Revelația lui Ioan (Apocalipsa) 7:1-17

  • Patru îngeri țin vânturile distrugerii (1-3)

  • Cei 144 000 sunt sigilați (4-8)

  • O mare mulțime în robe albe (9-17)

7  Apoi am văzut patru îngeri care stăteau în picioare în cele patru colțuri ale pământului și țineau strâns cele patru vânturi ale pământului, pentru ca niciun vânt să nu sufle peste pământ, peste mare sau peste vreun copac.  Și am văzut un alt înger, care urca de la răsăritul soarelui* și avea un sigiliu al Dumnezeului celui viu. El a strigat cu glas tare către cei patru îngeri cărora li s-a dat voie să vatăme pământul și marea:  „Nu vătămați nici pământul, nici marea, nici copacii până nu-i vom sigila+ pe frunte pe sclavii Dumnezeului nostru!”.+  Și am auzit numărul celor care au fost sigilați: 144 000,+ sigilați din toate triburile fiilor lui Israel:+  din tribul lui Iuda, sigilați 12 000,din tribul lui Ruben, 12 000,din tribul lui Gad, 12 000,  din tribul lui Așer, 12 000,din tribul lui Neftali, 12 000,din tribul lui Manase,+ 12 000,  din tribul lui Simeon, 12 000,din tribul lui Levi, 12 000,din tribul lui Isahar, 12 000,  din tribul lui Zabulon, 12 000,din tribul lui Iosif, 12 000,din tribul lui Beniamin, sigilați 12 000.  După aceea m-am uitat și iată: o mare mulțime, pe care niciun om nu putea s-o numere, din toate națiunile, triburile, popoarele și limbile.+ Ei stăteau în picioare înaintea tronului și înaintea Mielului, erau îmbrăcați în robe albe+ și aveau în mâini ramuri de palmier.+ 10  Și strigau cu glas tare: „Salvarea o datorăm Dumnezeului nostru, care stă pe tron,+ și Mielului!”.+ 11  Toți îngerii stăteau în picioare în jurul tronului, al bătrânilor+ și al celor patru creaturi vii; ei au căzut cu fața la pământ înaintea tronului și s-au închinat lui Dumnezeu, 12  zicând: „Amin! Ale Dumnezeului nostru să fie lauda, gloria, înțelepciunea, mulțumirile, onoarea, puterea și tăria pentru totdeauna, da, veșnic!+ Amin!”. 13  Atunci unul dintre bătrâni m-a întrebat: „Cine sunt aceștia îmbrăcați în robe albe+ și de unde au venit?”. 14  Imediat i-am zis: „Domnul meu, tu știi!”. Și el mi-a zis: „Aceștia sunt cei care vin din necazul cel mare.+ Ei și-au spălat robele și le-au albit în sângele Mielului.+ 15  De aceea sunt ei înaintea tronului lui Dumnezeu și zi și noapte îndeplinesc pentru el un serviciu sacru în templul său. Cel care stă pe tron+ își va întinde cortul peste ei.+ 16  Nu vor mai suferi de foame, nici de sete și nu-i va mai bate nici soarele, nici vreo căldură dogoritoare,+ 17  pentru că Mielul,+ care este lângă tron*, îi va păstori+ și îi va călăuzi la izvoarele apelor vieții.+ Și Dumnezeu va șterge orice lacrimă din ochii lor”.+

Note de subsol

Sau „de la est”.
Sau „în centrul tronului”.