După Marcu 8:1-38
8 În zilele acelea s-a adunat din nou o mulțime mare. Pentru că oamenii nu aveau nimic de mâncare, Isus i-a chemat pe discipoli și le-a zis:
2 „Mi-e milă de mulțimea aceasta,+ pentru că stau deja de trei zile cu mine și n-au ce să mănânce.+
3 Dacă îi trimit acasă nemâncați, vor leșina pe drum; iar unii dintre ei vin de departe”.
4 Dar discipolii săi i-au răspuns: „Unde ar putea să găsească cineva suficientă pâine în acest loc retras ca să-i sature pe oamenii aceștia?”.
5 Atunci el i-a întrebat: „Câte pâini aveți?”. Ei au răspuns: „Șapte”.+
6 Și el a spus mulțimii să se întindă pe pământ, a luat cele șapte pâini, a adus mulțumiri, a frânt pâinile și le-a dat discipolilor săi ca să le împartă, iar ei le-au împărțit mulțimii.+
7 Aveau și câțiva pești mici și, după ce a rostit o rugăciune*, Isus le-a spus să-i împartă și pe aceștia.
8 Astfel, au mâncat pe săturate; și au fost strânse bucățile rămase: șapte coșuri mari, pline.+
9 Erau aproximativ 4 000 de bărbați. Apoi el le-a dat drumul.
10 El a urcat imediat în barcă cu discipolii săi și s-a dus în regiunea Dalmanutei.+
11 Aici fariseii au venit și au început să discute aprins cu el, cerându-i un semn din cer, ca să-l pună la încercare.+
12 Atunci el a suspinat adânc* și a zis: „De ce oare cere această generație un semn?+ Adevărat vă spun că acestei generații nu i se va da niciun semn”.+
13 Apoi i-a lăsat, s-a urcat din nou în barcă și a plecat spre țărmul opus.
14 Dar discipolii au uitat să ia pâine și n-aveau cu ei în barcă nimic, decât o pâine.+
15 El i-a avertizat cât se poate de clar: „Deschideți-vă ochii; feriți-vă de plămădeala fariseilor și de plămădeala lui Irod!”.+
16 Și ei au început să discute aprins pentru că nu aveau pâine.
17 Observând aceasta, el le-a zis: „De ce discutați că n-aveți pâine? Tot nu pricepeți și nu înțelegeți? Inima voastră tot nu poate să înțeleagă?
18 «Deși aveți ochi, nu vedeți și, deși aveți urechi, nu auziți?» Nu vă aduceți aminte
19 când am frânt cele cinci pâini+ pentru cei 5 000 de bărbați câte coșuri pline cu bucăți ați strâns?”. Ei i-au spus: „Douăsprezece”.+
20 „Când am frânt cele șapte pâini pentru cei 4 000 de bărbați, câte coșuri mari pline cu bucăți ați strâns?” Ei i-au spus: „Șapte”.+
21 Atunci el le-a zis: „Tot nu înțelegeți?”.
22 Și au ajuns la Betsaida. Aici i-au adus un orb și l-au implorat pe Isus să-l atingă.+
23 El l-a luat pe orb de mână și l-a dus afară din sat. După ce i-a pus salivă* pe ochi,+ și-a pus mâinile peste el și l-a întrebat: „Vezi ceva?”.
24 Omul și-a ridicat privirea și a zis: „Văd oameni, dar par a fi niște copaci care umblă”.
25 Isus și-a pus din nou mâinile pe ochii omului, iar omul a văzut clar. El și-a recăpătat vederea și putea să vadă totul foarte bine.
26 Isus l-a trimis acasă, zicându-i: „Să nu intri în acest sat”.
27 Apoi Isus și discipolii săi au plecat în satele din Cezareea lui Filip, iar pe drum el i-a întrebat pe discipolii săi: „Cine spun oamenii că sunt?”.+
28 Ei i-au zis: „Ioan Botezătorul;+ alții spun Ilie,+ iar alții, unul dintre profeți”.
29 Apoi i-a întrebat: „Dar voi cine spuneți că sunt?”. Petru i-a răspuns: „Tu ești Cristosul!”.+
30 Atunci Isus le-a poruncit cu fermitate să nu vorbească nimănui despre el.+
31 De asemenea, a început să-i învețe că Fiul omului trebuie să îndure multe suferințe, să fie respins de bătrâni, de preoții principali și de scribi și să fie omorât,+ iar după trei zile să se scoale din morți.+
32 El vorbea despre lucrul acesta în mod deschis. Dar Petru l-a luat deoparte și a început să-l mustre.+
33 Atunci el s-a întors, s-a uitat la discipolii săi și l-a mustrat pe Petru zicând: „Înapoia mea, Satan! Fiindcă n-ai gândurile lui Dumnezeu, ci ale oamenilor”.+
34 Apoi a chemat la el mulțimea și pe discipolii săi și le-a zis: „Dacă cineva vrea să vină după mine, să se renege pe sine, să-și ia stâlpul de tortură* și să mă urmeze neîncetat.+
35 Fiindcă cine vrea să-și salveze viața* o va pierde, dar cine își pierde viața* pentru mine și pentru vestea bună o va salva.+
36 De fapt, la ce îi folosește unui om să câștige întreaga lume și să-și piardă viața*?+
37 Și ce ar da un om în schimbul vieții* sale?+
38 Fiindcă, dacă îi este cuiva rușine cu mine și cu cuvintele mele în această generație adulteră* și păcătoasă, și Fiului omului îi va fi rușine cu el+ când va veni în gloria Tatălui său cu îngerii sfinți”.+
Note de subsol
^ Lit. „i-a binecuvântat”.
^ Lit. „a suspinat adânc în spiritul său”.
^ Sau „l-a scuipat”.
^ Sau „sufletul”.
^ Sau „sufletul”.
^ Sau „sufletul”.
^ Sau „sufletului”.
^ Sau „infidelă”.
