După Matei 11:1-30
Note de subsol
Note de studiu
să-i învețe . . . și să predice: Vezi nota de studiu de la Mt 4:23.
orașele lor: Din câte se pare, se referă la orașele evreiești din acea regiune (Galileea).
Cristos: În limba greacă, în acest verset, titlul „Cristos”, care înseamnă „Unsul”, este precedat de articolul hotărât. Aceasta arată că Isus era promisul Mesia, cel care fusese uns pentru a îndeplini un rol special. (Vezi notele de studiu de la Mt 1:1; 2:4.)
Cel care trebuie să vină: Adică Mesia. (Ps 118:26; Mt 3:11; 21:9; 23:39)
leproșii: Vezi nota de studiu de la Mt 8:2 și Glosarul, „Lepră”.
Iată: Vezi nota de studiu de la Mt 1:20.
Adevărat: Vezi nota de studiu de la Mt 5:18.
Botezătorul: Sau „Cufundătorul”. (Vezi nota de studiu de la Mt 3:1.)
ținta pe care oamenii se străduiesc s-o atingă, . . . cei ce se străduiesc din răsputeri: Aceste două expresii reprezintă traducerea a doi termeni grecești înrudiți, un verb și un substantiv, care transmit ideea de efort sau de acțiune energică. Unii traducători ai Bibliei au atribuit acestor termeni un sens negativ (acela de „a acționa cu violență” sau „a fi ținta violenței”), dar contextul și cealaltă unică ocurență a verbului grecesc, din Lu 16:16, arată că este logic să le atribuim un sens pozitiv (acela de „a urmări ceva cu entuziasm”, „a căuta cu fervoare”). Se pare că acești termeni descriu efortul sau acțiunea energică a celor care au reacționat favorabil la mesajul predicat de Ioan Botezătorul, ceea ce le-a deschis perspectiva de a deveni membri ai Regatului.
Profeții și Legea: Acesta este singurul verset în care ordinea cuvintelor din expresia „Legea și Profeții” (Mt 5:17; 7:12; 22:40; Lu 16:16) este inversată. Fără îndoială, sensul de bază este același (vezi nota de studiu de la Mt 5:17). Totuși, prin această inversiune, se pare că se pune un accent mai mare pe aspectul profetic al Scripturilor. Chiar și despre Lege se spune că a profețit, ceea ce subliniază caracterul ei profetic.
Ilie: Nume de origine ebraică, însemnând „Dumnezeul meu este Iehova”.
v-ați bătut în piept de durere: În timpurile biblice, era ceva obișnuit ca o persoană să-și lovească în mod repetat pieptul cu mâinile pentru a-și exprima durerea profundă sau sentimentele de vinovăție și remușcările. (Is 32:12; Na 2:7; Lu 23:48)
nu mănâncă și nu bea: Aceste cuvinte fac referire, se pare, la modul de viață al lui Ioan, caracterizat prin renegare de sine. Printre altele, Ioan ținea post și, întrucât era nazireu, nu consuma băuturi alcoolice. (Nu 6:2-4; Mt 9:14, 15; Lu 1:15; 7:33)
Fiul omului: Vezi nota de studiu de la Mt 8:20.
încasatorilor de impozite: Vezi nota de studiu de la Mt 5:46.
înțelepciunea se recunoaște după lucrările ei: Aici înțelepciunea este personificată și este descrisă ca având lucrări. În relatarea paralelă din Luca, în textul original, se spune că înțelepciunea are ‘copii’. (Lu 7:35, n.s.) „Copiii” înțelepciunii, sau lucrările ei – adică conduita și lucrările drepte ale lui Ioan Botezătorul și ale lui Isus –, au dovedit că acuzațiile aduse acestor doi bărbați erau false. Era ca și cum Isus ar fi spus: „Uitați-vă la conduita și la lucrările noastre drepte și veți vedea că acuzațiile care ni se aduc sunt false”.
Capernaum: Vezi nota de studiu de la Mt 4:13.
cer: Aici, termenul este folosit în sens metaforic și face referire la o poziție de mare favoare.
Mormânt: Sau „Hades”. (Vezi Glosarul, „Mormânt”.) Aici, termenul este folosit cu sens figurat și face referire la starea de decădere în care avea să ajungă orașul Capernaum.
îți: Lit. „vă”. În limba greacă, pronumele este la plural și face referire la locuitorii Capernaumului.
va fi mai ușor: Vezi nota de studiu de la Lu 10:12.
pentru tine: În limba greacă, pronumele este la singular și, fără îndoială, face referire la oraș.
copilașilor: Sau „celor asemănători copiilor”, adică unor persoane umile, care se lasă învățate.
împovărați: Cei pe care Isus i-a invitat la el erau „împovărați” de îngrijorări și multă trudă. Închinarea la Iehova devenise împovărătoare pentru ei din cauza tradițiilor omenești ce fuseseră adăugate la Legea mozaică. (Mt 23:4) Chiar și sabatul, care trebuia să fie o sursă de înviorare, devenise o povară. (Ex 23:12; Mr 2:23-28; Lu 6:1-11)
eu vă voi înviora: Cuvântul grecesc redat prin „a înviora” se poate referi fie la odihna fizică (Mt 26:45; Mr 6:31), fie la eliberarea de o muncă istovitoare pentru refacere și pentru recăpătarea forțelor. (2Co 7:13; Flm 7) În acest context se vorbește despre faptul de ‘a lua jugul’ lui Isus (Mt 11:29), expresie care transmite ideea de slujire, nu de odihnă. Verbul grecesc redat prin „a înviora” este la diateza activă și îl are ca subiect pe Isus, ceea ce arată că el îi revigorează pe cei obosiți și le redă energia, astfel încât aceștia să-și dorească să ia jugul său ușor și plăcut.
