Revelația lui Ioan (Apocalipsa) 6:1-17
-
Mielul desface primele șase sigilii (1-17)
6 Când Mielul+ a desfăcut unul dintre cele șapte sigilii,+ m-am uitat și am auzit-o pe una dintre cele patru creaturi vii+ zicând cu glas ca de tunet: „Vino!”.
2 M-am uitat și iată: un cal alb!+ Cel ce stătea pe el avea un arc. I s-a dat o coroană+ și a ieșit înaintând victorios ca să-și desăvârșească victoria.+
3 Când Mielul a desfăcut al doilea sigiliu, am auzit-o pe a doua creatură vie+ zicând: „Vino!”.
4 Și a ieșit alt cal, de culoarea focului. Celui ce stătea pe el i s-a dat voie să ia pacea de pe pământ, pentru ca oamenii să se omoare unii pe alții. Și i s-a dat o sabie mare.+
5 Când Mielul a desfăcut al treilea sigiliu,+ am auzit-o pe a treia creatură vie+ zicând: „Vino!”. M-am uitat și iată: un cal negru! Cel ce stătea pe el avea în mână o balanță.
6 Și am auzit ceva ca un glas din mijlocul celor patru creaturi vii, care zicea: „O măsură* de grâu pentru un dinar*+ și trei măsuri de orz pentru un dinar! Să nu risipești uleiul de măsline și vinul!”.+
7 Când Mielul a desfăcut al patrulea sigiliu, am auzit glasul celei de-a patra creaturi vii+ zicând: „Vino!”.
8 M-am uitat și iată: un cal gălbui! Cel ce stătea pe el se numea Moartea. Mormântul* îl urma îndeaproape. Și li s-a dat autoritate peste a patra parte a pământului, ca să omoare cu o sabie lungă, cu lipsă de alimente,+ cu boli ucigătoare și prin fiarele pământului.+
9 Când Mielul a desfăcut al cincilea sigiliu, am văzut dedesubtul altarului+ sufletele*+ celor ce fuseseră omorâți din cauza cuvântului lui Dumnezeu și din cauza mărturiei pe care o depuseseră.+
10 Ei au strigat cu glas tare: „Până când, Domn Suveran, sfânt și adevărat,+ te vei reține să-i judeci pe locuitorii pământului și să răzbuni sângele nostru?”.+
11 Fiecăruia dintre ei i s-a dat o robă albă+ și li s-a spus să se mai odihnească puțin, până se va completa numărul tovarășilor lor de sclavie și al fraților lor, care aveau să fie omorâți așa cum fuseseră omorâți ei.+
12 Apoi am văzut când Mielul a desfăcut al șaselea sigiliu și a fost un mare cutremur de pământ. Soarele s-a făcut negru ca pânza de sac din păr*, luna s-a făcut toată ca sângele+
13 și stelele cerului au căzut pe pământ ca atunci când cad smochinele necoapte dintr-un smochin scuturat de un vânt puternic.
14 Cerul a dispărut ca un sul care este înfășurat,+ iar toți munții și toate insulele au fost îndepărtate din locurile lor.+
15 Atunci regii pământului, demnitarii, comandanții militari, cei bogați, cei puternici, orice sclav și orice om liber s-au ascuns în peșteri și printre stâncile munților.+
16 Și le spuneau munților și stâncilor: „Cădeți peste noi+ și ascundeți-ne de fața Celui care stă pe tron+ și de mânia Mielului,+
17 pentru că a venit ziua cea mare a mâniei lor!+ Și cine poate să stea în picioare?”.+
Note de subsol
^ Din câte se pare, se referă la sângele lor vărsat lângă altar, sângele reprezentând viața. Vezi Glosarul, „Suflet”.
^ Probabil, păr de capră.
