Geneza 28:1-22
28 Și Isaac l-a chemat pe Iacob, l-a binecuvântat și i-a poruncit: „Să nu-ți iei soție dintre canaanite!+
2 Du-te în Padan-Aram, la casa lui Betuel, tatăl mamei tale, și ia-ți soție de acolo, dintre fiicele lui Laban,+ fratele mamei tale.
3 Dumnezeul Atotputernic te va binecuvânta, îți va da urmași, îți va înmulți urmașii și vei deveni o adunare de popoare*.+
4 El îți va da binecuvântarea lui Avraam,+ ție și descendenței* tale, ca să iei în stăpânire țara în care locuiești ca străin și pe care Dumnezeu i-a dat-o lui Avraam”.+
5 Astfel, Isaac l-a trimis pe Iacob în Padan-Aram, la Laban, fiul lui Betuel, arameeanul,+ și fratele Rebecăi,+ mama lui Iacob și a lui Esau, iar el a plecat.
6 Esau a văzut că Isaac îl binecuvântase pe Iacob și îl trimisese în Padan-Aram ca să-și ia soție de acolo și că, atunci când îl binecuvântase, îi poruncise: „Să nu-ți iei soție dintre canaanite!”+
7 și că Iacob ascultase de tatăl său și de mama sa și plecase spre Padan-Aram.+
8 Atunci Esau și-a dat seama că tatălui său, Isaac, nu-i erau plăcute canaanitele.+
9 De aceea, Esau s-a dus la Ismael* și, pe lângă celelalte soții pe care le avea, a luat-o de soție pe Mahalat, sora lui Nebaiot. Ea era fiica lui Ismael, fiul lui Avraam.+
10 Iacob a plecat din Beer-Șeba și a mers spre Haran.+
11 După un timp a ajuns într-un anumit loc și s-a pregătit să înnopteze acolo, fiindcă soarele apusese. Astfel, a luat o piatră din locul acela ca să și-o pună sub cap și s-a culcat.+
12 Apoi a avut un vis și a văzut o scară*, care pornea de pe pământ și ajungea până la ceruri. Și îngerii lui Dumnezeu urcau și coborau pe ea.+
13 Și iată că deasupra ei stătea Iehova; el a zis:
„Eu sunt Iehova, Dumnezeul tatălui tău Avraam și Dumnezeul lui Isaac.+ Pământul pe care ești culcat ți-l voi da ție și descendenței* tale.+
14 Descendenții* tăi vor fi la fel de numeroși ca firele de praf de pe pământ+ și se vor răspândi la vest și la est, la nord și la sud. Prin tine și prin descendența* ta vor fi binecuvântate* toate familiile pământului.+
15 Eu sunt cu tine și te voi ocroti oriunde vei merge și te voi aduce înapoi în țara aceasta.+ Nu te voi părăsi până nu voi face ce ți-am promis”.+
16 Atunci Iacob s-a trezit din somn și a zis: „Iehova este cu adevărat în locul acesta, iar eu n-am știut”.
17 Și i s-a făcut teamă și a mai spus: „Câtă venerație inspiră locul acesta! Nu poate fi decât casa lui Dumnezeu+ și poarta cerurilor!”.+
18 Astfel, Iacob s-a sculat dis-de-dimineață, a luat piatra pe care o avusese sub cap, a ridicat-o ca stâlp de aducere-aminte și a turnat ulei peste ea.+
19 Și a pus acelui loc numele Betel*; înainte, numele orașului era Luz.+
20 Iacob a făcut atunci o promisiune solemnă, zicând: „Dacă Dumnezeu va fi cu mine în continuare și mă va ocroti în călătoria mea, dacă îmi va da pâine să mănânc și haine să mă îmbrac
21 și dacă mă voi întoarce în pace la casa tatălui meu, atunci Iehova îmi va dovedi că este într-adevăr Dumnezeul meu.
22 Iar această piatră pe care am ridicat-o ca stâlp de aducere-aminte va fi o casă a lui Dumnezeu.+ Și eu îți voi da a zecea parte din tot ce-mi vei da”.
Note de subsol
^ Sau „triburi”.
^ Lit. „seminței”.
^ Adică la ismaeliți.
^ Sau „un șir de trepte”.
^ Lit. „seminței”.
^ Sau „vor obține o binecuvântare”.
^ Lit. „sămânța”.
^ Lit. „Sămânța”.
^ Însemnând „Casa lui Dumnezeu”.
