Geneza 41:1-57
41 După doi ani întregi, faraonul a visat+ că stătea lângă fluviul Nil.
2 Și din fluviu au ieșit șapte vaci frumoase și grase și au început să pască pe malul Nilului.+
3 După ele au ieșit din Nil alte șapte vaci, urâte și slabe, și s-au oprit lângă vacile grase, pe malul Nilului.
4 Și vacile urâte și slabe le-au mâncat pe cele șapte vaci frumoase și grase. Atunci faraonul s-a trezit.
5 Apoi a adormit din nou și a avut încă un vis. Pe un singur pai au crescut șapte spice pline și bune.+
6 După ele au crescut alte șapte spice, subțiri și arse de vântul de est.
7 Și spicele subțiri le-au înghițit pe cele șapte spice pline și bune. Atunci faraonul s-a trezit și și-a dat seama că fusese un vis.
8 Însă, dimineață, el* s-a tulburat, astfel că a trimis să fie chemați toți preoții-magicieni și toți înțelepții Egiptului. Faraonul le-a povestit visele sale, dar niciunul n-a putut să i le interpreteze.
9 Atunci marele paharnic i-a zis faraonului: „Astăzi îmi mărturisesc păcatele.
10 Faraonul s-a mâniat pe slujitorii săi. De aceea, m-a aruncat în închisoarea casei comandantului gărzilor, pe mine și pe marele brutar.+
11 Apoi am avut amândoi câte un vis în aceeași noapte. Visul fiecăruia a avut interpretarea lui.+
12 Și era acolo cu noi un tânăr evreu, slujitor al comandantului gărzilor.+ Când i-am povestit visele,+ el ni le-a interpretat, explicându-ne semnificația fiecărui vis.
13 Și s-a întâmplat exact așa cum ne-a dat interpretarea. Eu am fost pus înapoi în funcția mea, iar marele brutar a fost atârnat pe un stâlp”.+
14 Atunci faraonul a trimis după Iosif,+ iar el a fost adus repede din închisoare*.+ El s-a ras, și-a schimbat hainele și a intrat la faraon.
15 Și faraonul i-a zis lui Iosif: „Am avut un vis, dar nu este nimeni care să-l interpreteze. Însă am auzit despre tine că, dacă ți se spune un vis, poți să-i dai interpretarea”.+
16 Iosif i-a răspuns faraonului: „Nu este meritul meu! Dumnezeu este cel care îi va da vești bune faraonului”.+
17 Și faraonul i-a spus lui Iosif: „În visul meu stăteam pe malul Nilului.
18 Din Nil au ieșit șapte vaci grase și frumoase și au început să pască pe malul Nilului.+
19 După ele au ieșit alte șapte vaci, uscățive, foarte urâte și slabe. N-am mai văzut vaci atât de urâte ca ele în toată țara Egiptului.
20 Și vacile slabe și urâte le-au mâncat pe cele șapte vaci grase.
21 Dar, după ce le-au mâncat, nu se vedea că le mâncaseră, fiindcă erau la fel de urâte ca la început. Atunci m-am trezit.
22 Apoi am văzut în visul meu șapte spice pline și bune crescând pe un singur pai.+
23 După ele au crescut alte șapte spice, seci, subțiri și arse de vântul de est.
24 Și spicele subțiri le-au înghițit pe cele șapte spice bune. Le-am spus toate acestea preoților-magicieni,+ dar niciunul n-a putut să mi le explice”.+
25 Atunci Iosif i-a zis faraonului: „Visele faraonului au aceeași semnificație. Adevăratul Dumnezeu i-a spus faraonului ce va face.+
26 Cele șapte vaci bune sunt șapte ani. Tot așa, cele șapte spice bune sunt șapte ani. Visele au aceeași semnificație.
27 Cele șapte vaci slabe și urâte care au ieșit după ele sunt șapte ani și, tot așa, cele șapte spice goale, arse de vântul de est sunt șapte ani; vor fi șapte ani de foamete.
28 Este așa cum i-am spus faraonului: Adevăratul Dumnezeu i-a arătat faraonului ce va face.
29 Vor fi șapte ani de mare belșug în toată țara Egiptului.
30 Dar după ei vor fi șapte ani de foamete și tot belșugul din țara Egiptului va fi uitat, iar foametea va devasta țara.+
31 Nimeni nu-și va mai aminti de belșugul care a fost înainte în țară din cauza foametei care va urma, căci va fi cumplită.
32 Visul i-a fost dat de două ori faraonului deoarece adevăratul Dumnezeu a hotărât ferm lucrul acesta și adevăratul Dumnezeu îl va împlini în curând.
