete, textul ebraic original conține numele divin. (Psalmul 25:4; 39:4; 98:2; 103:6, 7) Prin urmare, este logic să credem că păstorii au folosit numele divin când au făcut această declarație. (Vezi comentariul de la Luca 1:6.)
REFERINȚE:
Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Luca 2:15 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.
The Anchor Bible, de Joseph Fitzmyer, 1981, vol. 28, spune cu privire la această expresie din Luca 2:15: „Ce ne-a făcut cunoscut Domnul. Adică Yahweh”.
The Interpretation of St. Luke’s Gospel, de R. Lenski, p. 137, spune cu privire la acest verset: „Κύριος [Kýrios] este și aici traducerea lui Yahweh”.
The Holy Scriptures, de J. Darby, tipărită în 1991, spune într-o notă de subsol de la Luca 2:15: „Iehova”.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J5, 7, 8, 10-12, 14-18, 22, 23, 28-31, 33-36, 39-44, 46, 47, 49, 52, 59-61, 65, 88, 93-96, 100-102, 104-106, 114-117, 122, 130, 138, 141, 144-147, 153, 154, 163, 172, 186, 187, 222, 242, 250, 259, 262, 263, 265, 268, 271, 273-275, 290, 306, 310, 323-325
LUCA 2:22 „ca să-l prezinte lui Iehova”
MOTIVE: Manuscrisele grecești disponibile conțin aici redarea „Domnului” (tōi Kyríōi), însă există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În Scripturile grecești creștine, Kýrios se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos, în funcție de context. Așa cum arată versetul următor, după nașterea sa, Isus a fost dus la templu potrivit îndrumării pe care Iehova i-a dat-o lui Moise. Conform cu Exodul 13:1, 2, 12, părinții aveau obligația ‘să-i dedice lui Iehova orice întâi născut de sex bărbătesc’. În plus, expresia „ca să-l prezinte lui Iehova” amintește de cuvintele din 1 Samuel 1:22-28, potrivit cărora tânărul Samuel avea să fie prezentat „înaintea lui Iehova” și dedicat pentru serviciul Său. Având în vedere contextul și corespondența cu Scripturile ebraice, Traducerea lumii noi folosește numele divin în Luca 2:22.
REFERINȚE:
Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Luca 2:22 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.
The Interpretation of St. Luke’s Gospel, de R. Lenski, p. 141, spune cu privire la acest verset: „Ei au adus copilul la Ierusalim «ca să-l prezinte Domnului», adică lui Yahweh, Κύριος [Kýrios] fiind folosit cu acest sens în primele capitole din Luca. . . . Orice fiu întâi născut trebuia prezentat înaintea lui Iehova”.
The Holy Scriptures, de J. Darby, tipărită în 1991, spune într-o notă de subsol de la Luca 2:22: „Iehova”.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J5-18, 22, 23, 28-36, 38-43, 47, 49, 52, 59-61, 65, 66, 88, 93-95, 100-102, 104-106, 114-117, 125, 128, 130, 138, 141, 144-147, 153, 161, 163, 167, 172, 180, 186, 187, 203, 217, 222, 242-244, 250, 259, 262, 263, 265, 268, 271, 273-275, 283, 290, 295, 306, 310, 323-325
LUCA 2:23a „după cum este scris în Legea lui Iehova”
MOTIVE: Deși manuscrisele grecești disponibile conțin aici redarea nómōi Kyríou, „Legea Domnului”, există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În Scripturile grecești creștine, Kýrios se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos, în funcție de context. Expresia „Legea lui Iehova” apare de multe ori în Scripturile ebraice, fiind formată din termenul ebraic pentru „lege” și Tetragramă. (De exemplu: Exodul 13:9; 2 Regi 10:31; 1 Cronici 16:40; 22:12; 2 Cronici 17:9; 31:3; 34:14; 35:26; Neemia 9:3; Psalmul 1:2; 119:1; Isaia 5:24; Ieremia 8:8; Amos 2:4.) În Scripturile grecești creștine, expresia „după cum este scris” sau expresii similare apar frecvent pentru a introduce citate din Scripturile ebraice. (Marcu 1:2; Faptele 7:42; 15:15; Romani 1:17; 9:33; 10:15) Expresia este folosită și în Septuaginta în 2 Regi 14:6, unde introduce un citat din Lege. Întreaga expresie, „după cum este scris în Legea lui Iehova”, corespunde unei expresii din Scripturile ebraice care apare în 2 Cronici 31:3 și 35:26, unde este folosit numele divin. De asemenea, bibliștii au remarcat că articolul hotărât grecesc nu a fost introdus înaintea termenului Kýrios, deși regulile gramaticale ale limbii pretindeau prezența lui. Kýrios are deci valoare de nume propriu în acest verset. Având în vedere contextul, corespondența cu Scripturile ebraice și absența articolului hotărât în greacă, există motive întemeiate pentru a folosi numele divin în Luca 2:23. (Vezi comentariul de la Luca 1:6.)
