Ezra 9:1-15
9 După ce s-au făcut aceste lucruri, prinții au venit și mi-au zis: „Poporul lui Israel, preoții și leviții nu s-au păstrat separați de popoarele țărilor din jur cu practicile lor dezgustătoare,+ cele ale canaaniților, ale hetiților, ale fereziților, ale iebusiților, ale amoniților, ale moabiților, ale egiptenilor+ și ale amoriților.+
2 Au luat dintre fiicele acestora soții pentru ei și pentru fiii lor.+ Ei, descendența* sfântă,+ s-au amestecat cu popoarele țărilor din jur,+ iar prinții și demnitarii au fost primii care au comis această infidelitate”.
3 De îndată ce am auzit aceasta, mi-am sfâșiat veșmântul și tunica fără mâneci, mi-am smuls părul din cap și din barbă și am stat jos înmărmurit.
4 Atunci toți cei ce se temeau de* cuvintele Dumnezeului Israelului s-au strâns în jurul meu din cauza infidelității celor întorși din exil, în timp ce eu am stat jos înmărmurit până la ofranda de cereale de seară.+
5 După ce m-am umilit astfel, m-am ridicat la vremea ofrandei de cereale de seară.+ Cu veșmântul și tunica sfâșiate, am căzut în genunchi și mi-am întins mâinile spre Iehova, Dumnezeul meu.
6 Și am zis: „O, Dumnezeul meu, mi-e rușine și nu îndrăznesc să-mi ridic fața spre tine, o, Dumnezeul meu, căci nelegiuirile noastre s-au înmulțit până peste cap și vinovăția noastră a ajuns până la ceruri.+
7 Din zilele strămoșilor noștri până în ziua de azi ne apasă o mare vinovăție.+ Din cauza nelegiuirilor noastre, noi, regii noștri și preoții noștri am fost dați în mâna regilor altor țări, am fost uciși cu sabia,+ duși în captivitate,+ jefuiți+ și făcuți de rușine, ca în ziua aceasta.+
8 Dar acum, pentru o clipă, Iehova, Dumnezeul nostru, ne-a arătat favoare, căci el a lăsat să scape o rămășiță și ne-a dat un adăpost* în locul său sfânt,+ ca să ne facă ochii să strălucească, o, Dumnezeul nostru, și ca să ne reînsuflețească puțin în sclavia noastră.
9 Pentru că, deși suntem sclavi,+ Dumnezeul nostru nu ne-a părăsit în sclavia noastră, ci și-a manifestat iubirea loială față de noi făcând să găsim bunăvoință înaintea regilor Persiei,+ ca să ne reînsuflețească să construim casa Dumnezeului nostru+ și să o ridicăm din ruine și ca să ne dea un zid de piatră* în Iuda și în Ierusalim.
10 Și acum, o, Dumnezeul nostru, ce să mai spunem după toate acestea? Căci am părăsit poruncile tale,
11 pe care ni le-ai dat prin slujitorii tăi profeți, zicând: «Țara în care intrați ca s-o luați în stăpânire este o țară necurată din cauza necurăției popoarelor străine, din cauza practicilor lor dezgustătoare. Ei au umplut-o de la un capăt la celălalt cu necurăția lor.+
12 Prin urmare, să nu le dați pe fiicele voastre fiilor lor, nici să nu le luați pe fiicele lor pentru fiii voștri.+ Să nu faceți niciodată nimic ce ar contribui la pacea și la prosperitatea lor,+ ca să vă puteți întări, să mâncați lucrurile bune ale țării și s-o luați în stăpânire pentru fiii voștri pentru totdeauna».
13 Și, după tot ce a venit asupra noastră din cauza faptelor noastre rele și a marii noastre vinovății – căci tu, o, Dumnezeul nostru, nu ne-ai pedepsit pe măsura nelegiuirii noastre,+ ci ai permis ca noi, cei de aici, să scăpăm+ – ,
14 să încălcăm noi iarăși poruncile tale și să ne înrudim* cu popoarele care practică aceste lucruri dezgustătoare?+ Oare nu te vei mânia tu pe noi atât de mult, încât să ne distrugi cu totul, fără să lași vreo rămășiță sau vreun supraviețuitor?
15 O, Iehova, Dumnezeul Israelului, tu ești drept,+ căci noi suntem o rămășiță care a supraviețuit până în ziua de azi. Iată-ne înaintea ta în vinovăția noastră, căci, din cauza ei, nu putem sta în picioare în fața ta”.+
Note de subsol
^ Lit. „sămânța”.
^ Lit. „tremurau la”.
^ Lit. „țăruș”.
^ Sau „un zid de apărare”.
^ Sau „să încheiem alianțe de căsătorie”.