Luați jugul meu asupra voastră: Isus a folosit cuvântul „jug” cu sens figurat pentru a ilustra supunerea față de autoritatea și îndrumarea cuiva. Dacă s-a referit la un jug dublu, pus de Dumnezeu asupra lui, aceasta însemna că Isus i-a invitat pe discipolii săi să intre sub același jug cu el și că el avea să îi ajute. În acest caz, invitația ar putea fi redată astfel: „Intrați sub jugul meu alături de mine”. Dacă Isus s-a referit la un jug pus de el asupra altora, atunci ideea transmisă era de supunere față de autoritatea și îndrumarea sa în calitate de discipoli ai săi. (Vezi Glosarul, „Jug”.)
blând: Vezi nota de studiu de la Mt 5:5.
inimă umilă: Termenul grecesc tradus prin „umilă” are sensul de a fi lipsit de mândrie și fără pretenții. Starea inimii figurative a unei persoane se reflectă în atitudinea ei față de Dumnezeu și față de alți oameni.
veți găsi înviorare: Sau „veți găsi înviorare pentru sufletele voastre”. (Vezi Glosarul, „Suflet”.)
Multimedia
Când Isus a vorbit despre cei ce locuiau în „case regale” (Lu 7:25) sau în „casele regilor” (Mt 11:8), e posibil ca ascultătorii săi să se fi gândit la numeroasele palate luxoase construite de Irod cel Mare. În fotografia alăturată se pot vedea ruinele unei părți din palatul de iarnă pe care acesta l-a construit în Ierihon. Complexul includea o sală de recepție cu coloane (care măsura 29 m pe 19 m), curți cu coloane ce aveau camere de jur împrejur, precum și terme prevăzute cu sisteme de încălzire și de răcire. Palatul avea și o grădină terasată. Este posibil ca acest palat să fi ars în timpul unei revolte care a avut loc cu câteva decenii înainte să-și înceapă serviciul Ioan Botezătorul. Ulterior, a fost reconstruit de Arhelaus, fiul lui Irod.
În timpurile biblice, flautele erau făcute din diferite materiale: trestie, os sau fildeș. Flautul era unul dintre cele mai populare instrumente muzicale. Se cânta la flaut la evenimentele fericite, precum ospețe sau nunți (1Re 1:40; Is 5:12; 30:29); copiii imitau acest obicei când se jucau în locurile publice. Dar la flaut se cânta și la evenimentele triste. Bocitorii erau deseori acompaniați de flautiști, care cântau melodii triste. Fragmentul de flaut prezentat în fotografie a fost găsit în Ierusalim, într-un strat de moloz care datează din perioada distrugerii Ierusalimului de către romani. Acest fragment măsoară aproximativ 15 cm lungime și, din câte se pare, a fost făcut dintr-un os al piciorului unei vite.
Unele piețe, precum cea din imagine, erau amplasate de-a lungul drumului. Deseori, vânzătorii scoteau atât de multă marfă în stradă, încât blocau traficul. Pe lângă alimente proaspete, din piață se puteau cumpăra articole de uz casnic, vase de lut și articole scumpe de sticlă. Întrucât la vremea aceea nu existau răcitoare, oamenii trebuiau să meargă la piață în fiecare zi pentru a cumpăra alimentele necesare. Acolo, cei ce mergeau la cumpărături puteau afla diverse știri de la negustori sau de la cei aflați în trecere prin localitate, copiii se puteau juca în voie, iar cei care nu aveau unde să muncească așteptau să primească ceva de lucru. În piață, Isus a vindecat bolnavi, iar Pavel a predicat. (Fa 17:17) În schimb, scribii și fariseii, care erau plini de mândrie, mergeau în aceste locuri publice ca să fie remarcați și salutați de oameni.
Imaginea panoramică prezentată în acest material video este văzută din punctul de belvedere Ofir, aflat în apropierea țărmului nord-estic al Mării Galileei. Corazinul (2) se afla la doar 3 km de locul unde se consideră că a fost anticul Capernaum (1), orașul în care se pare că a locuit Isus în cei peste doi ani cât a durat serviciul său amplu în Galileea. Apostolii Petru și Andrei locuiau în Capernaum, iar biroul de impozite al lui Matei se afla în acest oraș sau în apropiere. (Mr 1:21, 29; 2:1, 13, 14; 3:16; Lu 4:31, 38) Petru și Andrei, precum și Filip, erau originari din orașul învecinat Betsaida (3). (Ioa 1:44) Isus a făcut multe miracole în aceste trei orașe sau în apropierea lor. (Vezi Apendicele A7-D, harta 3B, și A7-E, harta 4.)
Orașele Corazin și Betsaida se aflau în apropiere de Capernaum, orașul în care se pare că a locuit Isus în timpul serviciului său din Galileea, ce a durat mai bine de doi ani. Locuitorii evrei ai celor două orașe l-au văzut pe Isus înfăptuind lucrări de putere care i-ar fi determinat chiar și pe locuitorii idolatri ai orașelor Tir și Sidon să se căiască. De exemplu, în împrejurimile Betsaidei, Isus a hrănit în mod miraculos peste 5 000 de bărbați, iar mai târziu a vindecat un orb. (Mt 14:13-21; Mr 8:22; Lu 9:10-17)
Unele juguri constau într-o bară sau un cadru de lemn făcut astfel încât să poată fi purtat pe umeri de o persoană; greutățile erau atârnate de o parte și de alta a jugului. Alte juguri constau într-o bară sau cadru de lemn ce se punea pe gâtul a două animale de povară când acestea trebuiau să tragă ceva greu.