REFERINȚE:
Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Luca 2:23 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.
Theological Dictionary of the New Testament, ediție îngrijită de Gerhard Kittel, 1967, spune despre expresia din Luca 2:23: „În Luca 2:23 nu există art[icol], însă apare combinația νόμος κυρίου [nómos kyríou], care trebuie înțeleasă în lumina expresiei יהוה [YHWH] תורת”.
The Scofield Reference Bible, de C. Scofield, 1909, spune într-o notă marginală de la Luca 2:23: „Iehova. Ex. 13:2, 12”.
The ‘Holy Scriptures’, de J. Darby, 1949, spune într-o notă de subsol de la Luca 2:23: „Iehova”.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J5-18, 22-24, 28-31, 33-36, 38-43, 46, 47, 49, 52, 55, 58-61, 65, 66, 88, 90, 93-95, 100-102, 104, 106, 114-117, 125, 141, 144-147, 153, 154, 167, 172, 180, 186, 187, 203, 213, 217, 222, 234, 236, 242-244, 250, 259, 262, 263, 265, 268, 271, 273-275, 283, 290, 295, 306, 310, 322-325
LUCA 2:24 „în Legea lui Iehova”
MOTIVE: Vezi comentariile de la Luca 1:6; 2:23.
REFERINȚE:
Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Luca 2:24 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.
The ‘Holy Scriptures’, de J. Darby, 1949, spune într-o notă de subsol de la Luca 2:24: „Iehova”.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J5-18, 22-24, 28-36, 38-43, 46, 47, 49, 52, 55, 56, 58-61, 65, 66, 88, 90, 93-95, 100-102, 104, 106, 114-117, 122, 125, 130, 133, 141, 144-147, 153, 154, 163, 167, 172, 180, 186, 187, 203, 213, 217, 222, 234, 242-244, 250, 259, 262, 265, 268, 271, 273-275, 283, 290, 295, 306, 310, 322-325
LUCA 2:26 „Cristosul lui Iehova”
MOTIVE: Cu toate că manuscrisele grecești disponibile conțin redarea „Cristosul Domnului” (ton khristón Kyríou), există motive întemeiate pentru a folosi numele divin în acest verset. În manuscrisele existente ale Septuagintei, această redare corespunde expresiei ebraice maşíaḥ YHWH, care înseamnă „unsul lui Iehova” și care apare de 11 ori în Scripturile ebraice. (1 Samuel 24:6 [de două ori], 10; 26:9, 11, 16, 23; 2 Samuel 1:14, 16; 19:21; Plângerile 4:20) Bibliștii au remarcat că, în relatarea lui Luca și în Septuaginta, articolul hotărât grecesc nu a fost introdus înaintea termenului Kýrios, deși regulile gramaticale ale limbii pretindeau prezența lui. Kýrios are deci valoare de nume propriu în aceste contexte. Așadar, atât corespondența cu Scripturile ebraice, cât și absența articolului în greacă reprezintă motive întemeiate pentru a considera că termenul Kýrios nu este un titlu, ci un echivalent al numelui divin. (Vezi comentariul de la Luca 1:6.)
REFERINȚE:
Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Luca 2:26 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.
The Interpretation of St. Luke’s Gospel, de R. Lenski, p. 145, spune cu privire la acest verset: „Să-l vadă pe Cristosul Domnului (al lui Yahweh, Κύριος având acest sens peste tot în cele două capitole)”.
Zondervan Illustrated Bible Backgrounds Commentary, 2002, vol. 1, p. 345, 346, spune despre Luca 2:26: „Această sintagmă corespunde expresiei «Unsul DOMNULUI» din Vechiul Testament . . . și are sensul de «instrument al răscumpărării ales de Yahweh»”.
The Anchor Bible, de Joseph Fitzmyer, 1981, vol. 28, spune referitor la această expresie din Luca 2:26: „Expresia din VT [Vechiul Testament], «Unsul lui Yahweh» (vezi, de ex., 1 Sam. 24:7, 11; 26:9, 11, 16, 23), este folosită aici în sens strict mesianic, cu referire la un David viitor, mult așteptat”.
