Isaia 6:1-13
6 În anul morții regelui Ozia+ l-am văzut pe Iehova stând pe un tron măreț și înălțat,+ iar poalele veșmântului său umpleau templul.
2 Deasupra lui stăteau niște serafimi, fiecare având șase aripi. Cu două își acopereau fața, cu două își acopereau picioarele, iar cu două zburau.
3 Și strigau unul către altul:
„Sfânt, sfânt, sfânt este Iehova al armatelor!+
Tot pământul este plin de gloria sa!”.
4 Ușorii ușilor s-au cutremurat la strigătul care răsuna*, iar casa s-a umplut de fum.+
5 Atunci am spus: „Vai de mine!
Sunt ca și mort*,fiindcă sunt un om cu buze necurateși locuiesc în mijlocul unui popor cu buze necurate,+iar ochii mei l-au văzut pe Rege, pe Iehova al armatelor!”.
6 Dar unul dintre serafimi a zburat spre mine, iar în mână avea un cărbune aprins,+ pe care îl luase cu cleștele de pe altar.+
7 Mi-a atins gura cu el și a spus:
„Iată! Ți-am atins buzele cu acesta.
Vina ta este îndepărtată,iar păcatul tău este ispășit”.
8 Apoi am auzit glasul lui Iehova spunând: „Pe cine să trimit și cine va merge pentru noi?”.+ Atunci eu am zis: „Iată-mă! Trimite-mă!”.+
9 Și el a zis: „Du-te și spune acestui popor:
«Întruna veți auzi,dar nu veți înțelege;întruna veți vedea,dar nu veți învăța».+
10 Fă nereceptivă inima acestui popor,+astupă-le urechile+și închide-le ochiica să nu vadă cu ochii,să nu audă cu urechile,să nu înțeleagă cu inimași să nu se întoarcă și să fie vindecați!”.+
11 Atunci am zis: „Până când, o, Iehova?”. Și el a răspuns:
„Până când orașele vor ajunge niște ruine și nu vor mai avea niciun locuitor,până când casele vor rămâne fără oameni,iar pământul va ajunge o pustietate;+
12 până când Iehova îi va îndepărta pe oameni+și o mare parte din țară va fi pustiită.
13 În ea va mai rămâne o zecime, dar și aceasta va fi arsă și va fi ca un butuc rămas după ce un copac mare sau un stejar este tăiat; iar butucul va fi o sămânță* sfântă”.
Note de subsol
^ Lit. „glasul celui care striga”.
^ Lit. „Am fost redus la tăcere”.
^ Sau „descendență”.