Iov 15:1-35

  • Al doilea discurs al lui Elifaz (1-35)

    • Insinuează că Iov nu se teme de Dumnezeu (4)

    • Îl acuză pe Iov că este înfumurat (7-9)

    • ‘Dumnezeu nu are încredere în sfinții lui’ (15)

    • ‘Cel rău se chinuie’ (20-24)

15  Elifaz,+ temanitul, a luat cuvântul și a zis:   „Va răspunde înțeleptul cu vorbe deșarte*sau își va umple el pântecele cu vântul de est?   Va mustra el prin cuvinte care nu ajută la nimicsau prin vorbe care nu sunt de niciun folos?   Căci tu faci ca teama de Dumnezeu să disparăși înăbuși orice interes față de Dumnezeu.   Pentru că nelegiuirea ta îți dictează ce să spui*și alegi să vorbești cu viclenie.   Gura ta te condamnă, nu eu;buzele tale mărturisesc împotriva ta.+   Ești tu primul om care s-a născutsau ai fost tu adus pe lume înaintea dealurilor?   Auzi tu vorbele secrete ale lui Dumnezeusau ești tu singurul care are înțelepciune?   Ce știi tu și noi nu știm?+ Ce pricepi tu și noi nu pricepem? 10  Printre noi se află și cel cărunt, și cel bătrân,+oameni mult mai în vârstă decât tatăl tău. 11  Nu-ți sunt de-ajuns mângâierile lui Dumnezeusau cuvintele care-ți sunt spuse cu blândețe? 12  De ce te trage inima după eași de ce-ți scapără ochii de mânie? 13  Căci îți întorci spiritul împotriva lui Dumnezeuși lași să-ți iasă din gură asemenea cuvinte. 14  Ce este omul muritor, ca să fie curat,sau cel născut din femeie, ca să fie drept?+ 15  Iată! El nu are încredere în sfinții luiși nici chiar cerurile nu sunt curate în ochii lui.+ 16  Cu atât mai puțin are încredere în cineva care este dezgustător și corupt,+într-un om care bea nedreptatea ca apa! 17  Îți voi vorbi, ascultă-mă! Îți voi spune ce am văzut, 18  ce au istorisit înțelepții fără să ascundă,lucruri aflate de la părinții lor.+ 19  Numai lor le-a fost dată țarași niciun străin n-a trecut prin mijlocul lor. 20  Cel rău, tiranul, se chinuie în toate zilele lui,în toți anii de care are parte. 21  În urechile lui răsună zgomote înspăimântătoare;+în timp de pace, jefuitorii vin peste el. 22  Nu crede că se va mai întoarce din întuneric;+este păstrat pentru sabie. 23  Rătăcește după pâine, dar unde este ea? Știe bine că ziua de întuneric este aproape. 24  Necazul și neliniștea îl îngrozesc,vin peste el ca un rege gata de atac. 25  Căci își ridică mâna împotriva lui Dumnezeuși încearcă să-l sfideze pe* Cel Atotputernic; 26  aleargă cu încăpățânare împotriva Lui,cu scutul său gros și puternic*; 27  fața îi este acoperită cu grăsimeși șoldurile îi sunt pline de grăsime; 28  el locuiește în orașe care vor fi distruse,în case care vor ajunge nelocuite,care se vor preface în grămezi de pietre. 29  El nu se va îmbogăți și averea lui nu va crește,iar bunurile lui nu vor umple țara. 30  Nu se va mai întoarce din întuneric;o flacără îi va usca lăstarul*și va pieri la suflarea gurii lui Dumnezeu*.+ 31  Să nu se rătăcească încrezându-se în deșertăciuni,căci deșertăciuni va primi în schimb. 32  Aceasta i se va întâmpla foarte curând*și ramurile lui nu vor înverzi.+ 33  Va fi ca o viță-de-vie care își scutură strugurii necopțiși ca un măslin care își leapădă florile. 34  Căci adunarea celor lipsiți de pietate* este neroditoare+și focul va mistui corturile celor ce iau mită. 35  Ei concep nenorocirea și nasc răutatea,iar pântecele lor pregătește înșelătoria”.

Note de subsol

Sau „cu o cunoștință care nu este decât vânt”.
Sau „îți instruiește gura”.
Sau „încearcă să se înalțe mai presus de”.
Lit. „cu întăriturile groase ale scutului său”.
Adică orice speranță de restabilire.
Lit. „sale”.
Sau „înainte de ziua lui”.
Sau „apostaților”.