The ‘Holy Scriptures’, de J. Darby, 1949, spune într-o notă de subsol de la Luca 2:26: „Iehova”.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J5-18, 22-24, 28-36, 38-43, 46, 47, 49, 52, 58-61, 65, 66, 88, 90, 93-95, 100-105, 114-117, 122, 125, 128, 130, 138, 141, 144-147, 153, 154, 163, 167, 172, 180, 185, 187, 203, 217, 222, 242-244, 249, 259, 262, 263, 265, 268, 271, 273-275, 283, 290, 295, 310, 322-325
LUCA 2:39 „Legii lui Iehova”
MOTIVE: Deși manuscrisele grecești disponibile conțin aici redarea nómon Kyríou, „Legii Domnului”, există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. Această expresie apare de multe ori în Scripturile ebraice, fiind formată din termenul ebraic pentru „lege” și Tetragramă. (De exemplu: Exodul 13:9; 2 Regi 10:31; 1 Cronici 16:40; 22:12; 2 Cronici 17:9; 31:3; Neemia 9:3; Psalmul 1:2; 119:1; Isaia 5:24; Ieremia 8:8; Amos 2:4.) De asemenea, este demn de remarcat că articolul hotărât grecesc nu a fost introdus înaintea termenului Kýrios, deși regulile gramaticale ale limbii pretindeau prezența lui. Kýrios are deci valoare de nume propriu în acest context. Având în vedere corespondența cu Scripturile ebraice și absența articolului hotărât în greacă, Traducerea lumii noi folosește aici numele divin. (Vezi comentariile de la Luca 1:6; 2:23.)
REFERINȚE:
Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Luca 2:39 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.
The ‘Holy Scriptures’, de J. Darby, 1949, spune într-o notă de subsol de la Luca 2:39: „Iehova”.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J5-18, 22-24, 28-36, 38, 40-44, 46-49, 52, 55, 59-61, 65, 66, 88, 90, 93-95, 100-104, 106, 114-117, 122, 125, 128, 138, 141, 144-147, 153, 154, 161, 167, 172, 180, 185-187, 203, 213, 217, 222, 234, 242-244, 250, 259, 262, 265, 268, 271, 273-275, 283, 290, 295, 306, 310, 322-325
LUCA 5:17 „Puterea lui Iehova”
MOTIVE: Deși manuscrisele grecești conțin termenul Kýrios (Domn) în acest verset, există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. În Scripturile grecești creștine, Kýrios se poate referi la Iehova Dumnezeu sau la Isus Cristos, în funcție de context. Aici, contextul arată în mod clar că Kýrios este folosit cu referire la Dumnezeu. În plus, termenul grecesc dýnamis, care poate fi redat prin „putere” sau „forță”, apare în Septuaginta în pasaje în care textul ebraic se referă la puterea lui Iehova și în care este folosită Tetragrama. (Psalmul 21:1, 13; 93:1; 118:15) Bibliștii au remarcat că, în Luca 5:17, articolul hotărât grecesc nu a fost introdus înaintea termenului Kýrios, deși regulile gramaticale ale limbii pretindeau prezența lui. Kýrios are deci valoare de nume propriu. Acest detaliu este interesant, întrucât ceva similar s-a întâmplat în cazul Septuagintei. În timp ce copiile timpurii conțineau numele divin, copiile ulterioare au înlocuit numele divin cu Kýrios, însă deseori fără să includă articolul hotărât, deși regulile gramaticale pretindeau prezența lui. Absența surprinzătoare a articolului hotărât este o dovadă în plus că termenul Kýrios este folosit aici ca substitut al numelui divin. Așadar, având în vedere corespondența cu Scripturile ebraice și absența articolului hotărât în greacă, Traducerea lumii noi folosește aici numele divin. (Vezi comentariile de la Luca 1:6, 16.)
REFERINȚE:
Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Luca 5:17 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.
The Interpretation of St. Luke’s Gospel, de R. Lenski, p. 292, spune referitor la acest verset: „Κύριος [Kýrios] nearticulat, așa cum apare în primele capitole din Luca, îl desemnează pe Yahweh”.
New Testament Commentary, de William Hendriksen, 2007, face următorul comentariu la Luca 5:17: „Demn de remarcat, Luca adaugă că puterea Domnului – adică a lui Iehova – era cu Isus «ca să vindece»”.
A Critical and Exegetical Commentary on the Gospel According to St. Luke, de Alfred Plummer, 1920, spune cu privire la Luca 5:17: „«Puterea lui Iehova era cu el ca să vindece» . . . Κύριος [Kýrios] fără articol înseamnă Iehova”.
Word Pictures in the New Testament, de Archibald Thomas Robertson, 1930, vol. 2, spune despre Luca 5:17: „Aici, Kuriou [Kyrios] se referă la Iehova”.
The Anchor Bible, de Joseph Fitzmyer, 1981, vol. 28, spune referitor la această expresie din Luca 5:17: „Această sintagmă este în mod evident o creație a lui Luca, o descriere a puterii lui Yahweh prezentă în Isus pentru a face vindecări. De fapt, ea amintește de 4:14, 36 și introduce miracolul și declarația care urmează. Aici, Kyrios se distinge clar de Isus și înseamnă Yahweh”.
