După Ioan 15:1-27
Note de subsol
Note de studiu
Eu sunt adevărata viță: Această metaforă folosită de Isus amintește de unele figuri de stil din Scripturile ebraice. De exemplu, în profeția lui Isaia, „casa lui Israel” este numită „via lui Iehova al armatelor”. (Is 5:1-7) De asemenea, Iehova a numit Israelul infidel un „vlăstar degenerat de viță sălbatică” și o „viță-de-vie degenerată”. (Ier 2:21; Os 10:1, 2) Dar, spre deosebire de această națiune neloială, Isus este „adevărata viță”, iar Tatăl său este viticultorul. După ce i-a asemănat pe discipolii săi cu „mlădițele” viței-de-vie, Isus i-a îndemnat să rămână în unitate cu el. Așa cum mlădițele unei vițe literale trebuie să rămână atașate de tulpină ca să nu se usuce și să poată da rod, tot așa discipolii trebuie să rămână în unitate cu Isus pentru a se păstra vii și productivi din punct de vedere spiritual. În plus, așa cum un viticultor se așteaptă ca via să dea rod, Iehova se așteaptă ca aceia care sunt în unitate cu Cristos să producă roade spirituale. Această ilustrare subliniază unitatea care există nu doar între Isus și adevărații săi discipoli, ci și între discipoli și Tatăl lui Isus. (Ioa 15:2-8)
curăță: Sau „taie”. Verbul grecesc redat aici prin „curăță” este înrudit cu termenul tradus prin „curați” în Ioa 15:3.
viața: Sau „sufletul”. Sensul termenului grecesc psykhḗ, redat în mod obișnuit prin „suflet”, depinde de context. Aici, termenul se referă la viața unei persoane. (Vezi Glosarul, „Suflet”.)
Nu vă mai numesc sclavi: Termenul grecesc doúlos („sclav”) este folosit în general cu privire la persoane aflate în proprietatea altora. (Mt 8:9; 10:24, 25; 13:27) De asemenea, el este folosit în sens figurat cu referire la slujitorii devotați ai lui Dumnezeu și ai lui Isus Cristos, fie oameni (Fa 2:18; 4:29; Ro 1:1; Ga 1:10), fie îngeri (Re 19:10, unde apare termenul sýndoulos [lit. „tovarăș de sclavie”]). Termenul este aplicat cu sens figurat și la oamenii aflați în sclavia păcatului (Ioa 8:34; Ro 6:16-20) sau a degradării (2Pe 2:19). Când Isus și-a dat viața perfectă ca jertfă, el a folosit valoarea sângelui său pentru a cumpăra viața tuturor celor care îl urmează. Drept rezultat, creștinii nu își aparțin lor înșiși, ci sunt „sclavi ai lui Cristos”. (Ef 6:6; 1Co 6:19, 20; 7:23; Ga 3:13) Deși Isus i-a numit pe apostoli prietenii săi, ei au devenit și sclavii săi, întrucât i-a răscumpărat din păcat. Uneori, el a folosit termenul „sclav” cu referire la continuatorii săi. (Ioa 15:20)
lume: În acest context, termenul grecesc kósmos se referă la oamenii care nu sunt slujitori ai lui Dumnezeu, la societatea umană nedreaptă, înstrăinată de Dumnezeu. Ioan este singurul evanghelist care consemnează că Isus a spus despre discipolii săi că ‘nu fac parte din lume’, sau nu aparțin lumii. Aceeași idee este exprimată de două ori și în ultima rugăciune făcută de Isus cu apostolii săi fideli. (Ioa 17:14, 16)
din cauza numelui meu: În Biblie, cuvântul „nume” este folosit uneori cu referire la persoana însăși, la reputația ei și la tot ceea ce reprezintă ea. (Vezi nota de studiu de la Mt 6:9.) În cazul lui Isus, numele său reprezintă totodată autoritatea și poziția pe care i le-a acordat Tatăl său. (Mt 28:18; Flp 2:9, 10; Ev 1:3, 4) Isus explică aici de ce oamenii din lume îi vor persecuta pe continuatorii săi: „Pentru că ei nu-l cunosc pe Cel care m-a trimis”. Dacă l-ar cunoaște pe Dumnezeu, ar înțelege și ar accepta ce reprezintă numele lui Isus. (Fa 4:12) El include poziția lui de Conducător numit de Dumnezeu, sau de Rege al regilor, înaintea căruia toți oamenii trebuie să se plece în semn de supunere pentru a obține viață. (Ioa 17:3; Re 19:11-16; compară cu Ps 2:7-12)
în Legea lor: Aici, expresia se referă la Scripturile ebraice în ansamblu. Citatul care urmează este din Ps 35:19; 69:4. Termenul „Legea” este folosit cu același sens în Ioa 10:34; 12:34.
ajutorul: Vezi nota de studiu de la Ioa 14:16.
acela: În greacă, pronumele demonstrativ ekeínos este de genul masculin și face referire la substantivul ajutorul, care este și el de genul masculin. (Vezi notele de studiu de la Ioa 14:16; 16:13.)
de la început: Sau „de când am început”, adică de când Isus și-a început serviciul.
Multimedia
Vița-de-vie (Vitis vinifera), o plantă care se cultivă de mii de ani, era foarte răspândită în zona în care a trăit Isus. Dacă aveau la dispoziție lemn, viticultorii făceau araci sau spaliere pentru susținerea plantei. În timpul iernii, ei tăiau lăstarii care crescuseră în anul precedent. Primăvara apăreau mlădițe noi, iar viticultorii le tăiau pe cele lipsite de rod. (Ioa 15:2) În felul acesta, via producea mai mult rod, de calitate mai bună. Isus l-a asemănat pe Tatăl cu un viticultor, pe sine cu o viță, iar pe discipolii săi cu mlădițele. Așa cum mlădițele unei vițe propriu-zise sunt susținute de butuc și primesc nutrienți de la acesta, tot așa discipolii lui Isus beneficiază de susținere și hrană spirituală dacă rămân în unitate cu el, „adevărata viță”. (Ioa 15:1, 5)