Geneza 24:1-67
24 Avraam era bătrân, înaintat în vârstă. Și Iehova îl binecuvântase pe Avraam în toate.+
2 Avraam i-a zis celui mai bătrân slujitor din casa lui, care administra tot ce avea el:+ „Pune-ți, te rog, mâna sub coapsa mea
3 și jură-mi pe Iehova, Dumnezeul cerurilor și Dumnezeul pământului, că nu-i vei lua fiului meu o soție dintre fiicele canaaniților, în mijlocul cărora locuiesc,+
4 ci vei merge în țara mea și îi vei lua fiului meu Isaac o soție dintre rudele mele”.+
5 Dar slujitorul i-a zis: „Și dacă femeia nu va vrea să vină cu mine în țara aceasta? Atunci să-l duc pe fiul tău în țara din care ai venit?”.+
6 Avraam i-a răspuns: „Ai grijă să nu-l duci pe fiul meu acolo.+
7 Iehova, Dumnezeul cerurilor, care m-a luat din casa tatălui meu și din țara rudelor mele,+ care a vorbit cu mine și mi-a jurat:+ «Această țară+ o voi da descendenței* tale»,+ îl va trimite pe îngerul său înaintea ta+ și cu siguranță îi vei lua de acolo o soție fiului meu.+
8 Dar, dacă femeia nu va vrea să vină cu tine, vei fi dezlegat de acest jurământ. Numai să nu-l duci pe fiul meu acolo”.
9 Slujitorul și-a pus atunci mâna sub coapsa lui Avraam, stăpânul lui, și i-a jurat că așa va face.+
10 Și slujitorul a luat zece dintre cămilele stăpânului său și a plecat, ducând cu el tot felul de lucruri de preț de la stăpânul său. Astfel, a călătorit până în Mesopotamia, până la orașul lui Nahor.
11 Și el a lăsat cămilele să îngenuncheze lângă o fântână de la marginea orașului. Era pe înserate, pe vremea când femeile ieșeau să scoată apă.
12 Și a zis: „Iehova, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, te rog, ajută-mă să reușesc astăzi și arată iubire loială față de stăpânul meu Avraam.
13 Iată că stau lângă un izvor și fiicele oamenilor din oraș ies să scoată apă.
14 Fie ca tânăra căreia îi voi spune: «Pleacă-ți, te rog, vasul de apă ca să beau!» și care va răspunde: «Bea și îți voi adăpa și cămilele!» să fie cea pe care o vei alege pentru slujitorul tău Isaac. Prin aceasta fă-mă să știu că ai arătat iubire loială față de stăpânul meu”.
15 Nici n-a terminat bine de vorbit, că din oraș a ieșit Rebeca, fiica lui Betuel,+ fiul Milcăi,+ soția lui Nahor,+ fratele lui Avraam, cu un vas de apă pe umăr.
16 Tânăra era foarte frumoasă, era fecioară; niciun bărbat nu avusese relații intime cu ea. Ea a coborât la izvor, și-a umplut urciorul cu apă și a urcat înapoi.
17 Slujitorul a alergat imediat spre ea și a zis: „Dă-mi, te rog, o gură de apă din urciorul tău!”.
18 Ea a spus: „Bea, domnul meu!”. Și și-a dat repede urciorul jos de pe umăr și i l-a ținut să bea.
19 După ce i-a dat să bea, a zis: „Voi scoate apă și pentru cămilele tale, ca să bea pe săturate”.
20 Astfel, și-a golit repede urciorul în adăpătoare și a alergat de multe ori la fântână ca să scoată apă; și a scos pentru toate cămilele lui.
21 În tot acest timp, omul o privea uimit, în tăcere, ca să vadă dacă Iehova îl făcuse să reușească în călătoria sa.
22 Când cămilele au terminat de băut, omul i-a dat un inel de aur pentru nas, care cântărea o jumătate de siclu*, și două brățări de aur, care cântăreau zece sicli*,
23 și a zis: „Spune-mi, te rog, a cui fiică ești? Este loc în casa tatălui tău ca să înnoptăm?”.