A Critical and Exegetical Commentary on the Gospel According to S. Luke, de Alfred Plummer, 1916, comentează cu privire la expresia din Luca 5:17: „[Luca] îl numește deseori pe Cristos «Domnul»; însă, în astfel de cazuri, Κύριος [Kýrios] are întotdeauna articol [7:13; 10:1; 11:39; 12:42; 13:15; 17:5, 6; 18:6; 19:8; 22:61]. Κύριος [Kýrios] fără articol înseamnă Iehova [1:11; 2:9; 4:18; Faptele 5:19; 8:26, 39; 12:7]”.
The New American Commentary, de Robert Stein, 1992, vol. 24, spune cu privire la Luca 5:17: „Termenul «Domn» se referă aici la Dumnezeu/YHWH, ca în 1:6, 9, 11, 15, 16”.
Lucrarea de referință Évangile Selon Saint Luc, de M. Lagrange, 1921, spune despre Luca 5:17: „Însă, când Luca nu folosește articolul, Κύριος [Kýrios] este Iahve”. În continuare, enumeră câteva ocurențe similare: Luca 1:11; 2:9; 4:18; Faptele 5:19; 8:26, 39; 12:7.
The ‘Holy Scriptures’, de J. Darby, 1949, spune într-o notă de subsol de la Luca 5:17: „Iehova”.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J7-12, 14-18, 22-24, 28-36, 38-44, 46, 47, 52, 55, 58, 61, 65, 66, 88, 90, 93-96, 100-104, 106, 115-117, 125, 130, 138, 144-147, 153, 154, 172, 186, 187, 222, 242, 259, 262, 265, 268, 271, 273, 275, 283, 290, 295, 310, 322-325
LUCA 20:37 „când îl numește pe Iehova”
MOTIVE: Deși manuscrisele grecești disponibile conțin aici termenul Kýrios (Domn), există motive întemeiate pentru a folosi numele divin. Contextul arată că Kýrios este folosit cu referire la Dumnezeu. Isus citează aici din Exodul 3:6. Versetele anterioare (Exodul 3:4, 5) arată că „Iehova” este cel care vorbește. Având în vedere corespondența cu Scripturile ebraice, Traducerea lumii noi folosește aici numele divin. Bibliștii au remarcat că, în Luca 20:37, articolul hotărât grecesc nu a fost introdus înaintea termenului Kýrios, deși regulile gramaticale ale limbii pretindeau prezența lui. Kýrios are deci valoare de nume propriu. Acest detaliu este interesant, întrucât ceva similar s-a întâmplat în cazul Septuagintei. În timp ce copiile timpurii conțineau numele divin, copiile ulterioare au înlocuit numele divin cu Kýrios, însă deseori fără să includă articolul hotărât, deși regulile gramaticale pretindeau prezența lui. Prin urmare, absența surprinzătoare a articolului hotărât este o dovadă în plus că termenul Kýrios este folosit aici ca substitut al numelui divin. (Vezi comentariile de la Luca 1:6, 16.)
REFERINȚE:
Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Luca 20:37 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.
The Interpretation of St. Luke’s Gospel, de R. Lenski, p. 999, spune privitor la acest verset: „Totuși, Domnul (Yahweh) însuși a fost cel care a folosit acest nume de legământ cu privire la sine acolo, la tufa de mărăcini”.
A Translator’s Handbook on the Gospel of Luke, de J. Reiling and J. Swellengrebel, editată de Societatea Biblică Unită, 1971, face următorul comentariu în legătură cu Luca 20:37: „Kurios [Kyrios] (compară cu 1:6) este fără articol, ca și cum ar fi un nume propriu”.
The Anchor Bible, de Joseph Fitzmyer, 1985, vol. 28-28A, spune cu privire la acest verset: „Când vorbește despre Domnul. Adică Yahweh (vezi Ex. 3:4)”. În continuare, explică: „Ideea principală a argumentației este că Yahweh se identifică înaintea lui Moise ca Dumnezeu al patriarhilor la mult timp după ce aceștia au murit”.
The ‘Holy Scriptures’, de J. Darby, 1949, spune într-o notă de subsol de la Luca 20:37: „Iehova”.
REFERINȚE SUPLIMENTARE: J9, 11-18, 21-24, 27-44, 46-49, 52, 54, 55, 57-61, 65, 66, 86, 88, 90, 91, 93, 95, 96, 100-103, 105, 106, 112, 114-117, 121, 124, 125, 129, 130, 138, 144-147, 149, 153, 154, 161, 164-167, 170, 171, 178, 180, 181, 183, 185-187, 197, 200, 203, 209, 213, 217, 222, 242-244, 250, 259, 262, 265, 268, 271, 273-275, 278, 279, 283, 290, 295-297, 300, 306, 310, 322-325