Plângerile 1:1-22

  • Ierusalimul este comparat cu o văduvă

    • Cetatea stă singură, abandonată (1)

    • Păcatele grave ale Sionului (8, 9)

    • Sionul este respins de Dumnezeu (12-15)

    • Nimeni nu-i aduce mângâiere Sionului (17)

א [Alef]* 1  Cum stă singură acum cetatea care era plină de oameni!+ Cum a ajuns ca o văduvă, ea, care era un popor mare printre națiuni!+ Cum a fost pusă la muncă forțată,+ ea, care era o prințesă printre provincii! ב [Bet]  2  Noaptea plânge în hohote+ și lacrimile îi curg pe obraji. Dintre toți cei ce o iubeau, niciunul nu este acolo ca să-i aducă mângâiere.+ Toți prietenii ei au trădat-o;+ i-au ajuns dușmani. ג [Ghimel]  3  Iuda a mers în exil,+ fiind asuprită și îndurând o sclavie grea.+ Trebuie să locuiască printre națiuni;+ nu găsește niciun loc de odihnă. Toți cei ce o persecutau s-au năpustit asupra ei când a ajuns în necaz. ד [Dalet]  4  Drumurile spre Sion jelesc, fiindcă nimeni nu mai vine la sărbători.+ Toate porțile cetății sunt devastate;+ preoții ei suspină. Fecioarele* ei sunt îndurerate; ea suferă amarnic. ה [He]  5  Dușmanii îi sunt acum stăpân*; vrăjmașii ei trăiesc fără griji.+ Iehova a adus asupra ei suferință din cauza multelor ei fărădelegi.+ Copiii ei au mers în captivitate în fața dușmanului.+ ו [Vav]  6  S-a dus toată splendoarea fiicei Sionului.+ Prinții ei sunt ca niște cerbi care nu găsesc pășune;merg fără vlagă în fața celui ce îi urmărește. ז [Zain]  7  Acum, când este în necaz și fără adăpost, cetatea Ierusalim își aduce amintede toate lucrurile de preț pe care le avea în zilele de odinioară.+ Când poporul ei a căzut în mâna dușmanului și nimeni nu i-a venit în ajutor,+dușmanii au văzut și au râs* de prăbușirea ei.+ ח [Het]  8  Cetatea Ierusalim a păcătuit foarte mult.+ De aceea a ajuns dezgustătoare. Toți cei ce o onorau o disprețuiesc acum, fiindcă i-au văzut goliciunea.+ Geme+ și se întoarce rușinată. ט [Tet]  9  Necurăția îi este pe poale. Ea nu s-a gândit la viitorul ei.+ Căderea i-a fost uluitoare; nu este nimeni care să-i aducă mângâiere. O, Iehova, uită-te la necazul meu, căci dușmanul s-a îngâmfat!+ י [Iod] 10  Dușmanul a pus mâna pe toate comorile ei.+ Ea a văzut intrând în sanctuarul ei națiuni,+cărora tu le-ai poruncit să nu intre în congregația ta. כ [Kaf] 11  Tot poporul ei suspină; caută pâine.+ Și-au dat lucrurile de preț pentru ceva de mâncare, doar ca să rămână în viață*. Privește, o, Iehova, și vezi că am ajuns ca o femeie* fără valoare. ל [Lamed] 12  Lucrul acesta nu înseamnă nimic pentru voi, toți cei care treceți pe drum? Priviți și vedeți! Mai există durere ca durerea care mi-a fost provocată,pe care Iehova m-a făcut s-o simt în ziua mâniei sale aprinse?+ מ [Mem] 13  El a trimis din înălțime un foc în oasele mele+ și a pus stăpânire pe fiecare dintre ele. A întins o plasă pentru picioarele mele; m-a obligat să mă întorc. M-ai făcut să ajung o femeie părăsită. Toată ziua sunt bolnavă. נ [Nun] 14  Fărădelegile mele sunt prinse ca un jug; mâna lui le-a legat laolaltă. Mi-au fost puse pe gât, iar eu am rămas fără putere. Iehova m-a dat în mâna celor cărora nu pot să mă împotrivesc.+ ס [Sameh] 15  Iehova i-a înlăturat pe toți bărbații puternici din mijlocul meu.+ A convocat împotriva mea o adunare ca să-i zdrobească pe tinerii mei.+ Iehova a călcat-o în teasc+ pe fecioară, pe fiica lui Iuda. ע [Ain] 16  Plâng din cauza acestor lucruri;+ din ochii mei curg șiroaie de lacrimi. Căci cel ce putea să-mi aducă mângâiere sau să mă învioreze* este departe de mine. Fiii mei sunt părăsiți, pentru că dușmanul a învins. פ [Pe] 17  Sionul și-a întins mâinile;+ nu este nimeni care să-i aducă mângâiere. Iehova le-a poruncit tuturor dușmanilor din jurul lui Iacob să acționeze împotriva lui.+ Ierusalimul a ajuns pentru ei un lucru dezgustător.+ צ [Țade] 18  Iehova este drept,+ căci m-am răzvrătit împotriva poruncilor* sale.+ Ascultați, popoare toate, și vedeți durerea mea! Tinerele* și tinerii mei au mers în captivitate.+ ק [Kof] 19  I-am chemat pe cei ce mă iubeau, dar ei m-au trădat.+ În oraș, preoții și bătrânii mei au muritîn timp ce căutau mâncare ca să rămână în viață*.+ ר [Reș] 20  Privește, o, Iehova, căci sunt în mare necaz! Lăuntrul* mi se zbuciumă. Inima se zvârcolește în mine, căci m-am răzvrătit peste măsură.+ Afară, sabia mă lasă fără copii;+ în casă este tot moarte. ש [Șin] 21  Oamenii mi-au auzit suspinele; nu este nimeni care să-mi aducă mângâiere. Toți dușmanii mei au auzit de nenorocirea mea. Sunt bucuroși că ai adus-o.+ Dar tu vei aduce ziua pe care ai anunțat-o,+ ziua când ei vor ajunge ca mine.+ ת [Tav] 22  Să ajungă înaintea ta toată răutatea lor; poartă-te aspru cu ei,+așa cum te-ai purtat aspru cu mine din cauza tuturor fărădelegilor mele. Căci multe sunt suspinele mele și inima îmi este bolnavă.

Note de subsol

Capitolele 1–4 sunt cântece de jale în formă de acrostih; în ebraică, literele inițiale ale strofelor sunt în ordine alfabetică.
Sau „Tinerele”.
Lit. „cap”.
Sau „au jubilat”.
Personificare a Ierusalimului.
Sau „să-și învioreze sufletul”.
Sau „să-mi învioreze sufletul”.
Lit. „Fecioarele”.
Lit. „gurii”.
Sau „să-și învioreze sufletul”.
Lit. „Intestinele”.