Geneza 43:1-34
43 Și în țară era mare foamete.+
2 Când au terminat de mâncat cerealele pe care le aduseseră din Egipt,+ tatăl lor le-a zis: „Întoarceți-vă și cumpărați hrană pentru noi”.
3 Atunci Iuda i-a spus: „Omul acela ne-a avertizat: «Să nu vă mai prezentați înaintea mea* dacă fratele vostru nu este cu voi!».+
4 Dacă-l trimiți pe fratele nostru cu noi, vom coborî și îți vom cumpăra hrană.
5 Dar, dacă nu-l trimiți, nu vom coborî, căci omul acela ne-a spus: «Să nu vă mai prezentați înaintea mea* dacă fratele vostru nu este cu voi!»”.+
6 Și Israel+ a întrebat: „De ce ați adus acest necaz asupra mea spunându-i acelui om că mai aveți un frate?”.
7 Ei au spus: „Omul acela ne-a întrebat direct despre noi și despre rudele noastre, zicând: «Mai trăiește tatăl vostru? Mai aveți vreun frate?», iar noi i-am răspuns.+ De unde să fi știut că o să spună: «Aduceți-l pe fratele vostru»?”.+
8 Atunci Iuda a insistat, spunându-i tatălui său, Israel: „Trimite băiatul cu mine+ și lasă-ne să plecăm ca să rămânem în viață și să nu murim de foame+ nici noi, nici tu, nici copiii noștri.+
9 Eu garantez pentru siguranța lui.*+ Pe mine să mă tragi la răspundere. Dacă nu ți-l aduc înapoi și nu-l pun înaintea ta, voi fi vinovat față de tine* pentru totdeauna.
10 Și, dacă n-am fi amânat să plecăm, până acum ne-am fi dus și ne-am fi întors de două ori”.
11 Atunci Israel, tatăl lor, le-a zis: „Dacă așa trebuie să fie, iată ce să faceți: Puneți în sacii voștri ce este mai bun în țară și duceți-i în dar+ acelui om puțin balsam+ și puțină miere, labdan* și scoarță rășinoasă,+ fistic și migdale.
12 Să luați de două ori mai mulți bani cu voi și să duceți înapoi și banii care v-au fost puși la gura sacilor.+ Poate că a fost o greșeală.
13 Luați-l pe fratele vostru și duceți-vă; întoarceți-vă la omul acela.
14 Și Dumnezeul Atotputernic să-l facă pe omul acela să aibă milă de voi și să-i lase pe celălalt frate al vostru și pe Beniamin să se întoarcă împreună cu voi. Însă, dacă va trebui să rămân fără copii, voi rămâne fără copii!”.+
15 Atunci bărbații au luat cu ei darul și de două ori mai mulți bani și au plecat împreună cu Beniamin în Egipt. Și s-au prezentat din nou înaintea lui Iosif.+
16 Când l-a văzut pe Beniamin cu ei, Iosif i-a zis imediat omului numit peste casa lui: „Du-i pe bărbații aceștia la casa mea, taie niște animale și pregătește prânzul, fiindcă bărbații aceștia vor mânca împreună cu mine”.
17 Omul a făcut imediat așa cum spusese Iosif+ și i-a dus la casa lui Iosif.
18 Dar, când au fost duși la casa lui Iosif, bărbaților li s-a făcut frică și au zis: „Ne-au adus aici din cauza banilor care ne-au fost puși înapoi în saci data trecută. Acum ne vor ataca, ne vor face sclavi și ne vor lua măgarii!”.+
19 De aceea, s-au apropiat de omul numit peste casa lui Iosif și i-au vorbit la intrarea casei.
20 Ei au zis: „Iartă-ne, domnul nostru! Noi am mai fost o dată aici ca să cumpărăm hrană.+
21 Dar, când am ajuns la locul unde am înnoptat și am început să ne deschidem sacii, iată că banii fiecăruia erau la gura sacului său, banii noștri în greutate completă.+ Am dori deci să-i înapoiem noi înșine.
22 Și am adus și alți bani ca să cumpărăm hrană. Nu știm cine ne-a pus banii în saci!”.+
23 Atunci el a zis: „Stați liniștiți, nu vă temeți! Dumnezeul vostru și Dumnezeul tatălui vostru v-a pus acea comoară în saci. Banii voștri au ajuns mai întâi la mine”. După aceea l-a adus pe Simeon afară, la ei.+
24 Apoi omul i-a dus în casa lui Iosif, le-a dat apă ca să-și spele picioarele și a dat nutreț pentru măgarii lor.
25 Și ei au pregătit darul+ pentru Iosif, care avea să vină la prânz, întrucât auziseră că urmau să mănânce acolo.+
26 Când Iosif a intrat în casă, ei i-au adus darul și s-au plecat până la pământ înaintea lui.+
27 El i-a întrebat dacă erau bine și a zis: „Ce mai face bătrânul vostru tată, despre care ați vorbit? Mai trăiește?”.+
28 Ei au răspuns: „Slujitorul tău, tatăl nostru, este bine. Este încă în viață”. Apoi s-au plecat și s-au prosternat.+
29 Când și-a ridicat privirea și l-a văzut pe fratele său Beniamin, fiul mamei sale,+ el a întrebat: „Acesta este fratele vostru cel mai mic, despre care mi-ați vorbit?”.+ Și a adăugat: „Dumnezeu să-ți arate favoare, fiule!”.
30 Fiind copleșit de emoții din cauza fratelui său, Iosif a ieșit în grabă și a căutat un loc în care să plângă. Astfel, a intrat într-o cameră unde putea fi singur și a plâns.+
31 Când s-a liniștit, s-a spălat pe față și s-a întors la ei și a zis: „Să fie servită mâncarea!”.
32 Și el a fost servit separat, ei, separat, iar egiptenii care erau cu el au mâncat separat, căci egiptenii nu puteau să ia masa cu evreii, fiindcă acesta este un lucru detestabil pentru egipteni.+
33 Frații săi* au fost așezați în fața lui: de la cel întâi născut, potrivit dreptului său de întâi născut,+ până la cel mai tânăr. Și se uitau uimiți unii la alții.
34 El le trimitea porții de mâncare de la masa lui la masa lor, dar lui Beniamin i-a dat o porție de cinci ori mai mare decât porțiile celorlalți.+ Și au mâncat și au băut cu el pe săturate.
Note de subsol
^ Lit. „Să nu-mi mai vedeți fața”.
^ Lit. „Să nu-mi mai vedeți fața”.
^ Sau „Mă pun eu garant pentru el”.
^ Sau „am păcătuit împotriva ta”.
^ O rășină aromatică.
^ Lit. „Ei”.