24 Ea a răspuns: „Sunt fiica lui Betuel,+ fiul Milcăi, pe care aceasta i l-a născut lui Nahor”.+
25 Și a mai spus: „Avem paie și mult nutreț și este și loc pentru înnoptat”.
26 Atunci omul s-a plecat și s-a prosternat înaintea lui Iehova
27 și a zis: „Lăudat să fie Iehova, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, pentru că n-a încetat să arate iubire loială și fidelitate față de stăpânul meu. Iehova m-a condus la casa fraților stăpânului meu”.
28 Atunci tânăra a alergat ca să le povestească aceste lucruri celor din casa mamei sale.
29 Rebeca avea un frate, pe nume Laban.+ Și Laban a alergat la omul care era în afara orașului, la izvor.
30 El văzuse inelul pentru nas și brățările de pe mâinile surorii lui și auzise cuvintele Rebecăi, sora lui, care zisese: „Așa mi-a vorbit omul acela!”. Astfel, s-a dus la omul acela, care era încă acolo și stătea în picioare lângă cămile, la izvor.
31 Și Laban i-a zis: „Vino, tu, care ești binecuvântat de Iehova! De ce stai afară? Am pregătit casa și un loc pentru cămile”.
32 Atunci omul a intrat în casă, iar el* a scos șaua de pe cămile și a dat paie și nutreț cămilelor; de asemenea, a dat apă ca să fie spălate picioarele lui și picioarele oamenilor care erau cu el.
33 Totuși, când i s-a pus înainte ceva să mănânce, el a zis: „Nu voi mânca până nu vă voi spune ce am de zis”. Laban a spus: „Vorbește!”.
34 Atunci el a zis: „Eu sunt slujitorul lui Avraam.+
35 Iehova l-a binecuvântat foarte mult pe stăpânul meu și a făcut ca el să devină foarte bogat, dându-i oi și vite, argint și aur, servitori și servitoare, cămile și măgari.+
36 Sara, soția stăpânului meu, i-a născut la bătrânețe+ un fiu stăpânului meu și lui îi va da el tot ce are.+
37 Și stăpânul meu m-a pus să jur, zicând: «Să nu-i iei fiului meu o soție dintre fiicele canaaniților, în a căror țară locuiesc.+
38 Nu, ci să te duci la casa tatălui meu și la familia mea+ și să-i iei de acolo o soție fiului meu».+
39 Dar eu l-am întrebat pe stăpânul meu: «Și dacă femeia nu va vrea să vină cu mine?».+
40 El mi-a răspuns: «Iehova, căruia îi slujesc*,+ îl va trimite pe îngerul+ său cu tine și în mod sigur te va face să reușești în călătoria ta. Să-i iei fiului meu o soție din familia mea și din casa tatălui meu.+
41 Vei fi dezlegat de jurământul pe care mi l-ai făcut dacă vei merge la familia mea și ei nu ți-o vor da. Atunci vei fi dezlegat de jurământul+ pe care l-ai făcut».
42 Astăzi, când am ajuns la izvor, am zis: «Iehova, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, dacă mă vei face să reușesc în călătoria mea, să se întâmple așa:
43 Iată că eu stau lângă un izvor; când o tânără+ va ieși să scoată apă, îi voi spune: „Te rog, lasă-mă să beau puțină apă din urciorul tău!”.
44 Dacă îmi va răspunde: „Bea și voi scoate apă și pentru cămilele tale!”, atunci ea să fie femeia pe care Iehova a ales-o pentru fiul stăpânului meu».+
45 Nici n-am terminat bine de vorbit în inima mea, că din oraș a ieșit Rebeca, cu urciorul pe umăr; ea a coborât la izvor și a început să scoată apă. Atunci i-am spus: «Dă-mi, te rog, să beau!».+
46 Ea și-a dat repede urciorul jos de pe umăr și a zis: «Bea+ și îți voi adăpa și cămilele!». Eu am băut și ea a adăpat și cămilele.
