Daniel 9:1-27
9 În primul an al lui Darius,+ fiul lui Ahașveroș – descendent al mezilor care fusese făcut rege peste regatul caldeenilor+ –,
2 în primul an al domniei lui, eu, Daniel, am înțeles din cărți* numărul anilor în care Ierusalimul avea să fie lăsat pustiu,+ potrivit cuvântului pe care Iehova i-l spusese profetului Ieremia, și anume 70 de ani.+
3 Atunci mi-am îndreptat fața spre Iehova, adevăratul Dumnezeu, implorându-l în rugăciune, postind+ și acoperindu-mă cu pânză de sac și cu cenușă.
4 M-am rugat lui Iehova, Dumnezeul meu, i-am mărturisit și i-am spus:
„O, Iehova, adevăratul Dumnezeu, Cel mare și de temut*, care îți ții legământul și arăți iubire loială+ față de cei ce te iubesc și respectă poruncile tale,+
5 noi am păcătuit, am greșit, am făcut ce este rău și ne-am răzvrătit;+ ne-am abătut de la poruncile tale și de la hotărârile tale judecătorești.
6 Nu i-am ascultat pe slujitorii tăi profeți,+ care le-au vorbit în numele tău regilor noștri, prinților noștri, strămoșilor noștri și întregului popor.
7 A ta, o, Iehova, este dreptatea, dar a noastră este astăzi rușinea*, da, a bărbaților lui Iuda, a locuitorilor Ierusalimului și a întregului Israel, a celor de aproape și a celor de departe, în toate țările în care i-ai risipit pentru că ți-au fost infideli!+
8 O, Iehova, a noastră este rușinea*, da, a regilor noștri, a prinților noștri și a strămoșilor noștri, fiindcă am păcătuit împotriva ta!
9 Ale tale, Iehova, Dumnezeul nostru, sunt îndurarea și iertarea,+ căci ne-am răzvrătit împotriva ta.+
10 N-am ascultat de glasul tău, Iehova, Dumnezeul nostru, și n-am respectat legile tale, pe care ni le-ai dat prin slujitorii tăi profeți.+
11 Tot Israelul a încălcat Legea ta și s-a îndepărtat de tine neascultând de glasul tău. Astfel, ai vărsat peste noi blestemul întărit prin jurământ, care a fost scris în Legea lui Moise, slujitorul adevăratului Dumnezeu,+ căci am păcătuit împotriva ta.
12 Tu ai împlinit cuvintele pe care le-ai rostit împotriva noastră+ și împotriva conducătorilor noștri, care ne conduceau*, aducând asupra noastră o mare nenorocire; nicăieri sub ceruri nu s-a mai întâmplat vreodată ce s-a întâmplat în Ierusalim.+
13 După cum este scris în Legea lui Moise, toată această nenorocire a venit asupra noastră,+ dar noi nu am căutat favoarea* ta, Iehova, Dumnezeul nostru, întorcându-ne de la nelegiuirea noastră+ și arătând că înțelegem adevărul* tău.
14 De aceea, tu, Iehova, ai vegheat și ai adus nenorocirea asupra noastră, căci tu, Iehova, Dumnezeul nostru, ești drept în toate lucrările pe care le-ai făcut; totuși, noi n-am ascultat de glasul tău.+
15 Acum, o, Iehova, Dumnezeul nostru, Cel care ți-ai scos poporul din țara Egiptului cu mână puternică+ și care ți-ai făcut un nume ce dăinuie până în ziua de azi,+ noi am păcătuit și am făcut ce este rău.
16 O, Iehova, potrivit tuturor faptelor tale drepte,+ să se îndepărteze, te rog, mânia și furia ta de la orașul tău, Ierusalim, muntele tău sfânt; căci, din cauza păcatelor noastre și a nelegiuirilor strămoșilor noștri, Ierusalimul și poporul tău sunt de batjocura tuturor celor din jurul nostru.+
17 Și acum, o, Dumnezeul nostru, ascultă rugăciunea slujitorului tău și implorările lui și, de dragul tău, o, Iehova, fă să strălucească fața ta peste sanctuarul tău,+ care a rămas pustiu!+
18 Pleacă-ți urechea, o, Dumnezeul meu, și ascultă! Deschide-ți ochii și vezi cât suntem de pustiiți, privește orașul care a fost numit după numele tău! Căci îți adresăm implorări nu datorită faptelor noastre drepte, ci datorită marii tale îndurări.+
19 O, Iehova, ascultă! O, Iehova, iartă!+ O, Iehova, ia aminte și acționează! Nu întârzia, de dragul tău, o, Dumnezeul meu, căci numele tău a fost chemat peste orașul tău și peste poporul tău!”.+
20 În timp ce încă vorbeam, mă rugam și mărturiseam păcatul meu și păcatul poporului meu, Israel, și îi ceream lui Iehova, Dumnezeul meu, să arate favoare față de muntele sfânt al Dumnezeului meu,+
21 da, în timp ce încă vorbeam în rugăciune, bărbatul acela, Gabriel,+ pe care îl văzusem mai înainte în viziune,+ a venit la mine. Era pe la vremea ofrandei de seară, iar eu eram extrem de obosit.
22 El mi-a dat pricepere, zicând:
„Daniel, am venit să-ți dau perspicacitate și pricepere.
23 Când ți-ai început implorarea, a fost rostit un mesaj, iar eu am venit să ți-l spun, pentru că ești foarte prețios*.+ Ia aminte deci la lucrul acesta și înțelege viziunea.
24 Au fost hotărâte 70 de săptămâni* pentru poporul tău și pentru orașul tău sfânt,+ ca să înceteze fărădelegea, să se pună capăt păcatului,+ să se facă ispășire pentru nelegiuire,+ să se aducă dreptate veșnică,+ să se sigileze viziunea și profeția*+ și să se ungă Sfânta Sfintelor.
25 Să știi și să înțelegi că de la darea ordinului de restabilire și de reconstruire a Ierusalimului+ până la Mesia*,+ Conducătorul,+ vor trece 7 săptămâni și încă 62 de săptămâni.+ Ierusalimul va fi restabilit și reconstruit, având o piață publică și un șanț de apărare, dar în timpuri dificile.
26 Și, după cele 62 de săptămâni, Mesia va fi nimicit+ și nu-i va rămâne nimic.+
Iar armatele* unui conducător care va veni vor distruge orașul și locul sfânt.+ Sfârșitul lui va fi ca printr-un potop. Și va fi război până la sfârșit; pustiirea a fost hotărâtă.+
27 El va păstra legământul în vigoare pentru mulți timp de o săptămână; la jumătatea săptămânii va face să înceteze jertfa și ofranda.+
Pe aripa lucrurilor dezgustătoare va veni pustiitorul;+ și lucrul hotărât se va vărsa peste cel care zace pustiit, până la distrugere completă”.
Note de subsol
^ Adică din cărțile sfinte.
^ Sau „care inspiră o teamă reverențioasă”.
^ Lit. „rușinea feței”.
^ Lit. „rușinea feței”.
^ Lit. „judecătorilor noștri, care ne judecau”.
^ Sau „nu am îmbunat fața”.
^ Sau „fidelitatea”.
^ Sau „preaiubit”, „deosebit de apreciat”.
^ Lit. „profetul”.
^ Adică săptămâni de ani.
^ Sau „Unsul”.
^ Lit. „poporul”.