Dacă deschide ușa un copil, ar fi indicat să-i spunem că vrem să vorbim cu părinții. Astfel, arătăm că le respectăm autoritatea (Pr 6:20). În cazul în care copilul ne invită înăuntru, vom refuza. Dacă părinții lui nu sunt acasă, am putea reveni cu altă ocazie.

Chiar și atunci când întâlnim un adolescent, ar fi potrivit să întrebăm dacă părinții sunt acasă. Dacă nu sunt, l-am putea întreba dacă părinții îi permit să-și aleagă singur lecturile. Dacă da, putem să-i oferim o publicație sau să-i arătăm site-ul jw.org.

Când revizităm un tânăr care a manifestat interes, ar trebui să-i spunem că am dori să-i cunoaștem părinții. Aceasta ne va permite să le explicăm motivul vizitei noastre și să le arătăm sfaturile demne de încredere pe care le oferă Biblia familiilor (Ps 119:86, 138). Manifestând respect și considerație față de părinți, vom depune o frumoasă mărturie, iar aceasta ne-ar putea oferi ocazia de a împărtăși vestea bună întregii familii (1Pe 2:12).