33 Așadar, faraonul să caute acum un om prevăzător și înțelept și să-l pună peste țara Egiptului.
34 Și faraonul să numească supraveghetori în țară, iar în cei șapte ani de belșug să ia o cincime din recolta țării Egiptului.+
35 Ei să adune toate grânele în următorii ani buni, să facă rezerve de cereale în orașe și să le păzească. Acestea vor fi ale faraonului.+
36 Grânele vor fi rezerve de hrană pentru țară în cei șapte ani de foamete care se vor abate peste țara Egiptului, pentru ca țara să nu piară din cauza foametei”.+
37 Propunerea aceasta li s-a părut bună faraonului și tuturor slujitorilor săi.
38 De aceea, faraonul le-a zis slujitorilor săi: „Mai poate fi găsit un om ca acesta, în care este spiritul lui Dumnezeu?”.
39 Și faraonul i-a spus lui Iosif: „Întrucât Dumnezeu ți-a făcut cunoscute toate acestea, nu este nimeni atât de prevăzător și de înțelept ca tine.
40 Tu vei fi peste casa mea și tot poporul meu te va asculta întru totul.+ Numai în ce privește poziția mea de rege* voi fi mai mare decât tine”.
41 Faraonul i-a mai spus lui Iosif: „Iată că te pun peste toată țara Egiptului”.+
42 Atunci faraonul și-a scos de pe deget* inelul cu sigiliu și l-a pus pe degetul* lui Iosif, l-a îmbrăcat cu veșminte de in fin și i-a pus la gât un colier de aur.
43 De asemenea, a pus să fie plimbat în al doilea car de onoare al său și să se strige înaintea lui: „Avrec!”*. Astfel, l-a numit peste toată țara Egiptului.
44 Faraonul i-a mai spus lui Iosif: „Eu sunt faraonul, însă fără permisiunea ta niciun om nu va putea să facă nimic* în toată țara Egiptului”.+
45 După aceea, faraonul i-a pus lui Iosif numele Țafnat-Paneah și i-a dat-o de soție pe Asenat,+ fiica lui Potifera, preotul din On*. Și Iosif a început să administreze* țara Egiptului.+
46 Iosif avea 30 de ani+ când s-a prezentat înaintea* faraonului, regele Egiptului.
Și, ieșind dinaintea faraonului, Iosif a străbătut toată țara Egiptului.
47 În cei șapte ani de belșug, pământul a rodit din plin*.
48 Iosif a adunat toate grânele din țara Egiptului din cei șapte ani și a făcut rezerve în orașe. În fiecare oraș depozita grânele adunate de pe ogoarele din jurul acestuia.
49 Și Iosif a depozitat cereale în cantități foarte mari, ca nisipul mării, astfel că, în cele din urmă, au încetat să le măsoare, fiindcă nu puteau fi măsurate.
50 Înainte de primul an de foamete, lui Iosif i s-au născut doi fii;+ i-a născut Asenat, fiica lui Potifera, preotul din On*.
51 Iosif i-a pus întâiului născut numele Manase*,+ căci a spus: „Dumnezeu m-a făcut să uit de tot necazul meu și de toată casa tatălui meu”.
52 Iar celui de-al doilea i-a pus numele Efraim*,+ căci a spus: „Dumnezeu mi-a dat copii în țara necazului meu”.+
53 Și cei șapte ani de belșug din țara Egiptului s-au încheiat+
54 și au început cei șapte ani de foamete, așa cum spusese Iosif.+ Foametea s-a abătut peste toate țările, dar în toată țara Egiptului se găsea pâine*.+
55 În cele din urmă, foametea a cuprins toată țara Egiptului, iar poporul a început să strige către faraon după pâine.+ Atunci faraonul le-a spus tuturor egiptenilor: „Duceți-vă la Iosif și faceți ce vă va spune el”.+
56 Și pe toată fața pământului continua să fie foamete.+ Atunci Iosif a deschis toate grânarele din mijlocul lor și le-a vândut cereale egiptenilor,+ căci foametea era cumplită în țara Egiptului.
57 Și în Egipt au venit oameni de pe întregul pământ ca să cumpere cereale de la Iosif, căci foametea era cumplită pe tot pământul.+
Note de subsol
^ Lit. „spiritul lui”.
^ Lit. „rezervor”, „groapă”.
^ Sau „Numai în ce privește tronul”.
^ Lit. „de la mână”.
^ Lit. „la mâna”.
^ Din câte se pare, un termen prin care se cerea să i se acorde cuiva onoare și demnitate.
^ Lit. „să ridice mâna sau piciorul”.
^ Adică Heliopolis.
^ Sau „să străbată”.
^ Sau „când a intrat în serviciul”.
^ Lit. „cu mâini pline”.
^ Adică Heliopolis.
^ Însemnând „Cel ce face să uiți”.
^ Însemnând „De două ori roditor”.
^ Sau „hrană”.