47 Apoi am întrebat-o: «A cui fiică ești?», iar ea a răspuns: «Fiica lui Betuel, fiul lui Nahor, pe care i l-a născut Milca». Atunci i-am pus inelul în nas și brățările pe mâini.+
48 Și m-am plecat și m-am prosternat înaintea lui Iehova și l-am lăudat pe Iehova, Dumnezeul stăpânului meu Avraam+ și cel care m-a condus pe drumul bun ca s-o iau pe fiica fratelui stăpânului meu pentru fiul său.
49 Și acum, dacă vreți să arătați iubire loială și fidelitate față de stăpânul meu, spuneți-mi; iar dacă nu, spuneți-mi, ca să știu încotro să mă îndrept*”.+
50 Atunci Laban și Betuel au răspuns: „Lucrul acesta vine de la Iehova. Noi nu putem să-ți spunem nici da, nici nu*.
51 Iată că Rebeca este înaintea ta. Ia-o și du-te și ea să fie soția fiului stăpânului tău, așa cum a spus Iehova!”.
52 Când slujitorul lui Avraam a auzit cuvintele lor, s-a plecat imediat până la pământ înaintea lui Iehova.
53 Și slujitorul a scos obiecte de argint și de aur și veșminte și i le-a dat Rebecăi, apoi le-a dat lucruri de preț fratelui și mamei ei.
54 După aceea, el și oamenii care erau cu el au mâncat și au băut și au înnoptat acolo.
Dimineață, când s-a sculat, el a zis: „Lăsați-mă să plec la stăpânul meu”.
55 Fratele și mama ei au spus: „Să mai rămână tânăra cu noi măcar zece zile. Apoi poate să plece”.
56 Dar el le-a zis: „Nu mă rețineți, pentru că Iehova a făcut să reușesc în călătoria mea. Lăsați-mă să plec, ca să mă duc la stăpânul meu”.
57 Atunci ei au spus: „Să o chemăm pe tânără și să o întrebăm pe ea”.
58 Au chemat-o deci pe Rebeca și au întrebat-o: „Vrei să mergi cu omul acesta?”. Și ea a răspuns: „Da, vreau”.
59 Atunci ei au lăsat-o pe Rebeca*+ să plece împreună cu doica* ei,+ cu slujitorul lui Avraam și cu oamenii lui.
60 Și au binecuvântat-o pe Rebeca și i-au spus: „Sora noastră, din tine să iasă de mii de ori zece mii* și descendenții* tăi să ia în stăpânire orașele* celor ce îi urăsc!”.+
61 Apoi Rebeca și slujitoarele ei s-au ridicat, au încălecat pe cămile și l-au urmat pe omul acela. Astfel, slujitorul a pornit la drum, luând-o cu el pe Rebeca.
62 Isaac venise dinspre Beer-Lahai-Roi,+ căci locuia în ținutul Neghevului,+
63 și, la lăsarea serii, ieșise pe câmp ca să mediteze.+ Când și-a ridicat privirea, a văzut că veneau niște cămile.
64 Când Rebeca și-a ridicat privirea, l-a văzut pe Isaac și imediat s-a dat jos de pe cămilă.
65 Apoi l-a întrebat pe slujitor: „Cine este omul acela care vine pe câmp în întâmpinarea noastră?”. Slujitorul a răspuns: „Este stăpânul meu”. Atunci ea și-a luat vălul și s-a acoperit.
66 Și slujitorul i-a spus lui Isaac tot ce făcuse.
67 După aceea, Isaac a dus-o în cortul Sarei, mama lui.+ Astfel, el a luat-o pe Rebeca de soție. Isaac s-a îndrăgostit de ea+ și a găsit mângâiere după pierderea mamei lui.+
Note de subsol
^ Lit. „seminței”.
^ Se referă, probabil, la Laban.
^ Lit. „înaintea căruia umblu”.
^ Lit. „ca să o iau la dreapta sau la stânga”.
^ Sau „nici bine, nici rău”.
^ Lit. „Rebeca, sora lor”.
^ Adică cea care fusese doica ei și care acum era slujitoarea ei.
^ Sau „să devii mama a mii de miriade”.
^ Lit. „sămânța”.
^ Lit. „poarta”.
