Când Isus a fost pe pământ, el a subliniat porunca: „Onorează-i pe tatăl tău și pe mama ta”. (Ex 20:12; Mt 15:4) Cu siguranță, Isus a avut libertate de exprimare deoarece, în tinerețe, el le-a fost supus părinților săi. (Lu 2:51) După ce a devenit adult, el s-a asigurat că cineva avea să îi poarte de grijă mamei sale după moartea lui. (Ioa 19:26, 27)

Și în prezent, tinerii creștini care ascultă de părinții lor și le vorbesc respectuos arată că îi onorează. De fapt, porunca de a ne onora părinții nu are valabilitate o anumită perioadă de timp. Chiar și după ce părinții noștri îmbătrânesc, trebuie să continuăm să le acordăm onoare și să tragem foloase de pe urma sfaturilor lor înțelepte. (Pr 23:22) De asemenea, ne onorăm părinții în vârstă, dacă le purtăm de grijă atât din punct de vedere emoțional, cât și material, ori de câte ori este necesar. (1Ti 5:8) Indiferent că suntem tineri sau în vârstă, păstrarea unei comunicări deschise cu părinții noștri este o modalitate de a-i onora.

DUPĂ VIZIONAREA ANIMAȚIEI PE TABLĂ CUM POT COMUNICA MAI BINE CU PĂRINȚII MEI?, RĂSPUNDEȚI LA URMĂTOARELE ÎNTREBĂRI:

• De ce poate fi dificilă comunicarea cu părinții tăi?

• Cum poți să le acorzi onoare părinților tăi când vorbești cu ei?

• De ce merită să facem eforturi pentru a păstra liniile de comunicare deschise cu părinții? (Pr 15:22)